1.

Drumurile vietii te duc departe,dar depinde

doar de tine daca te duc spre fundul oceanului
sau spre alte meleaguri.

Nu m-am bucurat niciodata de micile lucruri

pentru ca nu erau bucurii erau doar amagiri.
Faptul ca azi a fost frumos si ai scapat sa nu te
ploua ca ti-ai lasat umbrela acasa nu te scapa de
faptul ca maine te uda din cap pana in picioare ca ai
lasat-o iar. Dar te invata sa deschizi televizorul si sa
vezi cum e vremea sau sa fii precaut.
Am avut prieteni alor care drumuri s-au
terminat inainte de a incepe,care si-au abandonat
viata..frica de a nu ajunge ca ei,frica de a nu fii
invins de propriile ganduri,frica de a nu ceda si
eu,m-a impins mai departe. M-am afundat in tot ce
am nimerit si in special in probleme. Si am realizat
intr-un final ca oricat as fi incercat sa fug de
gandurile mele oricum m-ar fi prins si m-ar fi facut
bucati.
Ce am facut? O perioada nu am facut nimic.
Am continuat sa imi traiesc viata..daca pot zice
asa..ca un zombie,mecanic si fara niciun
inteles,invatam fara oprire,vorbeam fara sa realizez
ce ziceam,citeam si nu intelegeam nimic si eram in
continua functionare mecanica.
Cand s-a oprit asta? In momentul in care am
fost pus la pamant de cei mai apropiati oameni. Ca
un copil naiv preferam sa tin totul in mine si ma
transformam intr-o bomba cu ceas. Luam lovituri si
ma alegeam cu rani si cicatrici fizice,psihice si le
pastram acolo ani buni considerand ca nu trebuie
sa fiu ca ei,ca eu sunt mai bun,ca mai tarziu vor
realiza ce fac ei. Au realizat? NU.
Asa ca am preferat sa intorc totul la 180 de
grade. Am lasat trecutul ingropat adanc in suflet si
l-am scos la suprafata sub forma unor ziduri de
aparare. Mi-am inchis sentimentele si gandurile
irationale si am ales sa nu am incredere in oricine
imi intinde mana si imi spune Sa fim prieteni.
Mi-amintesc si acum ca o data mi-a zis cineva

ca nu poti trai toata viata singur,ca ai nevoie de

prieteni,de oameni care sa iti fie alaturi. I-am zis ca
omul are nevoie de prietenii din ziua de azi la fel
cum un caine are nevoie de aripi sa zboare. Nu poti
trai singur dar nici inconjurat de oameni care te fac
una cu pamantul cu prima ocazie. Increderea e un
lucru periculos,te poate face rege sau sclav.
Depinde de tine in cine ai incredere,am invatat de
mica ca prietenii sunt doar inchipuiri,sunt ca cei
imaginari,e smecher sa crezi ca sunt acolo langa
tine,pacat ca nu exista.
Orice om are un pret si pretul e in functie de
situatie. Nu poti condamna tradarea,mai mult ca
sigur si tu ai tradat,tradezi sau vei trada. De aceea
cea mai buna solutie e sa iti strangi oameni in jur
cati ai nevoie si la fiecare sa fii atent pentru ca un
singur pas gresit te poate pune in genunchi.
Mi-am strans oameni in jur si la fiecare am avut
grija sa zic acelasi lucru Ma tradezi,te tradez. Ma
razbun pana nu o sa mai ai nimic. Nu oblig
oamenii sa intre in viata mea si nici nu ii oblig sa
ramana,in viata intra si gunoaie,nu doar lucruri
bune,dar n-am sa permit niciodata tradarea fara
motiv.
Daca ma provoci.am sa te tradez probabil cu
fiecare ocazie si la orice pas dar .. n-am sa te tradez
niciodata de tot,asta e ca ceva pentru mine..un fel
de asigurare ca inca imi mentin partea umana.
Daca intrii in viata mea ca sa imi fii alaturi o sa te
ridic atat de sus incat nu o sa mai vezi nimic din
mizeriile ce incearca sa te prinda de picioare,daca
intrii in viata mea ca sa ma distrugi atunci fii sigur
ca o sa ajungi langa acele mizerii si o sa faci parte
din ele.