Dimitrie Bolintineanu

Cupa lui tefan

ntr-o monastire din trecut rmas,

n domneasca sal se ntinde mas.
Misail prezid ast banchet voios
i n timpul mesei zice dureros:

- "tefan dup moarte ls motenire

Arcul su i cupa l-ast monastire.
Cu Cantemiretii leii au venit
i prdnd locaul, arcul au rpit;

ns nu rpir cupa minunat!

Ea triete nc, de mirare!... Iat!"
El arat cupa... Toi s-au minunat.
Ea era spat dintr-un matostat.

Servii vars-ntr-nsa dulce tmioas.

Fiecine-nchin pentru o frumoas.
Cnd la cel din urm rndul a venit,
Misail ia cupa i-astfel a vorbit:

- "Unde este timpul cel de vitejie?

Timpul de mari fapte?... Vai! n-o s mai vie?
A czut Moldova, cci orice romni
Se roesc la gndul a mai fi stpni.

Ei mbrac manta de nelepciune;

Dar ca s-i ascunz trista slbiciune.
Dar nelepciunea fr-a cuteza,
E ca cutezarea fr-a cugeta.

Cnd vedem sfioas patria romn,

Ne-aducem aminte vorba cea btrn:
Cel ce e mai aproape de mormntul su
La ideea morii tremur mai ru!

tefan nu mai este... ns o s vie

Ali tefani cu via i cu brbie:
Dac timpul d-astzi ne apas greu,
Viitorul este al lui Dumnezeu!

ns pn s vie lanul s ne rup,

Nu va mai bea nimeni din aceast cup;
Cnd un suflet mare se va arta,
Hrburile cupei le va aduna."

Zice,-arunc cupa i o sparge-n trei...

Nimeni n-a strns nc hrburile ei.