Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Decizia 209 Din 2015 Conversie

    Încărcat de

    gavrilamarius6
    17 vizualizări9 pagini
    Tribunalul Gorj

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Tribunalul Gorj

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    17 vizualizări9 pagini

    Decizia 209 Din 2015 Conversie

    Încărcat de

    gavrilamarius6
    Tribunalul Gorj

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 9
    Dosar nr. 7202/318/2014 ROMANIA ‘TRIBUNALUL GORJ SECTIA AII-A CIVILA DECIZIE Nr. 209/2015 Sedlin {a publica de la 18 Mai 2015 ‘Completul compus din: PRESEDINTE Florentina-Doina Sivuleseu Judecator Antoaneta Lotica Tilvescu ‘Grefier Iulia Simona Mircea Pe rol fiind prominjarea asupra dezbaterilor din gedinfa public din 11.05.2015 privind soluionarea apelurilor civile declarate de apelanjii-reclamanji X si Y gi de apelanta-parita PIRAEUS BANK ROMANIA SA, impotriva sentinjei civile nr. 6975 din 13.11.2014 pronungats de Judecitoria TeJiu in dosanil mr. 7202/318/2014 si in contradictoriu cu. intimata-parita PIRAEUS BANK-SUCURSALA TARGU JIU, avind a obiect constatare nulitate act. Procedura legal indeplinita din ziua dezbaterilor. Deliberdind, tribunalul promn{ai wrmitoarea decizie; ‘TRIBUNALUL Asupra apelurilor eivile de fat: Prin sentinja nr. 6975 din 13.11.2014 pronungati in dosaral mr, 7202/318/2014, Judecttoria Tg-Jiu a admis in pate cererea reclamangilor X si Y, a constatat c& sunt abuzive clauzele prevézute de at. 1.3 Lit a din contractul de credit nr 2000000000038065/14, 10.2008, referitoare 1a comisionul de acordare in sumi de 1332 CHF, la art.1 in actul adifional nr 1/09.05.2012 privind comisionul de restructurare/reesalonare in valowre de 150 euro si att. din actul adijional nr 2/01.11.2012 privind comisionul de restracturare/reesalonare in valoare de 250 euro gi, in consecin@, constati nule aceste clawze. A fost obligati prdta la restituirea citre reclaman{i a wmitoarelor sume 1332 CHF, 150 euro, 250 euro, cu dobinda lepali aferentS debitului datorat sia respins cererile de Ia capatul 3 sid din achiune. Penta a pronunja aceasta senting instanfa de fond a refimut cd, parjile au convenit cu. privire la acordarea de cdtze banca a unni imprumut in franci elvetieni, respectiv 66.600 CHF, consumatorului revenindu-i obligafia de a restitui stuma imprumutal in aceeagi monedd in care a fost contractat’ si de a plati dobianda Din raspunsurile 1a interogatoriu, instanja a zeyinut ci la momentul semnatii convene, conswnatorul a apreciat c& acel contract era avantajos pentru el, tocmai datorita dobinzi acordate la CHF, astfel c& instanfa refine <& pligile au fost de acord ca moneda ereditului s& fie francii elvetient Agadar, Ia momentul contractarii creditului parle mu se aflaw int-un deze contractual. Chiar daci pe parcurstl derulinii contractulti, a crescut ciwstl valutar al CHF, instangaa apreciat ci reclaman{ii g-au asumat gi acest risc si totodatd si-au asumat si existenja unui dezechilibra ce a apanut ulterior. o dat cu cresterea cursului valutar, intre dreptuile si obligapile contractule, astfel cA ceringa existenfei relei credinge a baincii nm subzist In analiza caracterului abuziv al unei clauze trebuie verificat dac& la incheierea contractului consumatorul este in posesia tuturor elementelor eare pot avea efeet asupen intinderii obligapilor sale. Or, in speta dedusi judecttii, reclamangii au incheist contractal cunoseénd si asumdndu-si riscul variajiunilor de curs valttar al CHF, astfel 8 acestia gi-au exprimat un. consimféimant neechivoc in baza unei clauze clare gi inteligibile de a suporta drferenfele de curs valutar. bru In privinta schimbirii esenjiale a imprejurarilor avute in vedere de pati. la momentu! Incheierii conventilor, instanja are in vedere ¢A vatiatia circumstanfelor gi, prin uurmare, noile sarcini ce afecteazi executarea, fac parte din riscul contractual pe care- 1 suport debitorul obligafiei de executat, in lipsa unei_ dispozii contrare. Instanja a apreciat ¢8, im spef4 nu subzist4 reaua credin% a bane, conditie pentna constatarea clauzei abuzive, intmicat banca nt putea cunoaste evolutia ulterioard a situafiei economice si bancare pentma a putea prevedea existenfa unor fluctuatii ale cursului de schimb valutar care si afecteze capacitatea de rambursare a imprumutatil or sii, Totodat’, instan{a a avut in vedere principiului nominalisrmului monetar, conform cBruia suma acordati cu title) de impnumut trebuie restituits intocmai, indiferent de valorizarea sam devalorizarea acesteia. Acest principiu se aplica si in cazul contractelor de credit, legea permitind acordarea creditului si in moned4 strkin§, astfel & imprumutatull are obligatia de a sestitul Iucrusi de aceeagi canlitate gi calitate. Astfel, instanja a apreciat ca nu este o clauzit abuzivt aceea in care consumatorul isi asumi riscul valutar generat de deprecierea monedei in care igi realizeaz’ veniturile £343 de ‘moneda in care a contractat creditul si in care trebuie SA il restituie.. De altfel, ambele pisji isi asumi riscul ca pe parcursul executirii contractului suma restituiti de imprumutat sX valoreze mai pafin la momentnl restituini decdt la momentul cord. S-axre{inut ci reclamanfii nu an solicitat sf se constate caracterul abuziv al clauzelor ce vizeazi cuantunul dobinzii, ci au solicitat numai ca instanta s4 diminueze sam si mentini dobinda initialé de la data semnrii contractult ‘Astfel, s-a respins acest capit de cerere avand in vedere c& parpile au convenit prin semnarea actului adifional cu privire Ja noul cuantum al dobénzi, iar instanja mn poate interveni in sensul modificinié unei clauze contractuale, substituind-se astfel acordului de vornya al parilor. TInstanja a apreciat ca neintemeiata si cererea privind constatarea caracterului abuziv al clauzei privind efectuarea plifii in moneda creditului si suportarea de efixe consumator al dliferentelor de curs valutar gi si se dispan’ inghejarea cursulti de schimb valutar CHF-leu la valoarea de La data semnatii, conventiei S-a zejinut cA reclamanjilor nu li s-a explicat motival pentra care trebuie si plateasc’ acest comision de acordare menfionat la ant 1.3 lita, care este destinatia final a acestei sume care mi priveste © contraprestatie a bincii si mi se referd Ia vrewn serviciu pe care banca fl face in favoarea imprurmutatilor, mai mult nu se prevede posibilitatea restituirit acestora Astfel, s-a apreciat & acest comision nu reprezinta decit © dobénda mascata, lezand interesele reclamantilor, dezavantajand blncile concurente prin prezemarea unor dobinci doar aparent reduse. Ti In cones eae irl Caw a nmpoian RCh nL fiind de natura a crea, in detrimentul acestuia, un dezechilibra semnificativ intre drepturile si obligatiile piatilor, apare ca fiind 0 clauz& abuziva, sanctionatt, potrivit Legii, cu mulitatea absolut’ Pentmn acoperirea prejudiciului suferit de reclamant, pentru restabilirea situatiei anterioare i pentru inkiturarea tumor consecinfelor patrimoniale produse de clauzele abuzive, lovite de aulitate absolut, instanga a obligat paritele si restituie reclamangilor sumele de 1332 CHF, 150 euro, 250 eniro, incasale cu tithy de comision de acordae gi comision de restructurare/reesalonare. Instanfa a constatal ci reclamnanfii si-au intemeiat solicitarile pe caracterul abuziv al clauzelor contractuale din conventia de credit, invocind in principal dispozijiile Legit nr 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianfi gi consumateri. Impotriva semtingei am declarat apel, att reclamangii X gi Y, cit si parita Piraeus Bank Romina SA, criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate. in motivele de apel, apelangii reclamangi X gi Y, au aritat c& in mod corect instanja de fond a apreciat cu referire 1a comisionul de administrare c& el reprezint& o dobiind maseat, dispunind restituirea lui, respectiv swna de 1332 CHF, ins desi prin acfiune s-a solicitat catimen din dobinda percepurd plus cétimea din prima de asigurare anual’, de Ta data trageri creditului 2 pana Ia retumarea efectivi, instanta nu s-2 promunfat asupra acestui eapat de cerere si in mod eronat a asocial cétimea solicitata dobanzii lepale pe care a acordat-o. Referitor Ia comisionul de refinanfare, degi s-a dispus restituirea acestuia ca urmare a constatnii caracterului abuziv a clauzelor care il prevedeau, instanfa mr a constatat ca abuzive in ansambiu cele dow acte adifionale, care de altfel rimiiseserd fri obiect: Mai este criticatd sentinja si pentru faptul cX desi prin acfitme s-a solicitat constatarea caracterului abuziv al clauzei ce prevedea perceperea comisionului ascuns conform punctului 2 al nstanja HU s-a pronunjat asupra acestui comision care a fost actualizat gi in cadrul concluziilor scrise, fiind stabilit Ia acea datf un cuantum de 162,14 CHF. Cu privire Ia rata dobanzii, reclamanpii ara e& gresit a refinut instanga in motivare faptul ca reclamanfii mau solicitat si se constate caracterul abuziv al clawzelor ce vizeazA cuantumul dobinzii ci au solicitat numai ca instanga 8% diminueze sau si mengina dobiinda initial’ de Ta data semndiii contractului, desi in realitate aceastt solicitare era cuprins’ in cererea introdustiv de instanf, iar din graficele de plata deptise Ia dosar se putea observa faptul cA banca a modificat doblnda mumai atunei cind au existat cresteri ale indicelui LIBOR, iar majorarea componente fixe nu a fost adusd la cunostin,a reclamantilor la momentul incheierii contractului, ast fel incat conswnatorii ma puteau fi obliga{i la acceptarea ei. Caracteral abuziv al

    S-ar putea să vă placă și