Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Raport
Raspunderea Penala a Militarilor

Elaborat de Chihai Roman

Master grupa 3

Chisinau 2015

Doctrina militar a Republicii Moldova este determinat de politica ei extern i intern,

de neutralitatea permanent proclamat constituional, poart un caracter exclusiv
defensiv i are la baz urmtoarele prioriti: n domeniul politic - soluionarea panic a
contradiciilor aprute ntre state i excluderea confruntrii militare prin eforturile
colective ale rilor, pornind de la principiile i normele dreptului internaional; stabilirea
relaiilor politice, economice i militare, care exclud lezarea suveranitii i independenei
statului; n domeniul militar - meninerea capacitii de aprare a statului la nivelul care
asigur securitatea militar; ntrirea msurilor de ncredere, extinderea colaborrii
militare reciproc avantajoase bazat pe principiile respectrii suveranitii, independenei
i neamestecului n treburile interne ale altor state.
Prevederile Doctrinei militare servesc drept cluz n coordonarea eforturilor
autoritilor publice n domeniul asigurrii securitii militare.
Scopul principal al politicii militare a Republicii Moldova este asigurarea securitii
militare a poporului i statului, prevenirea rzboaielor i conflictelor armate prin
mijloacele de drept internaional.Pentru atingerea acestui scop, Republica Moldova aplic
un sistem de msuri care preconizeaz:la nivel global - participarea la activitatea
comunitii mondiale n vederea prevenirii rzboaielor i conflictelor armate i
soluionrii panice a problemelor litigioase; crearea condiiilor care, n cazul unui pericol
militar extern, vor asigura realizarea dreptului republicii la asistena organizaiilor
internaionale; participarea activ la edificarea sistemului internaional unic de securitate
colectiv; la nivel regional - stabilirea relaiilor prieteneti bilaterale i multilaterale cu
statele din regiune, care vor asigura un nivel nalt de ncredere reciproc i deschidere n
domeniul militar, precum i ajutorul reciproc n cazul periclitrii securitii colective;la
nivel naional - crearea unui potenial militar, suficient pentru asigurarea securitii
militare a statului.
Realiznd cursul su militar-politic, Republica Moldova: nu accept rzboiul (cu excepia
cazurilor de autoaprare) ca mijloc de atingere a scopurilor politice; promoveaz o
politic extern de pace; asigur securitatea sa militar fr a prejudicia securitatea altor
state i securitatea general; nu admite folosirea teritoriului propriu pentru aciuni
agresive contra altor state i pentru dislocarea trupelor strine, cu excepia cazurilor
prevzute de acordurile internaionale privitor la dislocarea contingentelor forelor
pacificatoare.

Republica Moldova consider parteneri n activitile de meninere a pcii i securitii

internaionale, de prevenire a conflictelor armate toate statele i organizaiile
internaionale, politica crora nu cauzeaz prejudicii intereselor ei i nu contravine
Statutului Organizaiei Naiunilor Unite.
Pornind de la aceasta, Republica Moldova: respect principiile inviolabilitii
frontierelor de stat i reglementrii panice a litigiilor internaionale; nu consider nici un
stat drept inamic al su; nu nainteaz pretenii teritoriale altor state i nu accept nici un
fel de pretenii teritoriale fa de sine;
Obiectul generic al infractiunilor militare il constituie modul stabilit de indeplinire a
serviciului militar. Modul de indeplinire a serviciului militar este reglementat de legile,
regulamentele/statutele militare, de ordinele ministrului apararii, precum si de alte acte cu
caracter normativ, obligatorii pentru indeplinirea de catre militari, iar in unele privinte si de catre
salariatii civili. Obiectul generic al ingfractiunilor militare se exprima prin relatiile ce
reglementeaza disciplina militara, regulile specifice de executare a serviciului militar. Anume
obiectul generic caracterizeaza infractiunile militare, plasindu-le intr-un loc aparte in sistemul
dreptului penal al Republicii Moldova.
Facind o analiza generica a relatiilor sociale ocrotite de legiuitor prin incriminarea
infractiunilor militare, ajungem la concluzia, ca in afara de aspectele mentionate deja, aceste
infractiuni aduc in fond o atingere a capacitatii de aparare a tarii. Din aceasta perspectiva este
necesar a se preciza urmatoarele:
In literatura de specialitate se arata ca valoarea sociala a capacitatii de aparare a tarii are mai
multe componente care, la rindul lor, au caracter de valori sociale cum sunt: fortele armate ale
tarii, privite in existenta lor fizica, in puterea lor de lupta, ordinea si disciplina militara,
comportarea curajoasa a militarilor pe cimpul de lupta, unitatea morala a populatiei si spiritul ei
de rezistenta, atitudinea loiala si devotata a cetatenilor fata de obligatiile privind apararea tarii.
Fiecare din infractiunile de care ocupam sau in alte cazuri, chiar mai multe dintre aceste
infractiuni, au, in afara obiectului juridic comun, constind in relatiile sociale referitoare la
capacitatea de aparare a tarii privita in ansamblul valorilor pe care le insumeaza, si un obiect
juridic nemijlocit (special). Acesta consta in relatiile sociale referitoare numai la una dintre
componentele capacitatii de aparare a tarii, ca valoare sociala, si anume cea care este lezata in
mod direct prin savirsirea infractiunii.
Dupa cum am mentionat mai sus, obiectul juridic al infractiunilor militare este modul stabilit
de indeplinire a serviciului militar. Modul stabilit de indeplinire a serviciului militar reprezinta

complexul de relatii sociale, ce apar in viata cotidiana si in activitatea de lupta a trupelor. Ordinea
stabilita este obligatorie pentru indeplinire de toti militarii, respectarea stricta a ei constituie
esenta disciplinei militare si este conditie necesara a asigurarii permanente a capcitatii de lupta.
Modul stabilit de indeplinire a serviciului militar este parte componenta a ordinii generale din
societate. Disciplina militara este parte componenta a disciplinei de stat, ea este strins legata cu
toate sferele vietii politice, social-economice si spirituale a poporului.
In modul stabilit de indeplinire a serviciului militar sunt reflectate principiile organizarii
militare: serviciul militar ca datorie constitutionala a cetatenilor, ierarhizarea si subordonarea
neconditionata a subalternilor sefilor. Modul indeplinirii serviciului militar se caracterizeaza prin
reglementarea multilaterala si detaliata a relatiilor sociale in Fortele Armate, delimitarea stricta a
drepturilor si indatoririlor subiectilor acestor relatii.
Fiecare infractiune militara atenteaza nemijlocit la relatiile concrete, care fac parte din modul
indeplinirii serviciului militar. In componenta acestui mod intra: relatiile de serviciu intre sefi si
sublaterni, superiorilor si inferiorilor dupa gradele militare, militarilor care nu se afla in raporturi
de subordonare, ordinea efectuarii serviciului militar, regulile de folosire a patrimoniului militar
si exploatarii tehnicii militare, regulile executarii serviciului intern, de garda, etc.
Obiectul nemijlocit/special/al infractiunii sunt acele relatii, impotriva carora este indreptata
actiunea concreta. Astfel, obiectul special al neexecutarii intentionate a ordinului este modul de
subordonare, dezertarea si eschivarea de la serviciul militar modul efectuarii serviciului militar,
risipirea sau pierderea patrimoniului militar.
Unele componente ale infractiunii au doua obiecte nemijlocite ale infractiunii. De exemplu,
un militar loveste un alt militar cu care nu se afla in raporturi de subordonare, in acest caz avem
doua obiecte specilae primul relatiile statutare intre militari iar al doilea demnitatea si
integritatea corporala a militarului lovit.
Autorii moldoveni definesc obiectul juridic nemijlocit, special de atentare ca : obiectul
nemijlocit ce reprezinta o concretizare, particularizare a obiectului generic, raportat la fiecare
infractiune sau grup de infractiuni omogene in parte.
Ei exprima relatiile sociale in componentele cu capacitatea de a-si apara tara, sau ordinea in
dreptul militar si in relatiile intre acestea.
Infractiunile militare, in marea lor majoritate, sunt infractiuni comisive, ele realizindu-se, sub
aspectul laturii obiective, prin fapte constind, de regula, in actiuni (de exmplu, acte de violenta
savirsite asupra sefului, incalcarea regulilor statutare cu privire la relatiile dintre militari, dintre
persoanele care trec pregatirea militara obligatorie si dintre rezervisti, daca intre ei nu exista
raporturi de subordonara, inclacarea regulilor de minuire a armei, de manipulare a substantelor,

obiectelor ce prezinta un pericol sporit pentru cei din jur, distrugerea sau deteriorarea intentionata
a patrimoniului militar, etc.)
Din categoria infractiunilor militare fac parte insa si infractiuni care se realizeaza sub aspectul
laturii obiective, prin fapte constind in inactiuni (de exmplu inactiunea la exercitarea puterii,
dezertarea unele forme de realizare).
Latura obiectiva a infractiunilor militare include si raportul de cazualitate dintre fapta
constind in actiune sau inactiune si urmarea periculoasa produsa.
Unele infractiuni militare sunt savirsite prin actiune, altele numai prin inactiune, mai sunt si
infractiuni savirsite prin ambele forme de infaptuire actiune si inactiune. De exmplu,
neexecutarea intetnionata a ordinului sefului, incalcarea regulilor cu privire la mentinerea ordinii
publice si la asigurarea securitatii publice.
Majoritatea infractiunilor militare sunt savirsite din cauza incalcarii regulilor disciplinei
militare, care trebuie sa fie respectate intocmai de catre fiecare militar.
a) Infractiunile contra modului de subordonare: art. 364 neexecutarea
intentionata a ordinului, art. 365 opunere de rezistenta sefului sau constringerea
acestuia la incalcarea obligatiilor de serviciu.
Ordinul (indicatia, dispozitia) cerinta a sefului obligatorie pentru executare, referitoare la
savirsirea sau nesavirsirea de catre subaltern a unor actiuni in legatura cu serviciul. El poate fi
adresat unuia sau unui grup de militari si are drept scop atingerea rezultatului concret.
Ordinul poate sa fie verbal, in scris sau prin alte modalitati, transmis nemijlocit sau prin alti
subalterni, inclusiv prin telefon, fax, etc.
Neexecutarea intentionata poate sa fie manifestata prin refuzul deschis sau tacit de a indeplini
cerintele ordinului. Refuzul de a indeplini ordinul poate sa fie facut public sau declarat personal
comandantului. Alta neexecutare a ordinului consta in aceea ca subalternul aparent a primit a
primit spre executare ordinul, dar in realitate nu-l executa.
Neexecutarea ordinului se considera consumata in momentul survenirii urmarilor prevazute
de art. 364 daune in proportii considerabile intereselor de serviciu. Aici se cere o observatie.
Consider ca aceasta infractiune trebuie sa fie considerata consumata indiferent de cauzarea
daunei, intrucit intreg sistemul militar este intemeiat pe o ierarhizare stricta si subordonarea
neconditionata a subalternilor sefilor. Cred ca ar fi benefica o modificare in acest sens a art. 364
CP.
Opunerea de rezistenta sefului consta in impiedicarea sefului de a-si indeplini obligatiunile de
serviciu. In acest caz faptuitorul incearca sa nu permita sefului sa-si exercite obligatiunile de
serviciu, sa nu-i permita actionarea in conformitate cu legislatia si cu regulamentele militare.

Opunerea de rezistenta, de regula, este precedata de o oarecare incalcare a disciplinei militare

din partea militarului iar opunerea de rezistenta este o reactie la actiunile legitime ale sefului,
idreptate spre restabilirea ordinii.
Aceasta infractiune se consuma indiferent de faptul daca seful si-a indeplinit obligatiunile de
serviciu sau nu, iar in cazul constringerii daca si le-a incalcat sau nu.
b) Infractiuni privind relatiile regulamentare dintre militari: art. 366 insultarea
militarului, art. 367 amenintarea sefului, art. 368 acte de violenta savirsite asupra
sefului, art. 369. incalcarea regulilor statutare cu privire la relatiile dintre militari,
dintre persoanele care trec pregatirea militara obligatorie si dintre rezervisti, daca intre ei
nu exista raporturi de subordonare.
Prin insultare se are in vedere lezarea intentionata a onoarei si demnitatii, exprimata in forma
indecenta. Insultarea incalca ordinea stabilita a relatiilor dintre militari, stabilita in regulamentele
militare. Este de mentionat ca in Codul Penal al RM din 24 martie 1961, era incriminata insulta
adusa printr-un act de violenta. In prezent, pentru consumarea acestei infractiuni nu se cere
savirsirea unui act de violenta.
Amenintarea se caracterizeaza prin insuflarea sefului ideii ca i se va provoca rau, anume
moartea, vatamare corporala sau a sanatatii ori bataia. Alte amenintari nu pot constitui latura
obiectiva a acestei infractiuni. Pentru consumarea infractiunii nu are importanta daca subalternul
intr-adevar a avut sau nu de gind sa-si infaptuiasca amenintarile.
Actele de violenta asupra sefului se caracterizeaza prin provocarea acestuia a vatamarii
usoare a integritatii corporale sau a sanatatii ori lovirea sefului in timpul cind acesta indeplineste
obligatiile legate de serviciul militar. Daca au fost provocate urmari mai grave, de exemplu,
moartea sefului, atunci actiunile infaptuitorului urmeaza a fi calificate condform articolului 145
alin. (2) lit. d).
Latura obiectiva a infractiunii prevazuta de art. 369 CP este realizata prin incalcarea regulilor
statutare cu privire la relatiile dintre militari, manifestata prin acte de violenta aplicate de un
militar fata de altul. Incalcarea regulilor amintite fara aplicarea violentei nu constituie latura
obiectiva a acestei infractiuni.
c) Infractiuni privind efectuarea serviciului militar: art. 371 dezertarea, art.
372 eschivarea de la serviciul militar.
Latura obiectiva a dezertarii este realizata prin parasirea unitatii militare, a centrului de
instruire sau a locului de serviciu in scopul eschivarii de la serviciul militar, de la pregatirea
militara obligatorie sau de la concentrari, precum si neprezentarea din aceleasi motive la serviciu

sau la concentrare in cazurile permisiei din unitatea militara sau din centrul de instruire,
repartizarii, transferarii, intoarcerii din misiune, din concediu sau dintr-o insitutie curativa.
Important este si faptul ca militarul se afla in afara unitatii, locului de serviciu in general, intrun anumit timp, avind scopul de a se eschiva de la serviciu. Dupa cum se vede aceasta ifractiune
poate fi atit comisiva cit si omisiva.
Latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 372, militarul in esenta avind acelasi scop, se
realizeaza in alt mod si anume prin automutilare sau prin simularea unei boli, prin falsificarea
documentelor sau prin alta inselaciune.

Tragerea la rspunderea penal a militarilor se efectueaz n conformitate cu CP RM.

Rspunderea penal a militarilor pentru svrirea infraciunilor de drept comun se aplic
pe baze generale, de rnd cu alte persoane, n conformitate cu respectivele articole din
CP. Rspunderea lor penal pentru infractiunili militare se efectueaz n conformitate cu
Cap. XVIII al PS a CP (IM). CP prevede i pedepse specifice, aplicabile doar militarilor.
Acestea sunt: retragerea gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare
(clasificare) i a distinciilor de stat (art. 66 CP).
n caz de condamnare pentru o infraciune grav, deosebit de grav sau excepional
de grav, instana de judecat, innd cont de circumstanele svririi infraciunii, poate
retrage condamnatului gradul militar, titlul special, gradul de calificare (clasificare) i
distinciile de stat.
Gradul militar se confer conform legilor i Regulamentului satisfacerii serviciul
militar de ctre soldai, sergeni, ofieri ai FA [74].
Conform Legii cu privire la distinciile de stat nr.1123 din 30 iulie 1992, distinciile
de stat ale RM sunt Ordinul Republicii, Ordinul tefan cel Mare, Ordinul de Onoare,
Gloria Muncii, Recunotina Patriei i medaliile Meritul Civic, Meritul Militar, Pentru
Vitejie, Mihai Eminescu i Nicolae Testemianu etc.
Retragerea gradului militar este o sanciune, aplicarea creia logic presupune posesia
acestui grad militar i, ca rezultat, poate fi aplicat doar militarilor persoanelor ce posed
grade militare n virtutea statutului su special de militar. Aceast sanciune este
prevzut

de

majoritatea

legislaiilor

republicilor

ex-unionale

ca

infraciune

complementar: CP FR (art. 48), CP al Kazahstanului (art. 39), CP al Tadjikistanului (art.

51), CP al Azerbaijanului (art. 42), CP RM (art. 66) etc. Specific pentru acestea este
denumirea retragerea gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare
(clasificare) i a distinciilor de stat, fapt ce denot c doar sintagma retragerea gradului
militar se refer n exclusivitate doar la militari, iar celelalte prevederi, sunt aplicabile
oricrei persoane, indiferent de statutul ei, dac este posesorul unui titlu special, a
gradului de calificare (clasificare) i a distinciilor de stat.
Aceast sanciune este unica pedeaps penal special aplicabil miltarilor, prevzut
n CP al Romniei (art. 67), ea ns fiind prezent sub alt denumire degradarea
militar, posednd aceiai natur juridic ca i primele - pedeaps complementar [75].
Lista gradelor militare este specificat n actele normative. n RM, aceast list se
cuprinde n Legea cu privire la statutul Militarilor.
Fiind o pedeaps complementar, ea este la discreia instanei de judecat, dar
aplicarea acesteia este redus la sanciunile grave, deosebit de grave sau excepional de
grave, innd cont i de persoana condamnatului. Spre deosebire de legislaia RM,
legiuitorul romn a stabilit obligaia aplicrii degradrii militare n cazul comiterii de
ctre inculpat a unei infraciuni sancionate cu pedeaps cu nchisoarea mai mare de 10
ani, pstrnd caracterul facultativ n cazul pedepselor penale cu nchisoarea ncadrate n
termenele de 5-10 ani (CP al Romniei, art. 67) [76, p. 532].
Procedura executrii acestei sanciuni este prevzut n CE RM art. 184-185, CE FR
(art. 61), procedura fiind n mare parte asemntoare. Astfel, conform prevederilor art.
184 al CE RM [77], executarea pedepsei retragerii gradului militar, a titlului special, a
gradului de calificare (clasificare) i a distinciilor de stat se asigur de ctre oficiul de
executare n a crui raz teritorial i desfoar activitatea sau i are domiciliul
condamnatul. Conform art. 185 CE (1), instana de judecat trimite hotrrea privind
retragerea gradului militar, a titlului special, a gradului de calificare (clasificare) i a
distinciilor de stat i dispoziia de executare oficiului de executare n a crui raz
teritorial i desfoar activitatea sau i are domiciliul condamnatul, iar (2), oficiul de
executare trimite hotrrea judectoreasc organului abilitat cu dreptul de a dispune
retragerea gradului militar, a titlului special, a gradului de calificare (clasificare) sau a
distinciilor de stat. (3) Dac persoana condamnat este militarul trecut n rezerv, oficiul
de executare trimite hotrrea organului administrativ-militar de la locul de eviden a

militarului. (4) n cel mult 2 luni, organul abilitat adopt actul privind retragerea gradului
militar, a titlului special, a gradului de calificare (clasificare) sau a distinciilor de stat i l
remite, mpreun cu hotrrea judectoreasc, oficiului de executare. (5) Oficiul de
executare, n termen de 5 zile, informeaz instana de judecat despre executarea hotrrii
ei. (6) Oficiul de executare ntreprinde msurile necesare privind lipsirea condamnatului
de drepturile i nlesnirile acordate n legtur cu deinerea gradului, a titlului sau a
distinciei ce i s-au retras.
Referindu-ne la alte state europene, putem aduce, ca exemplu, CJM al Franei, care
conine unele prevederi la capitolul dat, ns cu serioase tangene n materia rspunderii
disciplinare, ceea ce face destul de anevoioas delimitarea rspunderii strict-penale i
celei disciplinare, n vederea ulterioarei caracterizri. Dac instana de judecat a dispus
retragerea gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) i a
distinciilor de stat, n calitate de pedeaps complementar, dup intrarea n vigoare a
sentinei, printr-o sesizare, aduce aceasta la cunotina organului care a conferit
condamnatului gradul, titlul sau distincia de stat respectiv, anexnd i copia sentinei.
Organul competent va efectua modificrile necesare n documentele de conferire a
gradului, titlului sau distinciei i va lua msurile de privare de dreptul de purtare i
de nlesnirile pe care le acord aceste grade, titluri sau distincii, informnd despre
executare instana.
Dac sentina de condamnare este anulat pe cile ordinare i extraordinare de
atac, instana este obligat s sesizeze organul competent i s expedieze pe adresa
acestuia copia hotrrii de anulare a sentinei. CP RM (art. 69) mai prevedea, ca
pedeaps principal, care putea fi aplicat doar militarii n termen - trimiterea ntr-o
UM disciplinar, care a fost exclus prin Legea nr. 53-XVI din 13 martie 2008 (MO,
13.05.2008, nr. 84-85). UM disciplinar era denumirea care a nlocuit sintagma
batalion disciplinar din CP (Legea n redacia anului 1961). Aceasta este o UM
deosebit n care, n baza aplicrii statutelor militare, se creeaz condiii speciale de
executare a pedepsei pentru condamnaii M n termen. Condamnaii trimii s
ispeasc pedeapsa ntr-o UM disciplinar i pstrau statutul de M, purtau
uniforma militar i erau asigurai cu hran conform normelor stabilite n FA.
Trimiterea n aceste instituii nu se aplica fa de cei care n-au fcut serviciul militar

n termen, cu condiia c aceste persoane nu au executat anterior o pedeaps

privativ de libertate.
Trimiterea ntr-o UM disciplinar era o pedeaps principal i se aplica de ctre
instan numai militarii n termen i persoanelor similare lor, cum ar fi cursanii
instituiilor militare pentru infraciunile svrite n timpul studiilor. Sanciunea
dat era cunoscut legislaiei autohtone precedente cu unele modificri minore.
Cu prere de ru, Guvernul RM, n loc s ia msuri pentru a forma aceast UM
disciplinar, care ddea posibilitatea individualizrii judiciare a pedepselor militarii
n termen, ferindu-i pe militarii n termen, de infractorii de drept comun, de la care
dnii ar fi mprumutat deprinderi infracionale mai vaste, n vederea comiterii
infraciunilor grave, dac ar fi fost trimii n nchisori, a naintat propunerea de a
exclude aceast form de pedeaps din lista pedepselor penale i Parlamentul RM
cu succes a ndeplinit aceast propunere prin Legea nr. 53-XVI din 13 martie 2008.
Astfel, legiuitorul, n loc s diversifice tipurile de pedepse aplicabile militarilor,
pentru o mai bun individualizare judiciar a acestora, ceea ce a fost propus de
autor anterior [78, p. 4], n prezent n genere a exclus aceast pedeaps din lista
pedepselor penale, prevzute n art. 62 CP. Spre deosebire de RM, aceast pedeaps
se aplic i n prezent n mai multe ri.
Astfel de prevederi se conin n CP al Tadjikistanului - art. 56 - ns sub
denumirea ntreinerea ntr-o UM disciplinar, similar procedeaz legiuitorul
kazah. CP al Azerbaijanului, de asemenea, n art. 54, prevede aceast pedeaps. Este
de menionat c aceast pedeaps este prevzut doar de legislaiile ex-sovietice.
Prevederile abordate sunt n mare parte similare, iar diferenele sunt minime.
Sunt unele deosebiri n ceea ce ine de calitatea persoanelor ce pot fi sancionate.
Dac legislaia penal a RM prevedea aplicarea acesteia doar militari n termen, atunci
CP FR (art. 55) prevede posibilitatea aplicrii acestei pedepse militarii n termen, militarii
ce satisfac serviciul militar n baz de contract i fac parte din efectivul de soldai ori
sergeni (celelalte efective nu se ncadreaz categoriei date). n mod similar trateaz
aceast problem i legiuitorul Kazahstanului i alte legislaii ex- sovietice.
Procedura ispirii pedepsei date era specificat n art. 204-213 CE RM i
Regulamentul UM disciplinare a FA ale RM.

Pedeapsa nchisorii aplicat militarilor se execut conform regulilor generale.

Conform prevederilor art. 90 CP, condamnarea la pedeapsa nchisorii pe un termen de
pn la 7 ani pentru infraciunile din impruden, i pn la 5 ani, pentru infraciunile
intenionate, poate fi dispus cu suspendarea condiionat executrii pedepsei, inndu-se
cont de circumstanele cauzei i de persoana celui vinovat. Deoarece, din dispoziia art.
90 CP nu reiese nici o restricie cu privire la categoriile subiecilor rspunderii penale,
considerm c aceste prevederi legale sunt aplicabile i M, att celor n termen sau cu
termen redus, ct i celor pe contract. n astfel de mprejurri, fa de militarii
condamnai, pot fi aplicate toate elementele probaiunii senteniale: supravegherea,
asistena i concilierea [79, p. 13-18].
n cazul aplicrii elementelor probaiunii, este foarte important de a respecta
principiile de baz ale probaiunii: principiul interveniei oportune, principiul
normalizrii, principiul ajutorului imediat, principiul apropierii, principiul continuitii,
principiul coordonrii i principiul minimei intervenii [80, p. 13-14]. n art. 90 CP, o
condiie de aplicare a condamnrii cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei era
repararea prejudiciului material pn la pronunarea sentinei. Ne-am pronunat mpotriva
acestor limitri legale, deoarece n aa mprejurri se ncalc principiul prezumiei
nevinoviei, inculpatul fiind impus, prin asemenea prevederi legale, de facto, s
recunoasc vina sa n comiterea infraciunii imputate lui. Am propus excluderea din art.
90 CP a unor asemenea prevederi legale, pentru a racorda legislaia RM cu prevederile
documentelor internaionale i, n special, cu art. 6 CoEDO, cu privire la dreptul la un
proces echitabil [81, p. 3], iar Parlamentul a operat asemenea modificri legale.
n timp de rzboi executarea sentinei de condamnare la nchisoare a unui militar sau
a unui supus militar, care urmeaz a fi ncorporat sau mobilizat, poate fi amnat de ctre
instana judectoreasc pn la terminarea operaiilor militare, condamnatul fiind trimis
n armata de operaii. n asemenea cazuri instana poate s amne i executarea
pedepselor complementare. Dac condamnatul, trimis n armata de operaii, se va dovedi
a fi un aprtor drz al Patriei, atunci, la cererea comandamentului militar respectiv,
instana l poate absolvi de pedeaps sau i poate nlocui pedeapsa cu alta mai blnd.
Nemilitarii, care au participat cu acte de instigare, complicitate sau de organizare la IM,

urmeaz a fi trai la rspunderea penal n corespundere cu prevederile PG i Cap. XVIII

IM al PS a CP.
Conform prevederilor art. 67 alin. (1) CP cu modificrile operate prin Legea nr. 53XVI din 13 martie 2008 (publicat n MO din 13.05.2008, nr. 84-85), n cazul M n
termen i M cu termen redus, poate fi aplicat i pedeapsa muncii neremunerate n folosul
comunitii, cu excepia militarilor pe contract (art. 67 alin. (4) CP). Conform
prevederilor alin. (6) al acestui articol, militarii n termen i militarii cu termen redus,
condamnai la munc neremunerat n folosul comunitii, execut aceast pedeaps n
UM, pe un termen de la 60 ore pn la 240 ore, i este executat n afara serviciul militar
(art. 67 alin. (1) CP), de la 2 la 4 ore pe zi (art. 67 alin. (2) CP).
Considerm binevenit aceast completare a categoriilor de pedepse, indicate n art.
62 CP, expunndu-ne de nenumrate ori n favoarea aplicrii acesteia fa de militari, care
este o pedeaps foarte uman, alternativ pedepsei nchisorii i poate fi executat de ctre
M att pe teritoriul dislocaiei UM propriu-zise, ct i n gospodriile auxiliare ale
acestora [78, p. 4]. n cazul aplicrii pedepsei cu munc neremunerat n folosul
comunitii, ca pedeaps penal, fa de militari, instana de judecat trebuie s in cont
de circumstanele reale i personale ale fptuitorului, gradul prejudiciabil al infraciunii
svrite, circumstanele n care a fost svrit infraciunea (locul i timpul svririi
infraciunii, modul i metodele folosite, caracterul aciunilor sau inaciunilor fptuitorului
etc.) [82, p. 11].
Pentru a constata aceste mprejurri, un rol important l are ntocmirea rapoartelor de
anchet social (rapoartele sociale sau rapoartele prealabile sentinei), ntocmite de ctre
consilierii de probaiune, la solicitarea organului de urmrire penal sau a instanei de
judecat, n care se conin informaii importante cu privire la persoan inculpat, cum
sunt antecedentele sociale sau familia, situaia colar, experiena n materie de educaie,
atitudinea fptuitorului fa de infraciune i circumstanele ei, date referitoare la riscul de
recidiv, respectiv la oportunitatea aplicrii unei pedepse neprivative de libertate etc.
Rapoartele au un caracter consultativ, n sensul c instanele de judecat nu sunt obligate
s in cont de informaiile furnizate i, n special, de eventualele propuneri formulate
[83, p. 35, 53]. La aplicarea pedepsei muncii neremunerate n folosul comunitii, se cere
acceptarea inculpatului la aplicarea unei asemenea pedepse fa de dnsul. n aa mod s-a

expus i CSJ: Sanciunile i msurile comunitare necesit cooperarea acestuia (a

inculpatului /n. a./) pentru a-i atinge scopurile, de aceea munca neremunerat n folosul
comunitii poate fi aplicat doar persoanelor care accept s execute o asemenea
pedeaps [84].
Pentru individualizarea pedepsei subiecilor infraciunilor n general i a IM, n care
victime sunt persoanele fizice, n special, considerm c un rol important trebuie s-l aib
medierea, n procesul creia, un rol activ l are victima, locul creia, n procedura penal
general, l reprezint, la individualizarea pedepsei penale, organele acuzrii de stat. n ce
privete reglementarea instituiei medierii n cauzele penale de ctre organiserviciul
militarele regionale, cum ar fi Consiliul Europei, drept exemplu poate servi
Recomandarea nr. 19 (99) a Comitetului de Minitri ctre statele membre cu privire la
medierea n cauzele penale (adoptat de Comitetul de Minitri al Consiliului Europei la
15 septembrie 1999 la cea de-a 69 ntlnire a reprezentanilor minitrilor), care a
recomandat de a fi recunoscut interesul legitim al victimelor de a avea un cuvnt de spus
n rezolvarea consecinelor victimizrii lor, de a comunica cu infractorul i de a obine
scuze i compensaii [85, p. 47-48].
Cu toate c medierea - ca instituie legal, nc nu are o reglementare bine
determinat de ctre legiuitor, totui considerm c unele elemente ale ei se conin n
prevederile art. 109 CP i art. 276 alin. (5) CPP. Reieind din prevedrile legale invocate,
considerm c mpcarea, ca un rezultat logic al medierii, poate avea loc ntre inculpat i
partea vtmat att n cazul cnd ultima este persoan fizic, ct i persoan juridic [86,
p. 91-94]. De ctre IRP, cu aportul activ i al autorului tezei, a fost elaborat Proiectul
Legii cu privire la medierea n cauzele penale [87].
Restricii n serviciul militar. Unele legislaii penale prevd ca pedeaps penal
distinct pentru M fixarea unor restricii n serviciul militar. CP RM nu conine prevederi
referitoare la pedeapsa dat, aceasta lipsind i n vechea legislaie.
CP FR (art. 51), CP al Kazahstanului (art. 44), CP al Tadjikistanului (art. 53) prevd
aceast pedeaps. Mai mult ca att, o interpreteaz univoc, cu diferene neeseniale de
caracter formal. Din art. 51 CP FR reiese c restriciile n serviciul militar sunt aplicate
fa de M ce satisfac serviciul militar n baz de contract n cazurile prevzute de PS a
CP, pentru svrirea infraciunilor contra serviciul militar, precum i M ce satisface

serviciul militar n baz de contract n locul muncii corecionale, prevzute de articolele

corespunztoare al PS a CP. Deci astfel de sanciune este aplicat n dou cazuri: 1)
pentru infraciunile prevzute de PS a CP, pentru svrirea infraciunilor contra serviciul
militar; 2) n locul muncii corecionale.
Pentru acest caz este necesar fuziunea unor circumstane: 1) statutul special al
condamnatului - militar ncadrat n baz de contract; 2) prezena sanciunii de munc
corecional n sanciunea articolului din PS a CP; 3) preferina instanei de a aplica
lucrul corecional - ca pedeaps pentru infraciunea comis.
Totodat, menionm c munca neremunerat n folosul comunitii conform art. 67
alin. (4) CP RM, nu se aplic ca sanciune M prin contract. Esena acestei sanciuni
prezint unele efecte juridice nefavorabile ce acioneaz asupra M. Acestea se manifest
ntr-o anumit perioad stabilit de instan n dependen de infraciunea comis
ncadrndu-se, ns, limitelor 3 luni - 2 ani. Acest termen este acelai pentru FR (art. 51
CP), Kazahstan (art. 44 CP), Tadjikistan (art. 53 CP).
Restriciile n serviciu militar ca pedeaps penal, constau n: 1) reinerea lunar din
sursele materiale de existen a M a unei sume bneti. Volumul reinerii este tratat
diferit, legiuitorul rus i kazah menioneaz doar limita maxim, ce nu depete 20%, CP
al Azerbaijanului - 5%. Aceast pedeaps este mai sever n Tadjikistan, legiuitorul tadjik
specificnd cuantumul reinerilor de la 20% pn la 50 %, instituind astfel cea mai sever
reinere bneasc - ca element al restriciilor n serviciul militar; 2) imposibilitatea
avansrii n serviciul militar i grad; 3) neincluderea perioadei de ispire a sanciunii
date n termenul serviciul militar necesar avansrii n grad.

Surse Bibliografice
Ulianovschi Xenofon Teza de Doctor habilitat in drept

Legea nr 162 din 22.07.2005 cu privirea la statutul militarilor

http://www.ssmexpert.md/load/catedra_militara/regulamentele_generale_militare/te
ma_9_raspunderea_penala_pentru_comiterea_infractiunilor_militare/190-1-0-4101