DREPT EUROPEAN

Capitolul I
Curs 1
Scurt istoric
Ideile de UE au existat inca din Antichitate si o astfel de forma de a aduna
statele europene a fost vazuta fie a se realiza printr-o maniera pasnica, fie chiar prin
folosirea fortei.
In toata aceasta istorie se intalneste opozitia intre sustinatorii ideii de
Europa federala si suveranistii sau nationalistii, adica cei care au dorit sa pastreze
suveranitatea statelor.
UE de astazi s-a creat printr-un proces ireversibil de integrare, care a inceput
prin instaurarea unei solidaritati de fapt.
Acquis comunitar = zestrea legislativa europeana

Procesul de formare a UE intre cele doua razboaie mondiale

1814 Jan Simon a gandit o comunitate europeana bazata pe un Parlament

European format din reprezentantii statelor member;
1849 Victor Hugo a vorbit la Congresul de pace de la Paris despre
necesitatea de a fi create Statele Unite ale Europei;
1926: un conte austriac a emis idea unei Uniuni Paneuropeana (aceasta
urma sa functioneze dupa modelul SUA);
Aceste idei au fost preluate de catre politicianul francez Aristide Briand,
care in 1926 a primit premiul Nobel pentru pace si care in 1929 a propus sa
se creeze o Comunitate Europeana in cadrul Societatii Natiunilor.
Toate aceste idei au fost oprite de criza economica din 1929, cat si de
ajungerea la putere in Italia si Germania a partidelor nationaliste.
Congresul din 1948 de la Haga
un moment important datorat initiativei federalistilor europeni si care au
propus constituirea unei UE a federalistilor.
printre figurile marcante care au participat au fost Winston Churchill si
Francois Mitterand, dar Mesajul catre europeni a fost rostit de Denis de
Rougemont (scriitor elvetian);

Mesajul continea urmatoarele:

a) luarea masurilor pentru integrarea economiilor tarilor participante,
recomandate de comisia economica;
b) crearea unei adunari europene alese prin sufragiu universal;
c) deschiderea Europei Unite catre Germania;
d) adoptarea unei carte a drepturilor fundamentale;
e) infiintarea unei Curti Supreme de Justitie;
f) infiintarea unui centru cultural pentru copii si tineret;
- semnarea la 5 mai 1949 la Londra a Tratatului de constituire a Consiliului
Europei, intrand in vigoare la 3 august 1949; sediul noii organizatii a fost
stabilit la Strasbourg, unde s-a desfasurat pe 8 august prima sesiune a
Comitetului Ministrilor, deschisa de Robert Schuman si prezidata de P.H.
Spaak.
Consiliul Europei a avut 10 membri fondatori: Belgia, Danemarca, Franta,
Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda si Suedia.
In cadrul Consiliului Europei, la 5 noiembrie 1950 a fost semnat Tratatul de
la Roma prin care s-a instituit CEDO (Conventia Europeana a Drepturilor
Omului), care prevedea drepturile si libertatile fundamentale si crearea Curtii
Europene a Drepturilor Omului in 1959 cu sediul la Strasbourg, pentru
apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Constructia europeana s-a intemeiat si se intemeiaza pe un abandon de
suveranitate. Abandonul de suveranitate presupune acordul statelor ca
anumite atribute ale suveranitatii de stat sa fie conferite unei institutii
supranationale.
Comunitatea Europeana de Aparare
-

este solutia propusa in 1950 de primul ministru francez, Rene Pleven, care a
raspuns la cererea SUA de reinarmare a Germaniei Federale cu scopul de a
intari apararea Europei de Vest impotriva unui eventual atac sovietic. Planul
Pleven, cel care statea la baza infiintarii Comunitatii Europene de Aparare,
prevedea crearea unei armate europene unice.
crearea Comunitatii Europene pentru aparare a fost un esec, idee care a
murit in 1954;
proiectul a fost conferit lui Rene Pleven, care, din partea Frantei a trebuit sa
pregateasca acest proiect, care prevedea constituirea unei armate commune
a statelor member, un comandament supranational si renuntarea la armatele
nationale;
alaturi a fost constituit un proiect de comunitate politica;
chiar Franta care a initiat acest proiect a fost cea care prin vot l-a respins, l-a
facut sa moara;
Maurice Duverger a asemuit acest proiect cu Carul cu boi, adica s-a urmarit
constituirea unei armate inainte de a fi constituita o federatie;

Discursul din 1960 al generalului De Gaulle, care spunea ca nu se poate face

o asemenea armata, acesta a considerat ca pericolul vine de la Marea
Britanie, care era varful de lance al americanilor in Europa;

Etapele integrarii europene

Sunt 5 etape:
1) Etapa zonei de liber schimb: in aceasta etapa avem de-a face cu libera
circulatie a marfurilor intra-comunitare, dar cu mentinerea unor taxe vamale
diferite la admiterea unor produse din afara zonei respective. S-a dovedit a fi
ineficienta pentru ca statele exportatoare cautau o bresa dupa care marfa
circula liber in toate statele;
2) Uniunea vamala: unde avem de-a face cu tarife vamale comune pentru
marfurile importate de statele membre;
3) SUBIECT EXAMEN Piata comuna: cele 4 libertati care actioneaza in Piata
Comuna sunt: libera circulatie a marfurilor; libera circulatie a persoanelor;
libera circulatie a serviciilor; libera circulatie a capitalurilor;
4) Uniunea economica si monetara care a culminat cu infiintarea Bancii Centrale
Europene;
5) Uniunea politica;
SUBIECT EXAMEN Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului(CECO)

Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului a fost fondata in 1951 prin

Tratatul de la Paris, avand ca state fondatoare Franta, Germania, Italia,
Belgia, Olanda, Luxemburg; pentru a partaja resursele de otel si carbine are
statelor membre, prevenind astfel un nou razboi European;
Tratatul de la Paris a intrat in vigoare la 23 iulie 1952 si a avut o durata
limitata de 50 de ani. In consecinta, CECO a incetat sa existe la 23 iulie 2002,
iar responsabilitatile si bunurile sale au fost preluate de Comunitatea
Europeana(CE).
s-a inceput prin carbine si otel pentru a se stopa reinarmarea Germaniei;

Spre deosebire de Consiliul Europei creat in 1949 dupa model

interguvernamental, CECO a fost creata ca organizatie supranationala.
CECO adduce ca noutate un sistem institutional unic:
1) A aparut o Inalta autoritate a Carbunelui si Otelului, care este predecesorul
Comisiei Europene si este o institutie revolutionara.
Inalta Autoritate a fost un corp executiv format din 9 membri care au guvernat
comunitatea si aveau drept de vot egal. Membrii acesteia si-au luat
angajamentul sa nu reprezinte interesul lor national si au facut un juramant de a

apara interesele generale ale Comunitatii in ansamblul sau. Primul presedinte al

Inaltei Autoritati a CECO a fost Jean Monnet. Aceasta a avut sediul la Bruxelles.
Parintii acesteia sunt Robert Schuman si Jean Monnet.
Discursul lui Robert Schuman: a avut loc la 9 mai 1950 in Sala Orologiului din
Muzeul Orsay, in care arata ca Europa nu va fi construita dintr-o data, ci printr-o
uniune tot mai stransa a statelor europene, uniune bazata pe o solidaritate de
fapt.
Inalta Autoritate preia din atributiile statelor membre.
2) O a doua institutie este Consiliul Ministrilor din care fac parte ministrii CECO.
3) A fost dotata si cu o Adunare Parlamentara. Reprezentantii erau alesi dintre
membrii statelor membre, acestia se alegeau indirect din parlamentarii
statelor membre.
4) Curtea de Justitie a Carbunelui si Otelului cu sediul la Luxembourg.
Adunarea Parlamentara si Curtea de Justitie a Carbunelui si Otelului vor fi
comune pentru toate cele 3 comunitati.
In 1957 se semneaza Tratatele de la Roma prin care sunt create Comunitatea
Europeana a Energiei Atomice(CEEA sau Euratom) si Comunitatea Economica
Europeana(CEE).
Tratatele au fost semnate de Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxembourg.
Acesta este un tratat sectorial; CEEA urmareste utilizarea energiei atomice in
scopuri pasnice, iar CEE este o comunitate cu o sfera generala in materie
economica. A fost incheiat pe o perioada nedeterminata.

CURS 2
Extinderile succesive ale UE
Cele 6 state fondatoare (in 1951 CECO) sunt: Franta (care a avut ideile),
Germania (cu plata), Italia, Belgia, Olanda, Luxembourg.
In 1957 a fost infiintata Comunitatea Europeana la Roma, sub numele de
Comunitatea Economica Europeana (CEE), de cele 6 state fondatoare ale CECO.
Cele 4 extinderi succesive ale UE:
1) Prima extindere a avut loc dupa Summitul de la Haga, cand in 1969 s-au
purtat discutii pentru extinderea UE; cu incepere de la 1 ianuarie 1973 UE se
extinde cu 3 state: Marea Britanie, Irlanda si Danemarca.
Norvegia a fost si ea admisa in UE tot in 1973, dar consultati prin referendum
norvegienii au fost impotriva intrarii in UE.

2) A doua extindere: incepe extinderea meridionala cand Grecia intra in 1981 in

UE.
3) A treia extindere: in 1986 au negociat Spania si Portugalia si au aderat in UE
la 1 ianuarie 1987.
4) A patra extindere succesiva: la 1 ianuarie 1995 au intrat 3 state in UE:
Suedia, Austria si Finlanda (au intrat fara negocieri, fiind state dezvoltate,
bogate, fara coruptie).
Aceste 4 extinderi au fost succesive, normale. La 1 mai 2004 UE se extinde cu
alte 10 noi state: Letonia, Estonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia,
Slovenia, Cipru si Malta.
La 1 ianuarie 2007 au intrat in UE Romania si Bulgaria; integrarea prin
documente care au fost adoptate pe parcursul acestor ani si care au condus la
integrare europeana.
SUBIECT EXAMEN: Actul Unic European (AUE) sau Single Act semnat in 1986 si
intrat in vigoare in 1987.
SUBIECT EXAMEN: Ce aduce nou Actul Unic European (AUE)?
a) In primul rand, AUE institutionalizeaza Consiliul European al sefilor de state si
de guverne.
Aceasta formatiune incepuse sa functioneze de fapt inca din 1974, cand primul
summit a avut loc la Paris si de atunci sefii de state si de guverne s-au intalnit de
mai multe ori de o maniera aleatorie.
AUE este cel care oficializeaza aceste intalniri, fixand in articolul 2 atat componenta
Consiliului European (din care fac parte de drept sefii de state si de guverne, dar si
presedintele Consiliului European). Consiliul European se va intruni de cel putin 4 ori
pe an, fiind cel care da impulsurile necesare integrarii europene si fixeaza
orientarile politice ale comunitatilor.
b) Prin AUE a fost instituit dublul grad de jurisdictie prin infiintarea Tribunalului
de Prima Instanta (TPI) cu sediul la Luxembourg si caruia i-au fost atribuite
anumite competente de judecata, urmand ca solutiile sa fie atacate cu recurs
la Curtea de la Luxembourg. TPI incepe sa functioneze in 1989.
c) Prin AUE se stabileste dezideratul de a se construi o PIATA COMUNA sau
MAREA PIATA, care trebuia desavarsita.
Def: Piata Comuna reprezinta un spatiu fara frontier interne in care sa
actioneze cele 4 libertati: libera circulatie a marfurilor, libera circulatie a
persoanelor, libera circulatie a serviciilor si libera circulatie a capitalurilor.
d) Tot pri AUE se acorda puteri sporite Parlamentului European si tot prin AUE o
serie de noi domenii trec la modalitatea de vot cu majoritate de la acela cu
unanimitate.

Criza scaunului gol: ea se datoreaza modului diferit in care Franta a apreciat

modalitatea de a vota in ceea ce priveste stabilirea preturilor agricole si nu a
vrut sa cedeze la folosirea dreptului de veto, cu unanimitate. Neintelegerea a
condus la un semestru in care reprezentantii Frantei nu s-au mai prezentat in
institutiile europene si de aici denumirea de criza scaunului gol.
Aceasta criza s-a rezolvat prin compromisul de la summitul de la Luxembourg,
unde s-a stabilit ca votul se va face cu majoritate calificata in orice domeniu, in
afara de acele chestiuni care tin de interesul national al unuia dintre statele
membre, care intr-o atare situatie ar putea sa opuna dreptul de veto.

CURS 3
Tratatul de la Maastricht
Tratatul Uniunii Europene (TUE): in momentul constructiei europene se trece de
la o integrare economica la o integrare politica.
In 1992 se semneaza TUE si intampina rezistenta din partea unor state in a fi
ratificat si intra in vigoare la 1 noiembrie 1993.
Probleme in procesul de ratificare au aparut in Franta si Danemarca.
SUBIECT EXAMEN:

Noutatile pe care le aduce Tratatul de la Maastricht

1) TUE este fundamental pentru ca aduce o noua impartire in arhitectonica UE si

anume se ajunge la o impartire pe 3 piloni, pilieri sau coloane:
a) Prima coloana este formata din cele 3 comunitati: Comunitatea
Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO), Comunitatea Europeana a
Energiei Atomice (CEEA sau Euratom),Comunitate Economica
Europeana (CEE). In acest prim segment actioneaza legislatia
comunitara . In acest domeniu statele au ajuns deja sa renunte la
anumite atribute ale suveranitatii. A actionat acel abandon al
suveranitatii. Este domeniul in care s-a ajuns la o comunitarizare (se
desfasoara dupa regulile celor 3 comunitati).
b) A doua coloana este Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC),
iar s-a intitulat Politica Externa si de Securitatea Apararii Comune
(PESAC): statele membre nu au fost de accord sa ofere aceasta politica
Bruxellului (o politica comuna).
c) Al treilea pilon intitulat Cooperarea in materie de justitie si afaceri
interne (JAI): este vorba de o cooperare intre state, acestea nu isi dau
justitia si politia pe mana Bruxellului. Statele tin si mai mult asupra
atributelor suveranitatii. Politica in justitie, afaceri interne ramane in
interiorul statelor, dar avem de-a face cu o cooperare.
SUBIECT EXAMEN:

Cetatenia europeana

2) A doua noutate pe care o aduce TUE este instituirea cetateniei europene.

Cetatenia europeana este cetatenia oricarei persane care are cetatenia unuia
dintre statele membre. Cetatenia europeana nu exclude cetatenia statelor
membre, ci vine in completarea acestor cetatenii, se adauga acestora.
Acordarea cetateniei nationale a fiecarui stat membru ramane sa fie garantata
de legislatia nationala a statului respectiv.
Drepturile conferite de cetatenia europeana:
a) Dreptul la libera circulatie implica mult mai multe fatete si anume dreptul de
stabilire in vederea exercitarii unei activitati care poate sa fie salariala. Dreptul
la libera circulatie inseamna dreptul de a iesi si de a intrat in propria tara.
Dreptul la libera circulatie mai inseamna si posibilitatea de a ramane in tara in
care ai lucrat si dupa ce a incetat activitatea. Dreptul la libera circulatie se
extinde si asupra membrilor de familie. Dreptul la libera circulatie poate fi
restrictionat pentru motive de securitate publica, ordine publica si sanatate
publica.
b) Dreptul de a alege si de a fi ales in statul resedinta pentru cetatenii europeni
resortisanti ai unui alt stat membru, in aceleasi conditii, fara niciun fel de
discriminare, ca si fata de proprii nationali.
Acest drept se refera atat la alegerile locale, cat si la alegerile pentru Parlamentul
European (PE).
Alegerile locale: cetateanul European resident intr-o alta tara europeana decat
aceea al carui national este are dreptul de a fi ales si dreptul sa voteze pentru
structurile administratiei locale din statul in care isi are rezidenta. Exista anumite
exceptii care au fost negociate de anumite state, au fost acceptate si care
urmaresc apararea unui drept national. De exemplu in Luxembourg sunt impuse
anumite conditii de participare la alegerile locale. Ca sa fi trecut pe listele
electorale trebuie sa fi locuit timp de 5 ani in Luxembourg (sa ai o locuinta, sa
platesti impozite, sa respecti legile), iar ca sa fi ales trebuie sa fi trait 10 ani ca un
cetatean luxembourghez.
Alegerile pentru Parlamentul European: la care cetateanul European trebuie sa
aleaga la a candida pentru statul de resedinta (statul in care locuieste) sau al carui
cetatean este. Trebuie sa indeplineasca conditiile cerute pentru ambele state.
c) Cetatenia europeana confera o protective diplomatica si consular cetatenilor
europeni din partea oricarei misiuni diplomatice sau consulare a altui stat
membru.
El se materializeaza in momentul in care un cetatean European are nevoie de
protective diplomatica si consular aflandu-se intr-un stat tert unde nu are
ambasada sau consulat. De exemplu: in caz de deces, de pierdere sau de furt a

actelor de identitate, cetateanului european i se elibereaza un act de identitate de

unica folosinta pentru a-si putea regulariza situatia.
d) Cetatenia europeana confera cetatenilor europeni un drept de informare despre
institutiile europene si anume de actele normative pe care acestea le adopta,
de politicile pe care le conduc.
3) A treia noutate pe care o aduce TUE este ca s-a inserat necesitatea de a se
crea o Uniune economica si monetara; Uniunea Economica functionand pe baza
regulilor Pietei Comune, iar Uniunea Monetara viza trecerea la moneda unica
euro prin aparitia unui Insitut Monetar European, care a fost precursorul Bancii
Centrale Europene.
Uniunea Monetara s-a cladit si pe baza unei politici monetare comune, a unui
sistem de banci centrale. In 1998 a inceput sa circule de o maniera virtuala
moneda unica euro, care a aparut in realitate in ianuarie 2002.
4) A patra noutate pe care o aduce Tratatul de la Maastricht este ca acesta face sa
creasca prerogativele Parlamentului European si prin tratat PE este chemat sa
participe cu drepturi egale alaturi de Consiliul Uniunii Europene la actul de
legiferare prin ceea ce poarta numele de procedura codeciziei.
In cadrul acestei proceduri, actele normative adoptate vor fi semnate atat de
presedintele PE cat si de presedintele Consiliului de Ministrii. In procedura
codeciziei , spre deosebire de procedura avizului si a cooperarii, PE are forta de a
respinge o propunere de adoptare a unui act normativ.

Tratatul de la Amsterdam
-

a fost semnat in 1997 si a intrat in vigoare la 1 mai 1999, ultima tara care l-a
ratificat fiind Franta.

Noutati: Noutatea pe care o aduce Tratatul de la Amsterdam este ca au fost

comunitarizate Acordurile de la Schengen (in aceasta notiune intra Tratatul de la
Schengen semnat in 1985, cat si Conventia de punere in aplicare, care a fost
semnatat in 1995).
A fost introdus conceptual de Cooperare intarita. Prin acest concept se introduce
in peisajul notiunilor de drept european conceptul de Europa cu geometrie
variabila sau Europa cu mai multe viteze. Cooperarea intarita ca si concept a
aparut tocmai gandidu-se la urmatoarele extinderi prin aderare de noi state. S-a
gandit ca unanimitatea si consensul vor fi din ce in ce mai greu de atins. Pentru
a avea cooperare intarita ar trebui ca un proiect sa fie sustinut de cel putin 9
state ale UE. Proiectul care face obiectul cooperarii intarite trebuie sa nu
contravina scopului si idealurilor UE. Cooperarea intarita trebuie sa fie deschisa
de la inceput accesului oricarui stat membru, care nu adera de la inceput

grupului minim de 9. Obiectivele care sunt cuprinse intr-o cooperare intarita nu

constituie acquis comunitar pentru statele care nu inteleg sa dezvolte un
asemenea proiect. Statele care nu fac parte dintr-o asemenea cooperare intarita
nu au drept de vot si de decizie in material respectiva.
Din 2010 exista o cooperare intarita in materia divortului la care participa si
Romania. Din 2011, cooperare intarita in materia brevetelor, la care Romania nu
participa. Din 2013, in materia tranzactiilor financiare la care Romania nu
participa.
Tratatul de la Amsterdam vine cu noutati pentru ca abordeaza politica referitoare
la azil, imigratie si politica de a se crea un spatiu de libertate, securitate si
justitie in UE. Alte prevederi ale tratatului sunt in ceea ce priveste politica de
asigurari sociale, somajul si de a crea locuri de munca. Asistenta sociala capata
valente prin acest tratat. Prin Tratatul de la Amsterdam cresc prerogativele PE,
apare functia de Inalt reprezentat pentru PESC, iar acest reprezentant sa fie si
vicepresedintele Comisiei Europene.

Acordurile de la Schengen (orasel din Luxembourg)

-

au fost semnate in 1985. Dupa 10 ani, Conventia de punere in aplicare a

acordului de la Schengen (1995).
Marea Britanie si Olanda au cerut sa ramana in afara prevederilor acestor
acorduri, impreuna cu Danemarca. Ele beneficiaza de prevederile acestor
acorduri, dar politica de vize o stabilesc unilateral.
au prevazut suprimarea controalelor interne; au fost mentinute controalele
externe.
prin Acordurile de la Schengen se instituie asa numita viza de tip Schengen:
Vize: -> de scurt sejur ( mai mici de 3 luni);
-> de lung sejur (mai mari de 3 luni);
-> de studii (care se prelungesc dupa fiecare an scolar
universitar);
-> pentru caz de boala, pentru efectuarea unor tratamente
medicale;
Acordurile de la Schengen au instituit Sistemul Informational Schengen (SIS):
O baza comuna de date in care sunt inregistrate persoanele cautate, masini
furate etc. ; masuri menite sa lupte impotriva criminalitatii organizate;
Responsabil de eliberarea vizei este primul stat sesizat cu cerere, el poate
elibera avizul;
se mentin controalele prin sondaj facute si la frontierele interne. S-a stabilit o
lista care se actualizeaza permanent privind statele ale caror cetateni
necesita primirea unei vize pentru a calatori in statele membre;

pe terminalele de pe aeroporturile si porturile europene s-a instituit aceasta

diferentiere astfel incat sa se fluidizeze traficul.
Tratatul de la Nisa din decembrie 2000
Acest tratat este rezultatul celui mai lung summit din constructia UE. Este
considerat un semiesec.
Este rezultatul unui moment al adevarului in care statele membre UE au
realizat ca nu doar cei care doreau sa intre in UE nu erau pregatiti, dar nici
institutiile europene nu erau pregatite sa-i primeasca si trebuia sa faca o
reforma referitoare la atributii, organizare, mod de vot pentru a putea
functiona la nivel de 27 de state.
Rolul major al Tratatului de la Nisa a fost acela de a adopta o declarative
cu privire la viitorul UE, de a proroga discutiile la o conferinta
interguvernamentala si tot cu aceasta ocazie a fost semnata Carta Europeana
a Drepturilor Fundamentale elaborata prin activitatea unei conventii timp de
un an, intre 1999-2000.
Prin Tratatul de la Nisa se modifica numarul comisarilor europeni, numarul
parlamentarilor din PE, se modifica modalitatea de vot, apare pentru prima
data referirea la institutia unui presedinte al UE si transformarea inaltului
reprezentant al PESC, sa devina ministru de externe si modalitatea de
restructurare a tratatelor de atunci.

CURS 4
SUBIECT EXAMEN: Summitul de la Laeken (2001) (Proiectul de Constitutie pentru
Europa)
Pe parcursul anului 2001, Consiliul Uniunii Europene (sub presedintia Suediei si
apoi a Belgiei), in cooperare cu Comisia Europeana si cu participarea Parlamentului
European, a declansat si incurajat dezbaterile privind viitorul UE.
La aceste dezbateri au fost invitate sa participle si au participat parlamentele
nationale ale statelor membre, statele associate si segmentele semnificative ale
opiniei publice si anume: reprezentantii mediului politic, reprezentantii mediilor
socio-economice si reprezentantii societatii civile.
Pentru a asigura o cristalizare a rezultatelor dezbaterilor privind viitorul UE,
Consiliul European, intrunit in zilele de 14 si 15 decembrie 2001 la Laeken (Belgia),
a decis constituirea unei adunari denumita Conventia pentru viitorul Europei,
formata din reprezentanti ai institutiilor europene, ai statelor membre, ai statelor
candidate si ai opiniei publice. Conventia pentru viitorul Europei este o adunare
de personalitati, de specialisti formata din 105 conventionari. A fost cladita dupa
modelul aceleia care in perioada 1999-2000 a redactat Carta Europeana a
Drepturilor Fundamentale.

Se desfiinteaza acea structura pe 3 piloni instituita la Maastricht.

Presedintele acestei Conventii a fost desemnat Valery Giscard dEstaing (fost
presedinte al Frantei), iar ca vicepresedinti, 2 premieri: belgianul Jean-Luc Dehaene
si italianul Giuliano Amato. Acestia au condus Conventia si era formata din
reprezentanti din toate mediile europene.
Lucrarile Conventiei au fost mai intai sub forma de ascultare, dupa care s-a
trecut la redactarea unui document. Au fost reprezentanti din Parlamentul
European, Comisia Europeana, Curtea de Justitie Europeana, Comitetul Regiunilor,
Consiliul Economic si Social, reprezentantii guvernelor celor 15 state membre si ai
13 tari candidate la aderare, reprezentantii parlamentelor nationale ale acestor tari.
S-a constituit si o Conventie tanara care avea tot 105 reprezentanti, iar tinerii
erau recomandati de catre seniori. Din partea Romaniei a participat Adrian Severin.
Au fost si reprezentantii tineretului, dar si reprezentantii statelor candidate pentru
ca s-a dorit redactarea unei Constitutii.
Au scris pentru prima data despre simbolurile si valorile UE. Valorile UE sunt:
libertate, egalitate, demnitate, respectarea drepturilor omului. Simbolurile UE sunt:
ziua de 9 mai (ziua Europei), steagul cu 12 stelute, moneda unica euro, imnul (Oda
Bucuriei), deviza (Uniti in diversitate).
Obiectul Conventiei stabilit de Consiliul European de la Laeken a fost acela de a
pregati un document care sa reprezinte punctul de plecare al negocierilor in cadrul
Conferintei interguvernamentale pentru luarea unei decizii finale. De la inceput
cand s-a pornit cu aceasta Conventie nu s-a gandit redactarea unei Constitutii, ci s-a
dorit doar adunarea unor idei pentru integrarea in UE.
In partea a doua a Constitutiei era integrate Carta Europeana a Drepturilor
Fundamentale adoptata la Nisa in 2000. Carta reuneste intr-un singur text drepturile
civile, politice, economice si sociale ale tuturor cetatenilor care locuiesc in spatiul
UE. Pentru apararea propriilor drepturi, cetateanul european va putea sa invoce
Carta in fata Curtii de Justitie. Constitutia a fost prezentata in vara anului 2003 la
Salonic, aceasta fiind semnata de statele membre, cat si de statele viitoare. In 2004
a inceput Conferinta inter-guvernamentala de la Roma unde au inceput demersurile
de ratificare a Constitutiei. Semnarea tratatului dupa operarea ajustarilor necesare
si realizarea traducerii in toate limbile oficiale ale Uniunii, a fost stabilita pentru 29
octombrie 2004, la Roma loc simbolic din perspectiva semnarii primelor tratate
institutive ale Comunitatilor Europene. Aceasta Constitutie a ramas in faza de
proiect pentru ca s-au opus Franta si Olanda.
Chiar daca poarta si denumirea de Constitutie Europeana suntem in prezenta
unui tratat international care nu poate intra in vigoare decat dupa ce a fost ratificat
de toate statele semnatare. Procedurile nationale de ratificare prevad fie ratificarea
de catre Parlament, fie ratificarea prin referendum. Pentru iesirea din acest impas,

cu ocazia Consiliului European din 21-22 iunie 2007 de la Bruxelles, cand s-a decis
abandonarea Constitutiei pentru Europa si inlocuirea acesteia cu un tratat de
reformare a Uniunii Europene, fiind convocata totodata o conferinta
interguvernamentala insarcinata cu redactarea proiectului noului tratat.

Tratatul de la Lisabona
A fost semnat in decembrie 2007 si a intrat in vigoare in ianuarie 2009. Prin
Tratatul de la Lisabona, Carta Europeana a Drepturilor Fundamentale capata forta
obligatorie, dar aceasta nu este integrate in tratat, ci se vorbeste despre Carta. In
ceea ce priveste cea mai mare parte a dispozitiilor de natura materiala si
institutionala, acestea sunt preluate (eventual cu unele ajustari) din fost
Constitutie. Este vorba de definire si extinderea majoritatii calificate, functia de
presedinte al Consiliului European, componenta Comisiei si prerogativele
presedintelui acestei institutii, consolidarea rolului Parlamentului European,
dispozitiile privind spatiul de libertate, securitate si justitie, precum si cele
referitoare la politica externa si de securitate comuna.
Dispar simbolurile.
Prin Tratatul de la Lisabona UE capata personalitate juridical. Presedintele
Consiliului European este ales pentru un mandate de 2 ani si jumatate care poate fi
reinnoit o singura data. Presedintele Comisiei nu va mai fi numit ca pana la 1 dec
2009, ci va fi ales de Parlamentul European. Va fi infiintata functia de ministru de
externe al Uniunii, cu numele official de Inalt Reprezentant al Uniunii pentru politica
comuna externa si de securitate.
Tratatul de la Lisabona a reglementat retragerea unui stat din UE, astfel ca orice
stat membru poate hotara in conformitate cu normele sale constitutionale sa se
retraga din Uniune. Uniunea negociaza si incheie cu acest stat un accord care
stabileste conditiile retragerii.
Tratatul de la Lisabona introduce in Tratatul privind UE un titlu dedicate
institutiilor Uniunii (titlul III), in randul carora include Consiliul European si adauga
Banca Centrala Europeana. Denumirea instantelor judiciare ale Uniunii a suferit mici
modificari. Astfel, sub denumirea de Curtea de Justitie a UE sunt cuprinse: Curtea de
Justitie, Tribunalul (fostul Tribunal de Prima Instanta) si Tribunalele specializate
(fostele camera jurisdictionale).
TUE si Tratatul de functionare a UE sunt inglobate in Tratatul de la Lisabona. In
partea a 2-a a tratatului sunt inscrise institutiile, procedurile UE. Se consfinteste
functia de presedinte al UE, care are un mandate de 2 ani si jumatate care poate fi
reinnoit o singura data.

Capitolul II
Institutiile Uniunii Europene
Sistemul institutional al UE este un sistem unic,integrat bazat pe scheletul
institutional al celor trei comunitati:Parlamentul comunitatilor si Curtea de justitie
de la Luxemburg. ?
Prin Tratatul de fuziune din 1951 de la Bruxelles s-a trecut la o Comisie unica si la un
Consiliu de minsitri unic.
In prezent conform Tratatului de la Lisabona,sistemul institutional este format din 7
institutii alaturi de care functioneaza agentii ale UE(Europolul)si organisme
auxiliare.Consiliul European reprezinta o reuniune periodica(de cel putin doua ori pe
an)a sefilor de stat si de guvern ai celor 28 de state membrie ale UE pentru a
discuta si orienta politica comunitara.
La nivel inalt sefii de state si de guverne s-au intalnit la inceput de o maniera
europeana.
Dupa Summitul din 1974 de la Paris acestia au hotarat sa se intalneasca de doua ori
pe an.
Consacrarea juridica a Consiliului European s-a realizat prin AUE semnat in 1986 si
intrat in vigoare la 1 iulie 1987.
In art2 al AUE se arata componenta cat si atributiile Consiliului
European.Componenta Consiliului European:sefii de stat si de guvern ai tarilor
membre ale Comunitatilor la care se adauga si presedintele Consiliului European.
Reuniunile Consiliului European se desfasoara sub presedintia sefului statului sau
guvernului care detine la momentul respectiv presedintia Consiliului aceasta
schimbandu-se la 6 luni.
Pana in anul 2003 reuniunile Consiliului European s-au tinut in capitalele tarilor care
detineau presedintia sau in alte localitati din aceste tari dar incepand cu acest an sau fixat la bruxelles deoarece aici isi au sediile cele mai multe institutii europene si
serviciile acestora.

Distinctie dintre Consiliul Europei si Consiliul European

Consiliul Europei este o organizatie internationala cu sediul la Strasbourg care

reuneste in prezent 47 de state democratice ale Europei.Obiectivele urmarite de
Consiliul Europei sunt:protejarea drepturilor omului,protejarea democratiei
pluraliste,protejarea suprematiei dreptului,dezvoltarea stabilitatii democratice in
Europa prin sustinerea reformelor politice legislative si constitutionalae,cautarea
solutiilor pentur problemele cu care se confrunta societatea europeana,respectiv
discriminarea minoritatilor,protectia mediului,drogurile,terorismul,crima organizata.
Constiliul European reprezinta o reuniune periodica de cel putin doua ori pe an a
sefilor de stat si de guvern ai celor 28 de state membre ale UE pentru a discuta si
orienta politica comunitara.
Lucrarile Consiliului European se desfasoara o zi si jumatate(vineri si sambata).La
aceste lucrari sefii de state si guverne pot fi insotiti de minstrii de externe.In sala de
lucrari nu are acces presa dar au o categorie de functionari care se numesc
antici.Functionarii care au acces in sala de functiune ies de o maniera periodica
pentru a aduce celor de afara dar si reprezentantilor mass-media vesti despre
dicutii.
Sedintele sunt pregatite de cei care detin presedintia rotativa semestriala,de
Secretariat,de Consiliul de ministri.

Modul de lucru al Consiiului European(organizare,functionare,atributii)

Se lucreaza pe baza unui vot care trebuie sa fie cu unanimitate existand insa si
acea institutie a abtinerii constructive(pot fi state care nu semneaza tratatul fara a
impiedica adoptarea)dupa cum exista si notiunea de drept de veto cand unul din
state respectiv sefii de state,guverne sau minstrii opun vetoul unui anumit stat in
care se aduc atingeri unor anumite probleme importante.
Toate hotararile Consiliului European sunt lipsite de forta obligatorie,ele trebuie
transpuse de consiliul de ministrii.
Summitul se termina cu o declaratie care trebuie transpuna in legislatia europeana
de Parlamentul European,consiliul ministrilor.
In conformitate cu art 2 din AUE,Constiliul European reuneste sefii de state sau de
guverne ai statelor membre si presedintele Consiliului European.Ei trebuie asistati
de ministrii de externe si de un membru al Comisiei.Consiliu European se intruneste
pe durata a doua zile desi pot sa existe si exceptii precum s-a intamplat in
decembrie 200 la Nisa cand reuniunea a durat 4 zile.
Rolul principal al Consiliui European este redat de Art 4 al Tratatului de la Maastricht
in care se arata:Consiliul European va furniza Uniunii imboldurile politice necesare
dezvoltarii si va trata liniile directioare generale politice in acest sens.

Consiliul European are un dublu rol de decizie si directionare.

Atributiile Consiliului sunt:
-impulsionarea si relansarea politicilor comunitare generale
-orientarea constructiei europene prin stabilizarea liniilor directoare de ordin politic
general
-coordonarea politicilor comunitare
-definirea noilor sectoare de activitate

Curs 5
Comisia Europeana
Comisia Europeana este institutia revolutionara care a produs schimbarea in
peisajul instituional international.
In 1952 a intrat in vigoare Tratatul CECO,cand a aparut Inalta Autoritate a
carbunelui si otelului,aceasta fiind predecesoarea Comisiei Europene.
Prin Tratatul de la Bruxelles(tratatul de fuziune)a fost instituita o singura comisie
pentru cele trei comunitati
Specialitatea acestei institutii este aceea ca membrii ei trbeuie sa uite
nationalitatea pe care o au si sa urmareasca interesul UE mai presus decat interesul
statelor din care provin.
UE este creata pentru abandon de suveranitate si prin transferul unor atributii
Bruxellului,Comisia Europeana fiind organul executiv al UE

Evolutia Comisiei Europene-subiect de examen

Cand UE avea 15 state,Comisia Europeana avea 20 de comisari,5 state
puternice(Spania,Marea Britanie,Franta,Germania,Italia)avand cate doi comisari iar
restul cate unu.
Dar aceste state au trebuit sa renunte la a mai avea doi comisari iar in prezent sunt
28 de comisari cate unul pentru fiecare stat.
Se prevede ca dincolo de 28 de comisari Comisia Europeana sa fie diminuata cu 2/3
si sa aiba 18 comisari,astfel ca doar 18 state vor avea cate un comisar iar la un
interval de timp acestia se vor roti.

Iar la o alta extindere Comisia Europeana sa aiba 15 comisar,inclusiv presedintele

deoarece se considera ca aceasta nu ar mai lucra eficient.
Comisarii sunt propusi de statele membre.Initial ei erau numiti de Consiliul
European al sefilor de state si de guverne de comun acord.
Odata cu Tratatul de la Maastricht procedura reluata in proiectul de constitutie
europeana si care se gaseste astazi in Tratatul de la Lisabona,Comisia se constituie
astfel(subiect examen):
Mai intai este desemnat presedintele Comisiei Europene(in prezent fiind Jose Manuel
Barroso)de catre sefii de state si de guverne al Consiliului European.Aceasta
personalitate este supusa unui vot care inseamna un aviz favorabil din partea
Parlamentului European
In continuare acest presedinte al Comisiei Europene avizat isi formeaza o echipa de
comisari din statele membre.Aceasta echipa este supusa in fata Parlamentului
European unui vot de investitura in bloc.
SUBIECT EXAMEN
Rocco buttiglione a fost ales din lista de propuneri a Italiei de catre Jose Manuel
Barrosodar a fost scos de catre Barroso si inlocuit cu Franco Frattini deoarece
Buttligiore isi exprimase indignare fata de homosexuali;fiind considerata o forma de
discriminare si Barroso risca sa nu primeasca votul favorabil din partea PE (cei care
au votat impotriva candidaturii lui Buttigliore au argumentat ca exista pericolul
discriminarii pe motive sexuale a unei minoritati.
Mandatul comisarilor europeni este de 5 ani.Sediul Comisiei Europene este la
Bruxelles.
SUBIECT EXAMEN
Cum a crescut rolul Parlamentului European?
Parlamentul European are un rol de exceptie in ceea ce priveste Comisia Europeana
deoarece prin votul lor parlamentarii pot sa numeasca comisarii Comisiei Europene
si prin motiune de cenzura sa ii oblige sa demisioneze.Asa s-a intamplat cu Comisia
Jaques Santer,cand a avut loc o demisie in bloc,din cauza unor cercetari efectuate
asupra membrilor in domeniul coruptiei(ex de cmisar din Comisia Jaques Santer
este Edith Grenor care era aleasa pentru pentru Cercetare,stiinta si tehnologie).

Atributii ale Comisiei Europene

1-Atributia principala a comisiei este aceea de a se asigura ca tratatele sunt
respectate si chiar de a obliga statele sau alte institutii sa respecte legislatia si

tratatele prin Curtea de Justitie a UE,ea fiind cunoscuta neoficial ca Gardian al

tratatelor,aceasta vizand la respectarea legislatiei europene si cand costata
incalcari poate sesiza institutia car s-a abatut,statul care se afla in ilegalitate si
Curtea de la Luxemburg.
2-A doura mare atrivutie este aceea ca o perioada de timp Comisia Europeana a
detinut monopolul initativei legislative,aceasta fiind singura sau aproape singura
care poate sa propuna legiferarea intr-un anumit domeniu.
Actual si parlamentele nationale pot sa ceara Comisiei Europene sa initieze un
proiect legislativ dar acest lucru il pot face si 1 milion de cetateni din mai multe
state europene pot cere initierea unui proiect legislativ.
3-Negociaza intrarea unui stat in UE.Se negociaza in diverse
domenii:agricultura,sanatate,invatamant,justitie.Inchid capitolele de negociere cu
statele candidate.
4-Comisia Europeana are atributii in acordarea si urmarirea fondurilor
europene(sunt nerambursabile sunt acordate statelor candidate si statelor membre
pentru desfasurarea anumitor programe.

SUBIECT EXAMEN

Consiliul de ministri al UE(supranumit si Consiliul)

Consiliul este o institutie traditionala,este o institutie aparuta odata cu cele trei

comunitati care initial era distincta pentru fiecare comunitate ulterior prin Tratatul
de la Bruxelles s-a ajuns la un consiliu pentru toate cele trei comunitati
Desi este unic el se reuneste in mai multe formatiuni:
Consiliul ministrilor-pentru agricultura
Consiliul ministrilor-pentru afaceri externe(j.a.i.)
Consiliul ministrilor pentru economie si finante CECO FIN
Importanta acestor consilii a variat in functie de momentul de evolutie al UE.
In Consiliul ministrilor trebuie sa participe reprezentanti cu rang de ministru care sa
aiba calitatea,puterea de a angaja statul pe care il reprezinta.
Conform Tratatului de la Lisabona s-a micsorat numarul formatiunilor sub care se
poate reuni acest consiliu si rolul principal il are Consiliul afacerilor generale format
din ministru de externe ai UE.
Spre deosebire de structura interna a statelor membre in UE,Consiliul Ministrilor a
fost legislatorul,a fost cel care a adoptat intreaga legislatie europeana iar ulterior i
s-a alaturat si Parlamentul European in procesul legislativ.

Consiliul de ministrii este institutia UE care reprezinta direct statele membre si in

care participa fiecare prin reprezentanti la sedintele care se tin de obicei la
bruxelles.
Conform Tratatului Comunitatii Europene,Consiliul a fost creat pentru a asigura
coordonarea politicilor economice generale pentru a actiona ca organ de luare a
deciziilor si pentru a definin operatiile de management general al Comisiei.Aceste
atributii ii confera Consiliului rolul de principal organism de luare a deciziilor.
Modalitatea de vcot in cadrul Consiliului Ministrilor difera dupa materia in care
trebuie sa se adopte legislatia.
Daca initial votul in majoritatea domeniilor era cu unanimitate,raportul s-a inversat
iar in prezent in foarte putine domenii se mai voteaza cu unanimitate.Exista
procedura obtinerii constructive cand unul dintre ministri nu doreste sa-si angajeze
statul intr-un poiect dar nici nu-l respinge.
Se intra in procedura cooperarii intarite la care pot sa participe 9 state din cele
28,celelalte intelegand sa accepte acest proiect si dupa caz legislatia sa le fie sau
nu aplicabila dar regula generala este a votului cu majoritate calificata.
Pentru a se ajunge la majoritate calificata fiecare tara are o ponderatie a votului
sau.
Initial in acest joc al ponderatiei voturilor se luau hotararile cu 62 de voturi din
87,prin compromisul de la Ioannina,presedintia greaca a obtinut o minoritate de
blocaj de 26 de voturi prin care se puteau respinge anumite propuneri legislative.
Tot pe baza acestui compromis se stabilea ca prin votul cu o ponderatie intre 23-26
de voturi se putea gasi o solutie convenabila tuturor statelor.
Prin Tratatul de la Nisa reluat in proiectul de constitutie europeana s-a aratat ca
majoritatea calificata reprezinta votul unei majoritati a statelor membre si de 245
de voturi din 345.
La toate lucrarile astea se ajungea printr-o ponderatie in care ministrul german
avea 29 de voturi in ponderatie iar Luxemburgul avea 2 voturi in ponderatie
Aceasta ponderatie schimbandu-se in UE:Romania avea 14 voturi in
ponderatie,Malta trei iar Luxemburg 4 voturi in ponderatie.
Conform Tratatului de la Lisabona ca sa se poata adopta o reglementare europeana
trebuie votul de 52% din statele membre care sa acopere 65%din populatia UE.
Minoritatea de blocaj s-a schimbat la 4 state membre,iar daca acestea se opun
adoptarii unei reglementari europene trebuie sa se ajunga la un compromis.

Comitetul reprezentantilor permanente (coreper)

Acesta isi are sediul la Bruxelles.
Este format din COREPER l care este format din ambasadorii adjuncti ai statelor
membre si este un organism tehnic si COREPER II care este format din ambasadorii
statelor membre fiind un organism politic
Acesti reprezentati permanenti pregatesc sedintele diferitelor formatiuni ale
Consiliului au grija ca legislatie europeana sa nu fie adoptata cu norme
contradictorii.
Alcatuirea sedintelor de zi la punctul A vor fi trecute de COREPER la acele probleme
asupra carora reprezentantii permanenti ai statelor membre s-au inteles si care nu
mai trebuie supuse votului Consiliui.
La punctul B,COREPER vor inscrie problemele la care nu s-a ajuns la un consens si
sunt supuse votului.
Consiliul minsterelor isi desfasoara lucrarile sub presedintia ministerului care
reprezinta tara pentru 6 luni acesta detinand presedintia rotativa a UE.

Atributiile Consiliului de ministrii

Consiliul ministrilor este legislativul
-legislatia europeana se adopta in procedura de codecizie impreuna cu Parlamentul
-are un rol in derularea bugetului UE,are rolul de a filtra opunerile si de a mentine
relatiile UE cu statele membre
Acolo reprezentantii statelor membre apara interesele fiecarui stat.
Este o institutie traditionala in care reprezentantii statelor tin de interesul fiecarui
stat.

Parlamentul European sau Adunarea

A fost inca de la inceput o institutie unica pentru cele trei comunitati.
Initial parlamentarii erau desemnati de o maniera indireacta dintre parlamentarii
statelor membre,ulterior prin Directiva din 76 pusa in practica in
79,europarlamentarii au inceput sa fie alesi prin vot universal sa fie alesi prin vot
universal direct de catre populatia din statele membre.

Numarul acestora a variat si s-a pornit de la principiu reprezentantivitatii privind

numarul parlamentarilor
Germania a avut 99 de parlamentari cand UE avea 15 state iar acum 96 de
parlamentari.Romania are 33 de parlamentari iar numarul parlamentarilor europeni
este de 736 si nu poate sa depaseasca 750 cu tot cu presedinte atunci cand vor fi
28 de state sau mai multe.
Alegerile pentru Parlamentul European se desfasoara potrivit procedurilor stabilite
de fiecare stat membru.
Statele membre au obligatia de a desfasura alegerile in aceeasi perioada intre zilele
de joi-duminica.
Parlamentul European in desfasoara activitatea intr-o sesiune care se desfasoara
din a doua zi de marti din luna martie.Au loc in reuniuni care se desfasoara la
Strasbourg(sediul central)unde se tin cele 12 sedinte anuale in plen,a cate patru zile
fiecare.Comisiile si fractiunile se mai pot intruni la Bruxelles unde ocazional au loc si
sedinte plenare.Sediul Secretariatului General se afla la Luxemburg.
Parlamentarii europeni au un mandat de 5 ani si din randul lor se alege pentru 2 ani
si jumatate un presedinte care poate fi reinoit.
Este interzis cumulul de mandat de parlamentar european si parlamentar national.
Alaturi de presedintele Parlamentului European mai sunt si 14 vicepresedinti si 5
chestori acestia formand Biroul executiv(orgab regulator care este responsabil cu
bugetul Parlamentului si raspunde de chestiuni administrative si financiare legate
de membrii si statutul acestora.In parlamentul European eurodeputatii nu se aseaza
potrivit statelor din care provin ci potrivit afinitailor politice.
Parlamentul European isi desfasoara activitatea in plen dar si pe comisii.
Sunt comsii permanente :
-justitie
-imigratie
-azil
-agricultura
Sunt insa si comisii ad-hoc,comisii ce sunt temporare si initiate pentru o anumita
problema,acestea seamana si cu comisiile de ancheta.

Atributiile Parlamentului European

Parlamentul European este institutia careia competentele i-au sport in toata aceasta
perioada.
S-a pornit de la a fi solicitat un aviz consultativ la adoptarea legislatiei europene.
S-a trecut la procedura de cooperarea iar apoi la procedura de codecizie(procedura
prin care se adopta marea majoritate a legislatiei europene si la care este asociata
Parlamentului European si Consiliul ministrilor.
Actele adoptate sunt semnate de presedintele Parlamentului European si de
Consiliul Ministrilor.
La initiativa Comisiei Europene este trimis Consiliului un proiect legislativ pe care
acesta din urma il trimite mai departe Parlamentului.Acesta are 3 luni ca sa se
pronunte,daca este de acord legislatia se adopta iar daca exista amendamente la o
prima lectura a proiectului acesta se intoarce la Consiliu.
Procedura continua cu a doua lectura:neintelegerea dintre Parlamentul European si
Consiliul Ministrilor va fi solutionata pe baza unui comitet paritar format dintr-un
numar egal dintre membrii Consiliului sau ai reprezentantilor acestora si din
reprezentantii Parlamentului.Comitetul poate adopta un proiect de acord numai cu
votul majoritatii calificate a membrilor din Consiliu sau a reprezentantilor acestora si
cu votul majoritatii reprezentantilor acestora si cu votul majoritatii reprezentantilor
Parlamentului.
Iar solutia care va fi luata poate conduce fie la adoptarea actului sau nu,Consiliul
ministrilor neputand sa legifereze fara Parlamentul European.

Curs 6
Curtea de Conturi
Curtea de Conturi a fost infiintatat in 1975 dar a capatat statut de institutie dupa
ratificarea Tratatului de la Maastricht.
Sediul ei este la Luxemburg si se compune din 28 de membrii fiecare reprezentand
unul dintre statele UE.
Mandatul lor este de 6 ani si poate fi reinoit.Presedintele Cutrtii de Conturi este ales
de catre membrii ei pentru un mandat de 3 ani care poate fi reinoit.
Desi se numeste Curte,aceasta institutie nu are atributii jurisdictionale.
Atributiile Curtii de Conturi sunt de a efectua controlul in ceea ce priveste folosirea
fondurilor europene si modul de derulare a bugetului UE.

Cei 28 de membrii sunt specialisti in domeniul financiar-bugetar de obicei

personalitati care in statele din care provin au lucrat in controlul finantelor sau chiar
in Curtile de Conturi naitonale.
Controlul efectuat de Curtea de Conturi se poate desfasura la institutiile europene in
statele membre dar se poate extinde si asupra statelor candidate cu referire la
fondurile de preaderare care le sunt alocate.
Curtea de Conturi prezinta un raport Parlamentului European si poate sa sesizeze
judecatorul de la Luxemburg in legatura cu neregulile constatate.

Mediatorul european
Este institutia avocatului poporului
Avocatul poporului este ales pe perioada unui mandat de 5 ani de catre Parlamentul
Euorpean .
Rolul lui este de a veghea cu privire la buna administrare pe care trbeuie sa o
desfasoare institutiile europene.
Mediatorul european poate sa actioneze pe baza unei sesizari din oficiu cand
constata singur anumite nereguli sau pornind de la o sesizare care este adresata de
o institutie sau de cetateni europeni.
Modul lui de a actiona consta intr-o solicitare pe care i-o adreseaza institutiei aflate
in culpa si care trebuie sa-i raspunda sau sa remedieze deficientele din activitatea
sa in termen de 8 saptamani.
In caz contrar mediatorul european va actiona impotriva institutiei in cauza prin
intermediul Parlamentului European putandu-se ajunge si la sesizarea judecatorului
de la Luxemburg.
Anual mediatorul european prezinta un raport de activitate in fata Parlamentului
European.
Foarte multe sunt sesizarile care ii sunt adresate,pe care le redirectioneaza altor
organe competente nefiind in sfera atributiilor sale.
Banca centrala europeana (BCE)
BCE a inceput sa functioneze o data cu aparitia monedei unice euro si a inlocuit
Insitutul monetar european care a functionat pe intreaga pregatire a trecerii la euro.
Banca centrala europeana are sediul la Frankfurt si este condusa de un guvernator
si de un Consiliu al guvernatorilor bancilor centrale din statele membre care au
trecut la moneda unica euro.

Banca centrala europeana are rolul de a stabili politica monetara in zona euro,ea
este aceea care stabileste emiterea de monede si bancnote in zona euro si are un
rol important in stabilitatea monetara a zonei.

Banca europeana de investitii (BEI)

Are sediul la Luxemburg si a fost creata odata cu comunitatile europene.
Banca europeana de investitii este condusa de un Consiliu format din reprezentantii
statelor membre desemnati pe o perioada de 6 ani iar rolul ei este de a finanta
proiecte atat in statele membre cat si in statele candidate la aderare.
Fondurile Bancii europene de investitii provin din contributiile statelor membre.

Comitetul economic si social(CES)

Comitetul economic si social a luat nastere odata cu comunitatile europene(este un
organism auxiliar).Componenta acestuia este formata din reprezentanti ai
agricultorilor,transporturilor,artizanilor,a unor mici meseriasi in general
reprezentanti ai tuturor domeniilor de activitate.
Astazi numarul lor este de 344 iar Tratatul de la Lisabona prevede ca numarul lor nu
va putea depasi 350 oricat de multe state ar adera in viitor in UE.
Sediul lui este la Bruxelles iar mandatul este de 4 ani existand propunerea
schimbarii pentru un mandat de 6 ani.
Prin vot isi alege presedintele pentru un mandat de 2 ani care poate fi reinoit.
Rolul acestui comitet este de a fi consultat si de a dat avize institutiilor europene
fiind vorba despre un aviz conform,respecitv institutiile nu sunt tinute sa respecte
acest aviz dar au obligatia sa il ceara.
Lipsa solicitarii si respectiv a existentei avizului poate sa conduca la nulitatea
absoluta a unui act sau a unei proceduri derulate fara avizul respectiv.

Comitetul regiunilor(CR)
Este un organism auxiliar format din 344 de membri care poate avea tot un maxim
de 350 potrivit cu extinderile viitoare ale UE.
Membrii acestuia au un mandat de 4 ani.

Sediul se afla la bruxelles.

In componenta acestuia intra reprezentanti ai administratilor
locale,comune,departamente,judete sau regiuni detinatori ai unui mandat obtinut
pe baza de alegeri si care pot sa angajeze responsabilitatea unitatilor administrativteritoriale pe care le reprezinta.
Rolul acestui comitet este de asemenea de a elabora avize la cererea institutiilor
europene cu privire la realizarea unor proiecte europene care intereseaza mai multe
regiuni din UE care necesita interes,controverse care pot aduce atingere zonei
respective.
Printre agentiile care au fost infiintate sunt Europolul,Eurojust,Colegiul de politie al
UE.Sunt agentii infiintate in domeniul justitiei si afacerilor externe fiind vorba de
coopere in context transfrontalier impotriva infractiunilor de acest gen(se refera
criminalitatea organizata si transfrontaliera.
Ex de infractiuni:trafic de droguri,trafic de persoane,terorism,traficul cu
autovehicule furate,traficul cu substante radioactive si nucleare,falsificarea de bani
si a mijloacelor de plata.

Institutiile UE sunt:
-Parlamentul European
-Consiliul European
-Comisia Europeana
-Consiliul ministrilor
-Banca Centrala Europeana
-Curtea de Conturi
-Curtea de la Luxemburg(Curtea de justitie a UE)
Restul sunt organe auxiliare,organisem sau agentii.

Capitolul 3
Izvoarele si principiile dreptului UE
Izvoarele dreptului UE sunt foarte importante pentru ca din ianuarie 2007 au
devenit si izvoare de drept national pentru Romania.

Avem de a face cu izvoarele primare al UE care sunt tratatele de baza(sunt cele 3

tratate:2 tratate de la Roma si anume Tratatul de instituire a comunitqatii europene
si Tratatul care instituie comunitatea europeana a energiei atomice
(CEEA=Euratom)acestea devenind Tratatele de la Roma si al treilea tratat este cel
de la Paris )si toate tratele modificatoare si tratatele din zilele noastre(Tratatul de la
Lisabona)
Dreptul primar primeaza si este aplicabil dreptului national.
O alta categorie de izvoare o reprezinta tratatele care sunt incheiate de UE pe de o
parte cu statele membre si pe de alta parte cu statele de asigurare(contracte de
agricultura,contracte de comert,contracte de asigurare)

SUBIECT EXAMEN Dreptul derivat reprezinta documentele care sunt adoptate in

baza tratatelor initiale de catre institutiile europene.
Dreptul derivat sau izvoarele derivate sunt reprezentate de regulament
,directiva,decizie,aviz si recomandare.
1)Regulamentul este legea europeana.De altfel dupa mai mult de 50 de ani
proiectul de constitutie europeana si Tratatul de la Lisabona au folosit notiunea de
lege.Initial la edificarea comunitatilor europene pentru a conserva spiritul nationalist
al cetatenilor europeni,a existat teama parintilor UE de a ezita in a spune ca la
Bruxelles se adopta legi.
Regulamentul se caracterizeaza prin aceea ca este obligatoriu in toate elementele
sale si are o destinatie erga omnes(se adreseaza tuturor,este generala).Aceste
caracteristici sunt definitorii pentru lege si de aceea putem afirma ca suntem in
prezenta unei legislatii europene.
Aceste legi au fost initiate de catre Comisia Europeana si adoptate de Consiliul de
ministri pentru ca in prezent sa fie adoptate in cea mai mare masura prin procedura
ordinara a codeciziei de catre Parlamentul European si Consiliul ministrilor.
2)Directiva poate sa fie asemanata cu legea cadru.Este o legislatie in 2 timpi,in care
statele membre au un rol deosebit conferit de catre UE.
Directiva sau legea cadru nu este obligatorie in toate elementele ei,acest lucru
deosebind-o de regulament.
Directiva este obligatorie cu privire la scopul urmarit prin reglementarea respectiva.
Mijlocul de a ajunge la acel scop,modalitatea,sanctiunea,data de aplicare sunt
lasate la latitudinea statelor membre.

Exemplu: Directiva de interzicere a fumatului in locurile publice a lasat statelor

membre latitudinea de a alege si data de aplicare a directivei.
Directiva este asemanatoare regulamentului prin faptul ca se adreseaza ergaomnes.
3)Decizia este un act normativ adoptat de institutiile europene care la fel ca
regulamentul este obligatorie in toate elementele sale dar spre deosebire de
regulament si directiva este considerata a fi un act cu caracter individual.
Individual inseamna o anumita categorie de institutiii,socitetati,persoane carora li se
aplica o decizie.
Exemplu:decizie pentru crescatori de bovine,pentru crescatorii de porci de carne.
4)Avizul si recomandarea sunt izvoare derivate,care nu au caracter
obligatoriu.Uneori procedurile de adoptare a unori masuri,a unor decizii la nivel
european impun solicitarea unui aviz conform care nu este obligatoriu,dar absenta
lui atrage nulitatea abosluta a actului adoptat cu procedura viciata.

Principiile dreptului UE
1-Principiul aplicabilitatii imediate:uneori exista aplicabilitate imediata,altfeori
aplicabilitate directa,alteori aceste notiuni impreuna.
Acest principiu al dreptului direct aplicabil in UE a fost consacrat de judecatorul de
la Luxemburg in 1963,prin hotararea pronuntata in cauza van gend en lon.
Acest principiu al aplicabilitatii directe spune ca legislatia europeana nu are nevoie
sa fie introdusa in sistemul legislativ natioanl prin nicio lege interna.Legea 30/1994
este aceea care a introdus in legislatia interna Conventia drepturilor omului.
Cetatenii statelor membre pot sa solicite pe baza acestui principiu ca judecatorul
national sa aplice legislatia europeana inlaturand legislatia natioanala altfel spus
legislatia europeana creeaza imediat drepturi cetatenilor europeni si obligatia
corelativa pentru institutiile statelor membre de a respecta aceste drepturi.

2-Principiul primordialitatii(primatului)legislatiei europene fata de legislatiile statelor

membre:jurisprudenta Curtii de la Luxemburg care a consacrat acest principiu
poarta numele de Gorta/Enel si a fost pronuntata in 1964.
Acest principiu consacra faptul ca un act normativ european este mai puternic decat
orice legislatie interna in statele membre .Statele membre trebuie sa se abtina de la
adoptartea unei legislatii contrare legislatiei europene iar daca este adoptat un

asemenea act normativ el trebuie sa nu fie aplicat judecatorul national trebiuie sa

nu tina seama de el.
Astfel legislatia europeana prevaleaza chiar si asupra unei legi nationale posterioare
sau ulterioare .
Conform acestui principiu legislatia europeana este mai puternica chiar decat
constitutiile statelor membre.

Acquis comunitar desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor comune care

decurg din statutul de stat membru al UE.
Criteriul acesta necesita 2 conditii:
a)o infrastructura moderna in cadrul institutiilor administrative
b)reformarea personalului administrativ,a functionarilor

Capitolul 4
CURS 7
Sistemul jurisdictional al UE
Instantele de la Luxemburg

Sistemul jurisdictional al UE este format din:

1)Curtea de la Luxemburg
2)Tribunalul de prima instanta
3)Tribunalul functiei publice
4)Camere jurisdictionale specializate

1)Curtea de la Luxemburg a aparut odata cu constituirea CECO(Tratatul de la

Paris)si a fost o institutie unica celor trei comunitati inca de la inceput.
Tot de atunci s-a stabilit si sediul acestei instante la Luxemburg iar toate celelalte
care au intregit acest sistem juridictional au fost plasate tot la Luxemburg.

Inca de la inceput prin statutul Curtii s-a stabilit ca va fi formata dintr-un numar de
judecatori egal cu cel al statelor membre,judecatori numiti de consiliul European cu
unanimitate pentru un mandat de 6 ani care poate fi reinoit.Judecatorii Curtii isi
desemneaza din randul lor un presedinte pentru un mandat de 3 ani care poate fi
reinoit.
Plenul Curtii alege pentru o perioada de 6 ani grefierul sef si grefierul adjunct al
Curtii.
Judecatorii au cabinete formate din cate 3 consilieri iar in cadrul Curtii functioneaza
si alti functionari:interpret,traducatori,cei mai cautati fiind cei care au doua
specializari,juristi.
Grefierul are pe deoparte sarcini administrative de a organiza activitatea Curtii iar
pe de alta parte atributii jurisdictionale participand la sedinte si ocupandu-se apoi
de publicarea si arhivarea hotararilor.
Curtea are un statut si un regulament propriu.Judecatorii depun un juramant in fata
plenului Curtii de 3 sau 5 judecatori si in formatie de 11 judecatori pentru cauzele
mai importante.
Pentru camere cvorumul trebuie sa fie de 3 judecatori sau 5 judecatori si in formatie
de 11 judecatori pentru cauzele mai importante
Pentru camere cvorumul trebuie sa fie de 3 judecatori iar pentru marea camera
formata din 11 judecatori minimul este de 9 judecatori.
Curtea nu poate sa deliberez decat in prezenta unui numar impar de judecatori
deoarece presedintele are un vot egal cu al celorlalti,nu are vot preponderent.

2)Prin Actul Unic Europeana s-a stabilit instituirea unui dublu grad de jurisdictie si
anume instituirea unui dublu grad de jurisidictie si anume instituirea unui Tribunal
de prima instanta pentru aceasta Consiliul a elaborat o decizie in 1988 iar Tribunalul
de prima instanta a inceput sa functioneze efectiv in 1989.
Si la Tribunalul de prima instanta numarul judecatorilor este egal cu cel al statelor
membre.
Si Tribunalul de prima instanta are un statut si un regulament.
Sediul acestuia este tot la Luxemburg iar mandatele judecatorilor sunt tott de 6 ani
putand fi reinoite.
Presedintele Tribunalului are un mandat tot de trei ani care poate fi reinoit.

Prin Tratatul de la Lisabona in cadrul Tribunalului de prima instanta a fost

recunoscuta institutia judecatorului unic,acesta primeste spre solutionare cauzele
care sunt vadit inadmisibile.

SUBIECT EXAMEN

Deosebirea dintre Curte si TPI

Pentru a putea fi judecator la Curtea de la Luxemburg sau la Tribunal personalitatile

desemnate pe o lista de cate 3 propuneri din partea guvernelor statelor membre
trebuie sa indeplineasca cerinta de a avea o vechime care sa le permita acelor
personalitati sa ocupe functia de judecator la instantele de cel mai inalt grad.
La Curtea de la Luxemburg in afara de cei 27 de judecatori exista si 8 avocati
generali numiti si ei pentru o perioada de 6 ani.Din randul avocatilor generali se
desemneaza un prim avocat general pentru o perioada de un an acesta avand
numai rolul de a repartiza dosarele colegilor lui.
Rolul avocatului general este preluat din justitia administrativ franceza fiind
asemanator comisarului guvernamental din sistemul francez astfel ca avocatul
general este chemat sa prezinte in totala independenta si impartialitate in fata
Curtii opinia sa referitoare la legislatia aplicabila si la modul de solutionare a
litigiului respectiv.
Curtea nu este tinuta sa urmeze punctul de vedere al avocatului general.
La Tribunalul de prima instanta nu exista avocati generali iar rolul acestora in
cauzele in care se considera necesara prezenta unui avocat general va fi jucat de un
judecator desemnat de presedinte.
Judecatorul care are rolul de avocat general intr-un anumit dosar nu va participa la
deliberari si nu va mai putea sa-si expuna punctul de vedere ca judecator in cauza
respectiva.
Prin hotararea Consiliului numarul avocatilor generali poate sa fie modificat.
3)Prin decizia Consiliului din 2004 a fost infiintat Tribunalul functiei publice care a
inceput sa functioneze in 2005 si a dat prima hotarare in 2006.
Aceasta instanta provine dintr-o camera specializata si a aparut din dorinta de a
agreea Curtea si Tribunalul preluand litigiile dintre functionarii europeni si institutiile
europene.Este o instanta care a preluat litigiile de munca.
Are sediul la Luxemburg fiind format din 7 judecatori alesi de catre un consiliu
format din 9 personalitati de obicei fosti judecatori ai Curtii si ai Tribunalului de
prima instanta,un consiliu de intelepti,de cunoscatori in materie juridica,acestia fiind
alesi pentru un mandat de 6 ani.

4)In afara de aceste instante mai exista si camere jurisdictionale specializate.Exista

o Camera jurisdictionala specializata in brevete deoarece problema proprietatii
intelectuale a furnizat o cazuistica importanta la Luxemburg.

Procedura in fata instantelor de la Luxemburg

Procedura in fata acestor instante incepe prin inregistrarea sesizarii care primeste
un termen de la presedinte.
Procedura se deruleaza intr-o faza scrisa care este obligatorie si o faza orala care
este facultativa.
Presedintele dispune comunicarea actiunii partilor parate care au obligatia sa
raspunda printr-o intampinare.
Limba in care are loc judecata este o limba oficiala a UE.Conteaza in primul rand din
ce tara provine partea care a formulat cererea de chemare in judecata si din ce tara
este paratul.Aceasta regula asigura oricarei persoane din UE posibilitatea de a
participa la actele procesuale si ale judecatorilor sunt traduse de interpreti la fel ca
si toate documentele care fac parte din sosarul cauzei.Procedura si deliberarea se
fac in limba franceza.
Presedintele este cel care pune capat fazei scrise care poate sa mai cuprinda in
afara de intampinare o replica,o duplica,o mita de raspunsuri.
Apoi se trece la faza orala care este facultativa.
Presedintele numeste un judecator raportor care face o prezentare a cauzelor.
Partile trebuie sa fie reprezentate de avocati,de consilieri.
Exista posibilitatea ca presedintele sa dispuna efectuarea unei expertize sau a unei
anchete la fata locului pentru a lamuri situatia de fapt.
Dupa ce partile isi sustin pledoariile in finalul fazei orale este invitat sa-si prezinte
punctul de vedere avocatul general.
Deliberarea este secreta iar grefierul care participa la deliberare depune un
juramant ca nu va dezvalui din secretul acesteia.

SUBIECT EXAMEN
Spre deosebire de hotararile Curtii de la Strasbourg unde se
motiveaza opiniile separate la Luxemburg hotararile se iau cu majoritate in numele
Curtii iar opiniile distincte(minoritare)se alipesc la opiniile majoritare.

Statele membre trebuie sa se supuna hotararii.

Actiunile care pot sa fie intentate la Luxemburg

In doctrina si jurisprudenta europeana s-a consacrat terminologia de subiecte
privilegiate.
Acestea au aparut prin faptul ca anumite subiecte care sesizeaza instantele de la
Luxemburg sunt nevoite sa motiveze interesul lor de a actiona,sa arate ca au fost
vatamate intr-un anumit drept al lor,lucru care le-a indemnat sa actioneze.
Aceste subiecte sunt asa numitele subiecte ordinare,adica cele care trebuie sa
motiveze.
Subiectele privilegiate nu trebuie sa faca o astfel de demonstratie nu trebuie sa
motiveze o paguba.
Subiectele privilegiate au fost la inceput statele membre,Comisia Europeana pentru
ca pe parcurs sa li se alature cu acest statut Parlamentul European,mediatorul
european,Banca Centrala Europeana.

Actiunea in anulare
Actiunea in anulare vizeaza desfiintarea unui act normativ european pentru mtove
care tin de necompetenta organului emitent,depasirea atributiilor celui care a
adoptat actul respectiv sau incalcarea prevederilor tratatului,a drepturilor primare.
Actiunea in anulare atunci cand conditiile solicitate au fost indeplinite va conduce la
pronuntarea unei hotarari de desfiintare a acelui act si pe cale de consedinta a
actelor subsecvente si a urmarilor elaborarii si adoptarii acelui act normativ.
Actiunea in anulare poate sa fie solicitata numai de catre Comisia
Europeana,Parlamentul European si de statele membre.

Actiunea in carenta
Actiunea in carenta vizeaza acele situatii in care o institutie obligata sa adopte
anumire masuri nu isi indeplineste atributiile Actiunea in carenta este o actiune in 2
timpi sau 2 faze:o faza prealabila(precontencioasa) si o faza jurisdictionala.
In aceasta prima faza se incearca determinarea institutiei sa actioneze,sa emita
actul normativ care intra in atributiile sale.I se adreseaza de obicei de catre Comisia
Europeana acelei institutii o sesizare,o atentionare.

Institutia are un termen de 2 luni pentru a raspunde sau a reactiona.

Dupa aceste 2 luni urmeaza un nou termen de 2 luni in care institutia este pusa in
intarziere.
Daca la capatul acestei perioade institutia nu a reactionat atunci va fi sesizata
instanta de la Luxemburg competenta:Curtea sau Tribunalul.
Prin hotararea pronuntata instanta va obliga institutia europeana sa elaboreze si sa
adopte documentul care intra in competenta sa.
Pot fi aplicate si sanctiuni in cazul unui refuz de executare a hotararii respective.

Actiunea impotriva statelor care incalca prevederile tratatelor europene

Aceasta actiune este asemanatoare actiunii in carenta cu deosebirea ca la actiunea
in careinta avem de-a face cu institutii europene pe cand in cadrul actiunii impotriva
statelor care incalca prevederile tratatelor europene avem de-a face cu statele
membre.
Aciunea impotriva statelor care incalca prevederile tratatelor europene este o
actiune impotriva statelor care nesocotesc obligatiile asumate in tratate.Actiunea
poate fi pornita in caz de inactiune(atunci cand statele nu fac ceva ce trebuiau sa
faca)sau de actiune(cand statele iau o masura contrara legislatiei europene)
Procedura este asemanatoarea cu actiunea in carenta.Este formata tot din doua
etape:prealabila si judecata propriu-zisa.,
Comisia Europeana va adresa o solicitare statului in cauza pentru a explica actiunea
sau inactiunea neconforma cu legislatia europeana.
Dupa doua luni statul va fi sesizat cu o scrisoare prin care se explica situatia
facandu-se referire si la procedura contenctioasa.
Orice reactie a statului,orice raspuns al statului in cauza,chiar daca este neconform
legislatiei europene face ca actiunea sa stopeze.
In cazul in care statul nu reactioneaza in nici un fel Comisia Europeana se adreseaza
judecatorului de la Luxemburg care prin hotararaea pe care o va pronunta va obliga
statul sa se conformeze.

Actiunea in interpretare
Actiunea in interpretare este actiunea care face legatura intre judecatorul national
si judecatorul de la Luxemburg.

Pe baza acestei actiuni se cere judecatorului de la Luxemburg ca prin hotararea pe

care o va pronunta sa se pronunte asupra validitatii unui act normativ european si
sa dea o interpretare a legislatiei europene.
Aceasta actiune pentru a putea fi formulata implica o conditie prealabila:existenta
unui litigiu pe rolul institutiei nationale.
Oricare instanta nationala poate sa formuleze o astfel de actiune dar ea trebuie
formulata in mod obligatoriu daca litgiul national se afla in ultima cale
jurisdictionala.
Daca judecatorul natioanl formuleaza aceasta actiune,el va suspenda judecarea
litigiului national pana la primirea hotararii prealabile de la Luxemburg.Hotararea
este obligatorie si trebuie sa se tina seama de ea.
Judecatorul de la Luxemburg nu este chemat sa transeze litigiul national ci trebuie
sa se pronunte asupra valabilitatii unui text european si sa dea o interpretare
acestui text european.
Astfel de hotarari au autoritate de lucru judecat cu caracter relativ numai la speta in
cauza pentru care a fost solictata interpretarea dar atunci cand exista deja o
jurisprudenta acest lucru poate sa fie in folosul judecatorului de la Luxemburg
pentru ca face trimitere la jurisprudenta fara a mai judeca cauza.
Datorita instantelor de la Luxemburg rolul lor este de a veghea la coerenta si
unitatea dreptului UE.Jurisprudenta Luxemburgului a facut ca integrarea europeana
sa reuseasca.
Competenta instanteleor s-a modificat,astfel incat cele mai simple litigii sunt
preluate de Tribunalul de prima instanta,de Tribunalul functiei publice,iar Curtea de
la Luxemburg judeca recursurile la hotararile acestor prime instante.
In jurisprudenta Curtii Europene recursurile vizeaza numai aspecte de drept iar
starea de fapt se considera stabilita de tribunal.
In marea cauza se judeca acele cauze care pot aduce atingere coerentei si unitatii
dreptului UE.