Unitatea Nationala a Romaniei

Astazi s-au implinit 96 de ani de la unirea Transilvaniei, Bucovinei si Basarabiei cu

Vechiul Regat. Unirea nu a fost un act politic rupt din contextul european, ci o consecinta
logica a luptei - cel mai important moment al istoriei Romaniei.
La 1 Decembrie 1918, in inima Transilvaniei, la Alba Iulia, votul Marii Adunarii
Nationale pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania,
aclamat de o impresionanta adunare populara, incununa celelalte acte de unire de la
Chisinau (27 martie/9 aprilie 1918) si Cernauti (15/28 noiembrie 1918) prin care
Basarabia si Bucovina reveneau in hotarele Romaniei. Un capitol special al istoriei
francmasoneriei n Transilvania este consacrat contribuiei acestei micri la realizarea
Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. n acest context, legturile cu francmasoneria ale lui
Alexandru Vaida Voevod, n dou rnduri preedinte al Consiliului de Minitri al
Romniei Mari (1919-1920 i 1933-1934) i membru de frunte al delegaiei romneti la
Conferina de Pace de la Paris din anul 1919, se numra printre cele mai discutate
subiecte ale istoriei noastre contemporane. Alexandru Vaida Voevod a intrat n loja Ernest
Renan, aparinnd Marelui Orient al Franei, n anul 1919, n timpul Conferinei de Pace
de la Paris, cu scopul de a crea, n acest fel, un avantaj delegaiei romneti n negocierile
cu reprezentanii Marilor Puteri. Vaida Voevod a mrturisit el nsui acest lucru n
repetate rnduri, ncercnd ns s creeze impresia c legturile sale cu francmasoneria sar fi limitat la acest unic episod. Documentele existente n coleciile Muzeului Naional
de Istorie a Transilvaniei sugereaz ns c legturile lui Vaida Voevod cu masoneria nu
au fost conjuncturale, ele putnd fi urmrite documentar pn n anul 1930. Anul 1918
reprezinta in istoria poporului roman anul triumfului idealului national, anul incununarii
victorioase a lungului sir de lupte si sacrificii umane si materiale pentru faurirea statului
national unitar. In adancul inimii fiecarui roman scria N. Balcescu era intiparita
credinta ca mantuirea de orice domnire straina nu se putea realiza decat prin unitatea
nationala. Desavarsirea unitatii nationale a romanilor la sfarsitul primei conflagratii
mondiale trebuie inteleasa ca o fireasca implinire, ca o necesitate istorica impusa de
evolutia statului national cat si de necesitatea desavarsirii sale si nu ca urmare a efortului
militar al Romaniei.
n iunie iulie 1941, n dou articole publicate n ziarul Curentul, Vaida Voevod mersese
chiar pn la a nega implicarea sa n activitatea masonic, fapt explicabil n contextul
politic din perioada intrrii Romniei, alturi de puterile Axei, n rzboiul mpotriva
Rusiei Sovietice. n aceste articole, Vaida Voevod afirma printre altele: Am fcut parte
ca simplu membru din Loja Ernest Renan la Paris timp de 5-6 luni, pe vremea Conferinei
de Pace din 1919, cu aprobarea, dac vrei din nsrcinarea, efului meu de atunci,
prezident al consiliului de minitri i prim delegat al Romniei la acea conferin, I.I.C.
Brtianu; Francmasoneria roman a fost i a rmas un mare moft. Nu se achitau taxe,
nu se adunau membrii n numr reglementar spre a ine edine Din 1920 am rupt orice

legtur cu Loja Ernest Renan, din Paris, singura loja unde mersesem n condiiile artate
i din care loj, n 1923 am fost radiat, dup ce din 1920 nu mai ddusem nici un semn de
via pentru ei i nu mai achitasem nici taxele reglementare. Nu am mai fost n alt loja
francez. n francmasoneria romana n-am fost niciodat.
ntre declaraiile lui Alexandru Vaida Voevod i documentele pstrate la Muzeul Naional
de Istorie a Transilvaniei exist ns o serie de inadvertene care lasa loc altor interpretri.
Astfel, carnetul de membru (Carte didentite Maconique) al Lojii Ernest Renan, eliberat
pe numele lui A. Vaida Voevod n anul 1921, atest achitarea a trei cotizaii trimestriale n
cursul anului amintit. O scrisoare expediat din Tunis, la 4 februarie 1924, avndu-l ca
destinatar pe Victor terea, cuprinznd o ntreag serie de consideraii asupra
similaritilor dintre francmasoneria roman i cea european, i este trimis n copie i
lui Alexandru Vaida Voievod, n calitatea sa de frunta al francmasoneriei transilvnene.
O alt scrisoare, datat 22 februarie 1928, i este adresat lui Vaida Voevod nsui de ctre
G. Peydavi de Tangeres, Venerabilul Lojii Ernest Renan. n aceast scrisoare, Vaida
Voevod este felicitat pentru atitudinea energic cu care aprase n Parlamentul
Romniei dreptul la libertatea cuvntului i la libera critic parlamentara, inerenta
oricrei democraii adevrate. Peydavi de Tangeres l asigur pe Vaida Voevod, aflat pe
atunci n opoziie, c masonii nu-i abandoneaz niciodat fraii, mai ales cnd acetia
lupta pentru aprarea unui att de nobil ideal.
Afirmaia fcut de Vaida trebuie interpretat, cu siguran, doar n litera sa, n sensul c
Vaida Voevod a fost un membru simplu al lojii doar n cele 5-6 luni ale perioadei sale
de ucenicie, nainte de a i se deschide drumul ctre gradele superioare.Natiunea trebuie sa
traiasca intr-un stat national O necesitate istorica ce s-a dovedit mai puternica fata de
orice guvern sau partid, culpabil de egoism sau incompetenta, astfel, punand in miscare
natiunea, i-a dat acea forta uriasa ca peste toate adversitatile sa dea viata aspiratiei sale:
statul national.Caracteristicile primordiale ale unitatii unui popor sunt: respectul pentru
libertate, democratie, egalitate, apartenenta, demnitate, toleranta, integritate, protectie si
solidaritate. Reintregirea unor teritorii pe planul valorilor asigura o mai buna comunicare
interpersonala si intersociala. Obiective precum pacea, bunastarea, libertatea, securitatea,
justitia, progresul cultural si mediatic, solidaritatea, pastrarea si potentarea patrimonului
cultural si etnic mocnesc intr-un foc continuu.
Literele de obicei se pierd pe hartie, gandurile se vor pierde in unghiurile mintilor
noastre, actiunile in pecetea vremii. De aceea este necesara o continuitate, o inlantuire a
ramurilor ce pot da nastere mereu la noi muguri. Speranta dainuie in fiecare dintre noi,
dar numai noi putem stabili acea unitate ale carei baze se pun cu ajutorul rabdarii si
tenacitatii.
Diversitatea se contureaza de mult timp prin originalitatea individuala, dar construirea
unei unitati, a unei societati necesita un suflu plin de caldura sufleteasca, imaginatie,

ambitie, nevoia de impartasire pornind de la o temelie psihologica colectiva solida.

In loc de concluzie, cuvintele lui Horia Nestorescu-Balcesti sunt relevante: "Romanii
datoreaza ideilor franc-masonice si Franc-masonilor faurirea Romaniei moderne, a
Independentei, a Regatului, a Statului national unitar si suveran".
Am zis!