Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ISTORIE SI FILOSOFIE


CATEDRA DE ANTROPLOGIE

Lucru individual
La disciplina
Interferente cultural balcanice
,, Balcanii i balcanismul
Maria Todorova

A elaborat:Barduc Natalia
Antropologie an.III
A verificat: Coanda Svetlana
Dr.hab, conf.univ.

Chisinau,2016

Maria Todorova
Balcanii si balcanismul
Maria Todorova Renumita specialista in istoria moderna a Balcanilor, Maria Todorova s-a
nascut in Bulgaria, unde si-a facut studiile si a predat la Universitatea din Sofia (19731992). A
tinut cursuri la universitati din SUA, Turcia, Austria. A publicat, in calitate de autor sau
coordonator, numeroase carti, articole si eseuri despre Bulgaria si tarile balcanice in secolele al
XIX-lea si al XX-lea.
Un renume de trista faima a insotit Balcanii de-a lungul acestui secol: pentru Europa
Occidentala, regiunea n-a reprezentat mai mult decat un butoi cu pulbere. Si totusi, in ciuda
crizelor periodice care au strabatut acest spatiu, imaginea sa in constiinta europeana n-a fost
dintotdeauna sumbra. Vreme de secole Balcanii au fost priviti ca un teritoriu exotic si fascinant,
inzestrat cu intregul farmec al Orientului.
Maria Todorova, cercetatoare americana de origine bulgara, analizeaza inceputurile acestei
imagini, relevandu-i avatarurile si descifrandu-i consecintele asupra istoriei de ieri si de azi.
Maria TODOROVA Balcanii si balcanismul Traducere din engleza de Mihaela
Constantinescu si Sofia Oprescu, Editura Humanitas, Seria Istorie, Bucuresti, 2000, 400 p., f.p.
Este greu de imaginat o persoana mai competenta decit Maria Todorova pentru o analiza a
evolutiei conceptului de Balcani, de la sensul denotativ initial la conotatiile ulterioare cu o
incontestabila incarcatura negativa motivata politic de nevoia de legitimare si justificare a
puterilor dominante. Istoria conceptului (cu derivatele sale balcanic, balcanism,
balcanizare), pornind de la denumirea arbitrara a unei zone geografice si dezvoltind apoi in
Apus legaturi subtile cu asa-zisul tribalism al societatii balcanice, concretizat in atribuirile
corespunzatoare, pare a premerge si a determina prin stigmatizare istoria spatiului balcanic
propriu-zis (Balcanii si balcanismul, Bucuresti, Humanitas, 2000). Conceptul are la Maria
Todorova o existenta textuala autonoma, de parca, in maniera derrideana, nu ar exista mai nimic
in afara textului: mai nimic din istoria reala a Balcanilor nu ar sta la originea procesului continuu
de diseminare, de multiplicare a sensurilor si semnificatiilor sale in Apus. Balcanii devin un
construct arbitrar, iar balcanismul, un discurs eurocentric al inferiorizarii unei parti a Europei
devenita alteritate.
Principala problema pe care Maria Todorova o trateaza in lucrarea sa este aceea a
Amplasarii

termenului

de balcanism in campul

curentelor de gandire sau de opinie,

printre ceilalti termeni ce se termina in ism. Mare parte din lucarerea sa va fi consacrata
definirii acestui termen. O prima problema care apare si este tratata de Todorova este aceea
conform careia balcanismul nu reprezinta doar o subspecie a orientalismului (Todorova M.)
O a doua problema ar fi cea legata de pozitia balcanismului intre europocentrism si orientalism

pentru ca o ultima problema sa se refere la definirea "alcanilor din perspectiva istorica.


Concluzia la care vrea sa se ajunga este aceea ca balcanii sunt construiti nu ca alteritate, ci
ca un sine incomplet (Todorova M.Todorova avanseaza ipoteza confrom careia
balcanii sunt echivalenti cu mostenirea lor otomana (Todorova M.)
Maria Todorova apartine in egala masura atat spatiului cultural american, cat si celui sud est
european ce apar intr-o antiteza, ipusul ca proiectie al civilizatiei si balcanii ca proiectie a
barbariei.
Deosebit de important este definirea termenilor pui n discuie, ceea ce va i face Maria
Todorova n primul capitol, intitulat Balcanii. Nomen. Dumneaei i va pune ntrebarea Care
este deci povestea numeluiBalkan? ,prezentnd parcursul lui Balkan de la numele unei uniti
geografice la denumirea unei peninsule, evideniind canalele sau direciile de propagare a
numelor, n paralel cu apariia i circulaia numelui de Europa de Sud-Est cu variantele sale
(Sudsteuropa etc.). n acest sens, trece n revist menionrile cu privire la munii Balcani, la
peninsula Balcanic, i definete termenii de lucru, respectiv balcanicii (albanezii, bulgarii,
grecii, romnii, i majoritatea fotilor iugoslavi) i balcanizarea (din perspectiva relaiilor
internaionale i din perspectiva instituional). n adaos, sublinieaz eroarea pe care unii
europeni au fcut-o atribuind balcanizarea perioadei de dup Rzboaiele Balcanice, i nu
perioadei n care statele balcanice i-au ctigat independena fa de Imperiul Otoman .
Al doilea capitol, ce poata numele de ,,Balcanii ca autodesemnare, o determina pe Todorova
sa porneasca de la intrebarea ,, ce simti cand esti numit balcanic in interiorul acestui capitol
gasim creionate si redate totodata imaginile si emotiile actuale, asa cum apar ele in regiune In
urma unei analize a locului in care se situeaza, se pozitioneaza diversele natiuni balcanice si de
asemenea turcii in raport cu balcanii si cu europa, Maria Todorova concluzioneaza in aceasta
manera: intre toate natiunile balcanice, bulgarii impartasesc toate frustrarile faptului de a fi
balcanic si totusi sunt singurii care isi iau in serios balcanitatea. Observatiile efectuate de
autoare,

subliniaza trasaturi

si aspecte ale autodesemnarii: homo balcanicus creat de

balcanici nu face parte din arhetipul etnic, ci din noua oligarhie, e tipul

parvenitului din

opera bine cunoscutului Caragiale, 2O scrisoare pierduta. Oricum, in toate cazurile


balcanice, ne lovim de autoblamare. balcanicii au constiinta puntii intre cultin acest
fel

fiind

atinsa subproblema legata de pozitia balcanismului intre europocentrism si

orientalism.
Pe parcursul unui studiu de trei sute de pagini, Maria Todorova urmrete istoria, att de
paradoxal, a formrii unei imagini negative a spaiului geografic intrat n contiina european
cu un nume pe care documentele l pomeneau rareori nainte de jumtatea secolului XIX Balcanii. Cartea sa, tradus n romn anul trecut, la Humanitas, sub titlul "Balcanii i

balcanismul", a aprut n englez n 1997, n contextul n care rzboiul din Bosnia ilustrase, pe
deplin i n chip aproape didactic, termenul de "balcanism", suprasaturat de nelesuri negative.
Un context pe care studiul l exploateaz n mod savant i cu suficient diplomaie.
Intrate n repertoriul de insulte al Europei n preajma rzboaielor balcanice, cuvintele
"balcanism" i "balcanizare" ascund n spatele lor, n ciuda unei aparente "mpietriri", o istorie
ambigu i destul de lung, aa c scopul pe care i-l propune Maria Todorova nu e tocmai unul
uor. Analiza complexului de fenomene care instaureaz o imagine i un sens, deseori complet
diferite de modelul lor real, presupune un discurs interdisciplinar i un material documentar
enorm. A elucida sensul "balcanismului" nseamn a redescoperi Balcanii n raport cu tot ceea ce
s-a scris despre ei, ncepnd cu un veac i jumtate n urm, data la care regiunii ncepe s-i fie
asociat n mod constant o identitate supraregional i totodat numele de Balcani, pe atunci
lipsit de orice neles negativ. Studiul Mariei Todorova este unul savant i sperdocumentat.
Autoarea i culege informaiile din cele mai diverse domenii i uimete prin dexteritatea cu care
stabilete corelaii ntre acestea. Ceea ce descoper cercettoarea american nu este ns o
imagine unic sau unitar a Balcanilor, ci mai degrab o serie de imagini difuze, adesea
suprapuse, schematice i stereotipe, cu un nucleu comun ns, i care definesc tiparele de
percepie ale lumii "civilizate" i ale balcanicilor nii. Remarcabil este modul n care autoarea
explic trecera de la fascinaia fa de exoticul Balcanilor, tipar de percepie dominant nainte de
1900, i imaginea "butoiului cu pulbere", achiziionat de peninsul la nceputul secolului XX.
O btlie important pentru regiune, care face subiectul ctorva capitole, pare s fie chiar cea
terminologic, din moment ce niciodat nu a fost clar ce ri fac parte din Balcani i care e natura
criteriilor ce definesc "balcanicitatea"; btlie dublat de ncercarea de a impune regiunii alte
denumiri, lipsite de orice conotaii (cum ar fi "Europa de Sud-Est") sau de efortul de a ncadra
unele state, considerate "balcanice", n Europa Central. Romnia i are, aa cum era de ateptat,
locul ei n toat aceast poveste i cititorul romn va descoperi n acest studiu o interesant i
foarte documentat incursiune n istoria noastr.
Autoarea se mic ntr-un spaiu al contradiciilor, al paradoxurilor i al stereotipiilor.
Povestea Balcanilor e una nclcit, dar ea i ofer Mariei Todorova marele avantaj de a se situa
n permanen n interiorul i n afara problemei, de a cumula, adic, atributele insider-ului i
cele ale outsider-ului, din moment ce scriitoarea i revendic n egal msur originile balcanice
i statutul de cercettor la University of Florida. O poziie ambigu, dar care nu o face pe autoare
s cad n capcana de a profera un discurs justiiar, care s disculpe Balcanii sau, din contr, care
s incrimineze lumea "civilizat" de construirea unei imagini false. Critic n ambele direcii ale
relaiei Balcani- Occident, studiul ofer o lectur "calm", dar pasionant.