Ideea de didactic: abordri

tradiionaliste, moderne i
contemporane
Rezumat
Didactica n general trebuie s fie un sistem deschis, mai
ales n condiiile actuale. Ea nu trebuie s ofere granie cunoaterii,
ci trebuie s fie un spaiu al problematizrilor, al disputelor, al
asumrii puterilor explicative ale coninuturilor vehiculate, dar i al
identificrii limitelor acestor coninuturi. Din pcate, didactica i
m refer aici la cea de astzi - , ridicnd la nivelul certitudinilor
coninuturile adjudecate, devine un promotor al standardizrilor, al
soluilor ultime. ns, cunoaterea nu va putea fi niciodat nchistat
n presupuse soluii ultime; iar didactica trebuie s fie o desfurare
a cunoaterii i, ulterior, s devin cunoaterea o desfurare a
didacticii. Prin trecerea dincolo de acest demers firesc, sunt
minimalizate disputele majore, nu sunt oferite alternative, se pierde
dinamica problematizrilor.
Dac ne limitm numai la cazul tiinelor umaniste, o cale
de reflectare, de luminare a elementelor teoretice care susin
structurile predate, o cale de problematizare i de substanializare
este dat de lingvistic. Gramatica este un gardian al expresiei, cu o
importan fundamental n clasele primare i, parial, n cele
gimnaziale. Dar, de la un punct, se dovedete inapt s dea seama de
latura semnificaional a limbajului i de creativitatea prin limbaj.
Aceast incapacitate este fals acoperit prin saltul la teoria literar,

ns saltul este unul primejdios, ntruct nu face trecerea fireasc

prin domeniile ce au ca obiect coninutul: semantica, lingvistica
sensului, teoria textului, hermeneutica, poetica lingvistic, filosofia
limbajului, teoria cunoaterii. Astfel, abordarea plin, care ar
valorifica i rezultatele acestor domenii, pe nedrept ignorate, ar duce
la adevratele problematizri ale aspectelor de limb i literatur.
Iat de ce consider c situaia metodistului este una apstoare, cci
acesta este nevoit s asimileze rezultatele i viziunile constructive
generate n cadrul acestor domenii, ca apoi s le fac accesibile
(fr simplificri care s le lezeze esena) n procesul de predarenvare.