Sunteți pe pagina 1din 8

1. Enuntati legile deformarii plastice la cald a materialelor?

a)Legea volumului constant = volumul semifabricatului supus deformarii plastice


(la cald sau la rece) este egal cu volumul piesei finite;
b)Legea prezentei deformatiilor elastice in timpul deformarii plastice =
deformarea plastica este intotdeauna insotita de o deformare elastica.Nu putem
ajunge in zona de plasticitate fara sa trecem prin cea de elasticitate.

e+ p
=
c)Legea rezistentei minime.Aceasta lege are mai multe formulari:

Orice forma a sectiunii transversale a unui corp supus deformarii plastice


prin refulare in prezenta frecarii pe suprafata de contact tinde sa ia forma
care are perimetrul minim la suprafata data ; la limita tinde catre cerc
Deplasarea pct. corpului pe suprafata perpendiculara pe directia fortelor
exterioare are loc dupa normala cea mai scurta dusa la perimetrul
sectiunii.Deplasarea maxima se va produce in acea directie in care se va
deplasa cea mai mare cantitate de metal.

d)Legea aparitiei si echilibrarii eforturilor interioare suplimentare = la orice


schimbare a formei unui corp policristalin aflat in stare plastica apar in
interiorul materialului eforturi suplimentare care se opun deformarii relative
si care tind sa echilibreze reciproc.
e)Legea similitudinii.Pentru aceleasi conditii de deformare a doua corpuri
geometrice asemenea care au marimi diferite, presiunile specifice de
deformare sunt egale intre ele , raportul fortelor de deformare fiind egal cu
patratul raportului marimilor liniare.

2.Definiti legea minimei rezistente?


Legea minimei rezistente consta in aceea ca deplasarea pct. corpului
deformat situate pe suprafata perpendiculara, pe directia fortelor exterioare ,
are loc dupa distanta cea mai mica la care rezistenta intampinata este
minima. Legea prezinta o importanta practicata deosebita deorece permite sa
se prevada ce forma va capata un semifabricat supus unei anumite solicitari.

3.Ce este refularea, si in ce cazuri se utilizeaza?


REFULAREA este operatia prin care se reduce inaltimea semifabricatului si se
obtine o crestere a sectiunii transversale perpendiculare pe directia de
actionare a fortei . Se deosebeste refularea plana si refularea cu proeminente.
In primul caz se utilizeaza scule plane , in al doilea caz scule cu cavitati , in
care se formeaza proeminentele.Are urmatoarele scopuri:

Obtinerea unor piese cu sectiuni mari si inaltime mica din


semifabricatul de baza cu sectiune mica;

Pregatirea pieselor pt. Operatia de gaurire cu dornul.

4.Schita refularii?

5.Caracteristicile otelurilor de scule pt. Deformarea la cald a


materialelor sunt:
Sculele pt prelucrari prin deformare plastica la cald sunt supuse in
exploatare unor conditii de solicitare extrem de complexe si de rigide

Rezistenta mecanica inalta la temperaturi ridicate


Conductivitate termica mare
Buna rezistenta la uzura
Tensiuni de lucru foarte inalte
Actiuni ciclice ale tensiunilor generate de fortele mecanice

6.Procedee de forjare libera?


FORJAREA LIBERA = este procedeul tehnologic la care metalul este deformat
plastic prin lovire sau presiune , cu scule plane sau profilate.Operatiile de baza
ale forjarii libere sunt:
Refularea=conduce la micsorarea inaltimii semifabricatului prin marirea
sectiunii transversale,avand urmatoarele scopuri:
-obtinerea unor piese cu sectiuni mari si inaltime mica ( pinioane,discuri )
din semifabricatul de baza in sectiune mica.
-pregatirea pieselor pt operatia de gaurire cu dornul.
Gaurirea=este operatia prin care se obtine o gaura printr-un
semifabricat,cu ajutorul unuia sau a mai multor dornuri.
Intinderea=este operatia de forjare prin care se mareste lungimea piesei
pe seama micsorarii sectiunii transversale
Taierea=operatia de forjare prin care se obtine un semifabricat cu ajutorul
unuia sau a mai multor dornuri pline sau tubulare,o gaura de dimensiuni
reduse.
Indoirea=operatia de forjare prin care i se da unui semifabricat o forma
curbata dupa un contur dat.Se foloseste pt obtinrea directa sau in
combinatii cu alte piese.
Rasucirea=operatia de forjare prin care o parte a unei piese se roteste in
jurul axei sale cu un unghi dat fata de o alta parte a piesei.
Crestarea
Debitarea
Matritarea
Ambutisarea

7. Utilaje pentru forjarea libera?

In functie de masa pieselor forjate , principalele utilaje intrebuintate in procesul


de forjare sunt :
Ciocanele mecanice---pentru piese mici
Ciocanele pneumatice---pentru piese mici si mijlocii
Ciocanele cu abur sau cu aer comprimat---pentru piese de dimensiuni
mijlocii si mari
Prese cu frictiune---pentru piese mici si serie mica
Prese cu excentric---pentru piese mici si serie mare
Prese hidraulice---pentru pise mari si foarte mari

8.Forjarea matritei?
AVANTAJE: productivitate ridicata
Permite obtinerea de semifabricat pt. piese de complexitate mare
Consum redus de material
DEZAVANTAJE: greutatea limitata a pieselor care se pot matrita
Costul ridicat al matritelor

9.Explicati principiul matritarii pe M.F.O?


PRINCIPUL METODEI = semifabricatul incalzit se introduce in locasul matritei fixe
care este montata pe batiul presei ; semimatrita mobila se apropie de
semimatrita fixa strangand semifabricatul , dupa care sub actiunea berbecului
masinii in care se afla poansonul semifabricatul se deformeaza si metalul umple
cavitatea locasului matritei.

10.Avantaje M.F.O?
Productivitate ridicata in comparatie cu utilajele clasice( prese sau ciocane
)
Folosirea economica a metalului
Deformarea pieselor se face cu viteze mici de deformare asigurand
obtinerea de piese cu structuri favorabile ceea ce priveste directia fibrelor.

11.Care sunt procedurile specifice de matritare pe M.F.O?


Procedura specifica de matritare pe M.F.O este REFULAREA.

12.Care sunt operatiile de finisare dupa matritare?


Operatiile de finisare dupa matritare sunt : debavurare , indreptare , calibrare ,
curatire.

13.Desen:
14.Elementele ce contin desenul piesei matritate:
1-semimatrita superioara
2-semimatrita inferioara
3-semifabricat
4-cavitatea matritei
5-produsul finit de bavura

15.Rolul

inclinatiilor si a razelor de racordare este de a facilita extragerea piesei


din matrita.

16.Care este rolul bavurii si canalului de bavura?


La matritarea deschisa in jurul locasului de matritare finala este practic un canal
numit canal de bavura , care are rolul de a colecta surplusul de metal rezultat
din diferenta dintre volumul semifabricatului initial si volumul piesei formandu-se
bavura . Rolul bavurii este acela de a forta metalul sa umple cavitatile matritei.

17.Ce reprezinta locasul de matritare si pregatire?


Locasul de pregatire = este destinat sa serveasca pregatirii sau preforjarii
semifabricatului initial in vederea aducerii lui la o forma cat mai apropiata de cea
a piesei matritate.
Locasul de matritare este destinat obtinerii formei finale ale piesei matritate.Sunt
formate din : locasul de finisare , locasul preliminar , cutitul de detasare.

18.Arborii cotiti se

executa din otel sau fonta pentru a asigura rezistenta la


oboseala si buna prelucrabilitate. La executia arborilor cotiti semifabricatul se
obtine prin forjare in matrita sau prin turnare. Dupa matritare semifabricatul este
trecut la tratamente termice de normalizare , revenind in final sablon. Turnarea
arborilor cotiti se face in forme uscate sau COJI de bachelita. Controlul defector
intern se face prin metal cu ultrasunete sau prin defectiscopie electromagnetica.

19.Ce sunt formele COJI?


O forma temporara se compune , de obicei , dintr-un invelis interior realizate pe
baza de material noi amestecuri de model si stratul de umplere care are rolul de
a consolida amestecul de model . Rolul cel mai important il are stratul format din

amestec de model , deoarece acest strat trebuie sa reziste la presiunea aliajului


si la temperatura de turnare. Stratul de umplere , desi indeplineste un rol minor ,
este totdeauna mult mai gros decat cel de model. Din aceasta cauza sa ridicat
problema eliminarii totale sau cel putin partiale a amestecului de umplere masca
, de unde le vine si denumirea de forme COJ sau forme masti. Coaja obtinuta
trebuie sa asigure rezistenta mecanica necesara.

20.Calitati de fonte elaborate?

Fonta cenustie Fc 100-300


Fonta cu grafit nodular Fgn 500-7

21.Ce reprezinta simbolizarea?


VCW85 = otel cu vanadiu , crom si 8,5% wolfram ( mediu aliat )
Fgn 700-12 = fonta cu grafit nodular cu rezistenta la rupere 700 MPa si
12% alungire
19 Cr Ni 10 = 0,19% carbon , cromul este element principal de aliere si
nichelul este alt element de aliere
41 Mo Cr 12/x = 0,41% carbon , molibdenul este element principal de
aliere si cromul alt element de aliere.

22.Care sunt amestecurile utilizate pentru executarea integrala


a formelor crude?
Formele temporare crude se utilizeaza pentru obtinerea de piese mici si mijlocii
la productia de serie.Amestecurile de formare crude se compun dintr-o masa
granulata ( nisip cuartos , zircon , cromit) , un liant natural ( argila ) , apa de
amestecare , pentru imbunatatirea proprietatilor mecanice se mai pot adauga
adaosuri carbonice sau celulosice.

23.Ce este turnarea centrifugala?


Turnarea centrifugala reprezinta un procedeu special de turnare prin faptul ca
forma impreuna cu metalul se afla in miscare de rotatie atat in timpul umplerii
cat si in timpul solidificarii . Miscarea de rotatie genereaza forta centrifuga care
este indreptata in directia radiala fata de axa de rotatie si are expresia :

Fc=mw r
2

m = masa unei particule de lichid


w = acceleratia unghiulara
r = raza de rotatie

24.Tehnologia de obtinere a fontei cu grafit nodular?

Fontele cu grafit nodular se obtin prin modificarea in stare lichida a fontelor


cenusii cu grafit lamelar.Modificarea se face prin introducerea de magneziu in
fonta lichida cu ajutorul unui clopot.Dupa aceasta modificare se introduce siliciu ,
care creste cantitatea de grafit.Tratamentul termic constituie o operatie
obligatorie pentru obtinerea principalelor marci de fonta cu grafit nodular. Fontei
cu grafit nodular i se pot aplica toate tratamentele termice folosite la oteluri.

25.Succesiunea operatiilor de obt. a unui semifabricat prin


procedeul de formare-turnare?

Realizarea modelului si a cutiilor de miez , pe baza desenului piesei


turnate sau a desenului de executie a modelului si a cutiilor de miez;
Realizarea formei de turnare si a miezurilor , asamblarea formelor;
Elaborarea aliajului , transportul si alimentarea formelor;
Tratamentele aplicate la umplerea formei , solidificarea piesei;
Dezbaterea formelor , extragerea piesei solidificate si scoaterea miezurilor
din piesa;
Separarea retelei de turnare si a maselotelor;
Curatirea;
Tratamentele termice si de suprafata , remedierea defectelor;
Controlul final;
Marcarea , conservarea , depozitarea , ambalarea si livrarea de catre
beneficiar.

26.Ce este recoacerea , tipuri de recoacere?


RECOACEREA = este tratamentul termic care consta in incalzirea produselor la
temperaturi ridicate , mentinerea prelungita la aceasta temperatura urmata de o
racire suficient de lenta pentru realizarea unui anumit echilibru fizico-chimic si
structural.
Tipuri de recoacere: omogenizare ; regenerare ; recristalizare ; inmuiere ;
detensionare ; izoterma; de normalizare.

27.Metode pentru controlul duritatii semifabricatului?


-Metoda Brinell:consta in imprimarea unui timp dat,cu o forta F a unei bile de
otel calit sau din carbura de wolfram,cu diametrul prescris D,perpendicular pe
suprafata piesei de incercat si masurarea diametrului d,al amprentei.
-Metoda Vickers:consta in imprimarea unui timp dat cu o forta F,a unui penetrator
de forma unei piramide patratice drepte,din diamant,perpendicular pe suprafata
de incercat si masurarea diagonalei d,a urmei remanente.
-Metoda Rockwell:consta in imprimarea unui pentrator (con de diamant sau bila
de otel) cu o sarcina initiala F0 si apoi cu o suprasarcina F1 si masurarea

adancimii urmei remanente de patrundere dupa indepartarea


suprasarcinii,mentinandu-se aplicata sarcina initiala.

28.Ce este sablarea , parametrii principali ai calirii?


SABLAREA = este procesul de curatare sau finisare a metalului , pietrei , sticlei
sau a altui material solid cu ajutorul alicelor metalice , nisipului sau al altor
materiale abrazive granulare care sunt propulsate cu viteza prin centrifuge
mecanica sau cu ajutorul unui jet de gaze sau lichide spre suprafata materialelor
de prelucrat.
Parametrii principali ai calirii :
-temperatura la care se face incalzirea;
-timpul necesar;
-durata de mentinere;
-viteza de racire;
-medii de incalzire si de racire;
-procedee aplica

30.Tehnologii de sudura intalnite ; explicati un procedeu ?

Sudarea
Sudarea
Sudarea
Sudarea
Sudarea
Sudarea
Sudarea
Sudarea
Sudarea
Sudarea
Sudarea
Sudarea
Sudarea
Sudarea
Sudarea

cu arc electric;
prin topire si prin presiune;
cu arc electric si cu electrozi inveliti;
sub strat de flux;
in mediu de gaze;
WIG(TIG);
cu plasma;
HIG si HAG;
in puncte;
cu electrod invelit culcat;
gravitationala;
in rost ingust;
mecanizata pe verticala;
mecanizata pe cornisa;
sub apa.

Sudarea cu arc electric = sudarea cu arc electric defineste toate procedeele


de sudare electrica prin topire , la care cordonul sudat se formeaza prin
solidificarea comuna a materialelor de baza si a materialului de adaos.
Sudarea in baie de zgura=se foloseste la sudarea tablelor groase (>40mm)
,sudarea cu electrozi inveliti sau sub strat de flux,necesita mai multe treceri,ceea
ce duce la micsorarea productivitatii.

Sudarea in baie de zgura este un procedeu destinat sudarii pieselor groase


( chiar peste 1m);caldura necesara topirii se obtine prin efectul termic( Joule) ai
curentului electric ce trece prin baia de flux topit care acopera metalul depus.El
poate fi definit ca particularizare a sudarii sub strat de flux in pozitie verticala.
Sudarea sub strat de flux=este un procedeu de sudare prin
topire,caracterizata prin protejarea permanenta a arcului electric si a zonei
cordonului de sudura fata de atmosfera,de un strat de material
fuzibil,granulat,denumit flux.Electrodul este o sarma neinvelita continuu.
Procedeu de functionare:sarma este trecuta prin niste role de contact si
ghidare,legate la unul dintre polii sursei de curent de sudare,iar piesele de
imbinat sunt legate la celalalt pol.In timpul lucrului fluxul este adus din rezervor
in fata sarmei electrod,acoperind in permanenta arcul electric.Fluxul pentru
sudare este un material granular,format dintr-un amestec de materiale naturale
sau prelucrate(MnO,CaCO3 ,Fe2O3 ).

S-ar putea să vă placă și