UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SCOALA DOCTORALA ,,SIMION MEHEDIN DEZVOLTARE DURABIL: NATURA SI POPULATIA $I ASEZARILE UMANE DIN CAMPIA TECUCIULUI Rezumatul tezei de doctorat Conducator stiingific: Director $coala Doctoralat Prof. univ. dr. GEORGE ERDELI Prof. univ. dr. CRISTIAN BRAGHINA Doctorand: IULIAN ADRIAN SORCARU Bucuresti 2013CUPRE Introducere, 1 Capitolul I. Considerasii generale 4 LI, Aspecte teoretice si metodologice 4 12. Istoricul cercetarilor 6 Capitolul IL. Repere geografice fundamentale ILI. Asezarea geografica si limitele fizico-geografice 10 IL2. incadrarea administrativ-teritoriala 12 113, Toponimul “Tecuci Capitolul III. Cadrul natural al Campiei Tecuciului - suport al comunitiftilo IIL. Caracteristici geologice si geomorfologice de ansamblu TILL.L. Structura geologica si evolutia paleogeografica TIL1.2. Particularititi morfometrice IIL1.3. Particularititi morfogenetice si morfografice T1L2. Potentialul climatic. I1L.2.1. Factorii climatogeni si caracteristicile parametrilor climatic. IIL2.2. Topockimatele 1113. Potengialul hidrologic TIL3.1. Apele subterane. 31 TIL.3.2. Apele de suprafata 32 1113.3. Apele stitétoare. 36 IIL4, Potentialul biopedogeografic 36 TIL4.1. Vegetatia. 36 T1L4.2. Solurile 38 Capitolul IV. Populatia Campiei Tecuciului .. 1 IV.1. Vechimea si statomicia procesului de umanizare al TV.2 Evolujia numeric3 a populatiei. 44 IV.2.1. Populatia Campiei Tecuciului intre sfargitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX 44 IV.2.2, Evolutia demografici a agezarilor 47 IV.3. Repartitia spatial’ a populatiei 50 IV.3.1, Densitatea medie generala a populatiei SI IV.3.2, Densitatea populatiei raportati la suprafata agricola S4 TV.3.3. Densitatea populatiei raportatd la suprafaa arabill 59 IV.4, Dinamica populatiei. Consideratii generale 59 IV.4.1. Dinamica naturala. 59 IV.4.1.1. Natalitatea 60 TV.4.1.2. Mortalitatea 66 IV.4.13. Bilantul natural 9 IV.4.1.4. Indicele de vitalitate (indicele lui Pearl) 721V.4.1.5. Potentialul demografic 1V.4.2. Migcarea migratorie 1V.4.2.1, Migratiile definitive-repere de geografie istorica IV.42.1.1, Mobilitatea teritoriala a populatiei in perioada 1968-201 1 1V.4.2.2. Migratiile temporare si sezoniere IV.4.2.2.1, Pastoritul transhumant si targurile. 1V.4.2.2.2. Migratiile diume, siptimanale gi lunare 1V.4.2.23. Migratiile exteme pentru munca. 1V.43. Bilanqul total al populatiei IVS. Structura populaiei IV.5.1. Structura populatiei pe sexe IV.5.1.1, Evolutia populatiei masculine IV.5.1.2. Indicele de masculinitate IV.5.2. Structura populatiei pe grupe mari de varsta IV.5.2.1. Indicele de imbatranire demografica. IV.5.2.2. Piramida varstelor IV.53. Structura etnic’ a populatiet IV.5.4. Structura confesionala a populatiei IV5'5. Structura socio-economica a populatiei IV.5.5.1, Rata de activitate a populatiei IV.55.2. Structura populatiei ocupate pe sectoare economice. 1V.55.3. Somajul IV.5.5.4, Structura populatiei inactive IV.55.5. Raportul de dependent economica si indicele de innoire a fortei de munca, IV.5.6. Structura populatiei pe medii de rezidentt IV.6, Saricia-factor determinant al delinevenfei IV.7. Riscul demografic. Capitolul V. Asezirile umane din V.1. Ageziiile rurale V.LL. Generatii de agezari V.1.2. Tipologia agezarilor rurale. V.1.2.1. Tipologia genetico-istorica V.1.2.2. Tipologia dupa situl asezarilor. V.1.2.3. Tipologia dup modu! de distribuire a gospoditriilor si foma vetrei V.1.2.4. Tipologia dup’ textura vetrelor V.1.2.5. Tipologia dupa marimea demografica V.1.2.6. Tipologia functional, V.1.3. Densitatea si dispersia agezarilor. V.1.4. Centralitatea agezirilor V.2. Oragul Tecuci V.2.1. Repere geografice generale. V.2.2. Geneza gi procesul de urbanizare V.2.3. Funefiile urbane. V.2.3.1. Functia administrativa V.2.3.2. Funetia comerciala, V.2.3.3. Funetia industrial V.2.3.4. Funetia de transport V.2.3.5. Funetia agricola npia Tecuciului 3B a 1 79 86 86 87 89 91 91 93 93 98, 98 103 104 109 113 117 119) 122 127 129 131 133 136 140 145 145 145 149) 149) 151 154 156 158 162 167 71 1B 173 174 178 178 180 182 185 186V.2.4. Zonele functionale. 187 V.2.5. Zone de influenfé urbana in cimpia Tecuciului 191 V.2.5.1. Consideratii teoretice 191 V.2.5.2. Zona de influenti a Tecuciului si a oragelor din vecinatatea cimpiei 192 V.2.5.3. Nivele teritorial-ierarhice ale sistemului de agezari din cdmpia Tecuciului.... 195 Capitolul VI. Activitiile economice specifice asezirilor umane din Cimpia Tecuciului......197 VL1. Agricultura 197 V1.1. Modul de utilizare a terenului agricol si profilul tipologic al asezirilor. 198 V1.2. Dinamica culturii plantelor si a productiei vegetale. 205 VL.1.3. Efectivul gi densitatea animalelor. 201 VIL.L.4. Dezvoltarea durabila a agriculturit 218 VIL1.4.1, Dezvoltarea durabilt si agricultura durabili-repere teoretice 218 VI.1.4.2. Strategii de dezvoltare a agriculturii durabile in Campia Tecuciului 220 VL2. Industria. Premisele aparitiei gi dezvoltarii activitatilor industriale 221 VL3. Activititi economice actuale 223, Capitolul VIL Infr: tructura asezirilor umane -premisi pentru calitatea viefii populatiei din CAmpia Tecuciului 226 VILL. Dinamica fondului de locuinte 226 VIL2. Calitatea echiparii tehnico-edilitare 228 VIL3. Accesibilitatea si calitatea refelei c&ilor de comunicatie gi transport 232 VIL4. Unitatile de invagamant, calitatea actului didactic 5i nivelul de instruire al populatiei...236 VILS. Infrastructura sanitara si starea de sinditate a populatiei 242 Capitolul VIL. Perspectivele dezvoltirii durabile a asezitrilor umane din CAmpia Tecuciului 250 VILLI. Programe de dezvoltare implementate, in derulare si de vitor 250 VIIL2. Obiective si strategii de dezvoltare a activitatilor economice. 254 VIIL2.1. Obiective si strategii de dezvoltare a agriculturii 254 VIIL2.2. Obiective si strategii de dezvoltare a industriei 255 VIIL2.3. Obiective si strategii de dezvoltare a sectorului tertiar 256 VIIL3. Obiective si strategii de dezvoltare a componentei demografice 257 VILLA. Obiective gi strategii de protectie si conservare a mediului 258 Coneluzit 262 2 272 Bibliografie 276 Index figuri 286 Index tabele 290INTRODUCERE Studiul populatiei si agezarilor umane din Cimpia Tecuciului vizeazi un spatiu geografic neabordat distinct de geografii umanisti pan in acest moment, inscriindu-se in seria lucrarilor cu caracter regional dedicate unor spatii social-economice reprezentative la nivel national. Singurul studiu care cerceteaza exclusiv Campia Tecuciului apartine geografului Alexandru Obreja gi dateazi din anul 1965, autorul reliefind aspectele fizico-geografice, care dau individualitate regiunii. Restul lucrarilor consultate, atit fizico-geografice cat si de geografie umana, au un caracter de ansamblu, in care se fac referiri episodice si la Campia Tecuciului, rezumandu-se in general la descrieri succinte, prezentiri directe de date statistice sau prelucrari si redari prin reprezentiri grafice si cartografice alituri de regiunile geografice vecine. In acest context am considerat ci acest spatiu de contact dintre cele dou mari regiuni geografice romanesti-Campia Romana si Podisul Moldovei-, necesiti 0 cercetare detaliati a populatiei si agezirilor umane pentru a putea decela dinamica fenomenelor geodemografice si economice atit la nivelul regiunii cat si in profil teritorial, dinamica si tipologia asezirilor umane precum si tendinfele de evolutie ale acestora Obiectivele majore ale studiului au fost: realizarea istoricului populiirii si evidenyierea antropizirii permanente in acord cu potentialul natural al regiunit, reliefarea dinamicii, frecvenyei $i intensitajii structurtt populatiei $i a componentelor misedrii naturale si migratorii utile pentru idemtificarea tipurilor de evolutie demografici, stabilirea sistemului de indicatori demografici aplicabili pentru idemiificarea nivelului de vulnerabilitate demografica, prezemarea specificului economic al cémpiei prin prisma dinamicii activitailor economice in profil teritorial, analiza infrastructurii ayezdrilor umane direct raspunzittoare de nivelul de dezvoltare regionald si calitatea vietii, dentificarea si prezentarea strategiilor de dezvoltare durabilé pe termen mediu si lung. Cercetarea a incercat in permanent si surprinda, pe cit posibil exhaustiv, elementele de potenfial natural si antropic care au creionat de-a lungul timpului refeaua actual de agezAri umane gi dinamica populatiei intr-un spaiu care dispune de avantaje considerabile, Fiecare dintre cele opt capitole ale tezei de doctorat detaliazi ,palierele” (natural, demografic, administrativ, economic) specifice teritoriului analizat evidentiind continuitatea dezvoltirii comunititilor umane si a sistemului de agezari precum gi mutatiile survenite datorit& factorilor istorici, politici si economici. in contextul noii regionaliziri la nivel nagional, a cirei specific vizeazi accelerarea procesului de descentralizare si continuarea adoptirii masurilor de integrare europeand, analiza umano geografici complex’ in cadrul acestui studiu poate servi in mod cert factorilor de decizie locali si regionali in final, dup o cercetare de patru ani, studiul contribuie, prin continutul, structura si metodologia utilizata a cunoasterea detaliati a problemelor de geografia populatiei si agezarilor umane intr-un spatiu care ocup’ aproape un sfert din suprafaa judetului Galati gi o suprafata infima din judetul Vaslui, In acelasi timp lucrarea capati o dubl& utilitate, fiind un real suport pentru identificatea solutiilor de dezvoltare a regiunii si pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare local si regional’ Pentru realizarea acestui studiu documentarea a fost intensii, sursele de informare consultate fiind diverse. Extrem de utile au fost, in primul rand sursele statistice (recenstminte, catagrafi anuare statistice, etc.) si referintele bibliografice din mai multe biblioteci universitare mentionate partial la bibliografia finala. Aceste informajii au fost imbinate in permanenta cu cele obtinute prin documentarea proprie, pe teren, fiind completate cu datele statistice objinute de la Directiile Judejene de Statistic’ Galati si Vaslui, consiliile judefene, primariile locale gi alte insttutit care defin informatii utile, Datorita caracterului interdisciplinar al studiului am fost nevoit sa apelez, pe King metodele de cercetare geografice pure, gi la 0 serie de programe statistice cu ajutorul crora am pututcuantifica si ierarhiza corect fenomenele si procesele investigate. Volumul considerabil de date statistice obtinute, care mi-au permis calcularea indicilor si indicatorilor geodemografici, utili pentru analiza populatiei si sistemului de agezari ai regiunii, a fost gestionat si prelucrat preponderent cu programul Microsoft Excel. Materialele grafice si cartografice, indispensabile tuturor cercetirilor de geografie au fost realizate cu ajutorul softurilor moderne firi de care n-am fi reusit s& ilustram gi si comparim informatia atit de sugestiv. Am utilizat frecevent programele informatice ArcGis 10.1, Correl Draw X6, Corel Photo Paint X6, SPSS Statistics, ProSim Ternary Diagram, Adobe Photoshop si Adobe Illustrator. Finalizarea acestei Iucriri complexe nu ar fi fost posibila fri sprijinul conducitorului stiinyific, profuniv.dr. George Erdeli, caruia doresc si-i multumese in primul rand, pentru intregul suport stiintific si metodologic acordat in permanenta. Sfaturile, observatiile precum gi incurajarile domniei sale in anumite momente m-au ajutat enorm, fapt pentru care nu pot decat si-mi exprim intreaga mea recunostinfé, In al doilea rnd, doresc si le mulfumese membrilor familiei care m-au sustinut in permanenfa si fara de care nu a5 fi reusit si finalizez aceasta cercetare. De asemenea vreau si adresez multumiri gi tuturor persoanelor, care m-au ajutat in anumite momente sau pe parcursul intregii perioade de cercetare, oferindu-mi date statistice sau materiale bibliografice care mi-au fost de mare ajutor. Din motive obiective voi mentiona doar institutiile de specialitate in care am fost primit cu mult bundvoing’ de numerosi functionari, directori, specialist si profesori: Institutul National de Statistic’, Directia Judetean de Statistic’ Galati, Directia Judejeand de Statistic’ Vaslui, Compartimentul “Urbanism, amenajarea teritoriului si protectia mediului” din cadrul Consiliului Judetean Galati, Biblioteca Centralé Universitari’ “Carol I” Bucuresti, Biblioteca de Geografie si Inginerie Geologica Bucuresti, Biblioteca V.A.Urechia Galati, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Galati, Directia pentru Agricultura a judeqului Vaslui, Directia Judeteana Galati a Arhivelor Nationale, Oficiul Registrului Comerqului de pe Kinga Tribunalul Galati, Oficiul Registrului Comertului de pe king Tribunalul Vaslui, Camera de Comert, Industrie si Agricultur’ Galati, Camera de Comert, Industrie si Agricultura Vaslui, primiriilor tuturor unitatilor administrative din teritoriul analizat. 1. CONSIDERATH GENERALE Aspecte teoretice si metodologice Concluziile desprinse in urma realizarii acestui studiu complex asupra populaiei gi agezrilor umane din Campia Tecuciului s-au bazat pe utilizarea unui set de principii, metode i procedee specifice geografiei umane aplicate de-a Iungul celor trei etape de cercetare: etapa pregititoare, etapa de teren si etapa final Etapa_pregititoare presupune: studierea individual’, documentarea, selectionarea si parcurgerea bibliografiei, cercetarea gi selectarea materialelor cartografice, intocmiirea de hari tematice si reprezentiri grafice bazate pe cercetarea preliminar, stabilirea itinerariilor pentru deplasarea in teren gi a punctelor de observatie; realizarea planului de cercetare al studiului ce are un caracter orientativ in aceasta etapa, fiind adaptat ulterior la realitatile geografice din teren; pregatirea echipamentului ia instrumentelor de cercetare pe teren (arti, aparat foto, GPS, etc.) Principiile gi metodele utilizate in aceasta etapii au fost - principiul repartitiei spatiale, considerat cel mai vechi si cel mai necontestat principiu metodologic propriu geografiei, vizeaza stabilirea pozitiei geografice, fiind extrem de important pentru componentele naturale si economico-sociale si oferind in acelasi timp explicafii pentru cercetarea analitic’, ~ metoda analizei este utilizati pentru parcurgerea bibliografiei selectate si presupune familiarizarea cu aspectele ce vor fi ulterior aprofundate. Pentru a fi operativa, cercetarea geografic& “...nu trebuie s& coboare pana la nivelul unor individualit&qi prea restranse, ci trebuie si se opreascala grupe mari de individualititi, grupe care joacd rol de parti componente ale acestor sisteme.” (Donisa, L, 1977); = metoda cartograficd presupune realizarea de cartiri geomorfologice si delimitarea fizico- ‘geografica a regiunii, prin consultarea de hiirti topografice si zeomorfologice. Erapa de teren este poate cea mai ampl& $i mai complex dintre toate cele trei etape in care cercetitorul culege informatiile nemijlocit prin deplasarea in teren pe traseul stabilit in etapa anterioara. De cele mai multe ori iesirile pe teren sunt repetate, fiind intercalate cu perioade de lucru individual acasi. Aceasti etapi vizeazi realizarea de schite si profile pe teren, hirti tematice, fotografierea aspectelor semnificative, notarea informatiilor reiesite din discutiile cu localnicii, verificarea informatiilor bibliografice cu realitatea din teren. Principiile si metodele specifice acestei etape, utilizate gi in studiul de fata sunt - principiul imegrérii geografice are in vedere analiza localitiqilor in cadrul sistemului de ageziri din care fac parte, identificdndu-se pentru fiecare locul gi rolul in cadrul acestuia; ~ principiul istoric impune reconstituirea in timp a evenimentelor geografice. Identificarea procesului de formare a refelei de agezari se bazeaza exclusiv pe utilizarea acestui principiu, - principiul caucalitéqii presupune identificarea corect& a legiturilor cauzale dintre aspectele geografice, demers extrem de dificil uneori, datoritd aparitiei unor evenimente conjuncturale, ~ metoda observasiei care precede orice demers geografic analitic, avand ca finalitate explicarea fenomenelor si proceselor geografice. Am apelat in permanent la aceast metoda pentru a ne putea edifica asupra informatiilor bibliografice neclare pe parcursul documentirii; ~ metoda cartograficd: consti, in aceasta etapa, in realizarea unei suite de reprezentari tematice (diagrame, cartograme, etc.) a populaiei si agezfrilor umane ale regiunii, reflectind foarte clar rezultatele cercetiii = metoda comparativis este extrem de utili in analiza populatiei si asezarilor umane permigénd in final stabilirea unor tipologii in funetie de aplicarea unor criterii mai mult sau mai putin consacrate (genetice, morfologice, functionale, etc.); - analiza S.W.O.7. presupune identificarea punctelor tari (Strenghts), punctelor slabe (Weaknesses), oportunitatilor (Opportunities) gi amenintarilor (Threats), fiind in prezent frecvent utilizati in majoritatea domeniilor de cercetare. in studiul nostru aceasti metoda a avut o utilitate important in evaluarea final a regiunii, oferind un tablou clar al realitatilor geografice actuale, suport pentru fundamentarea programelor de dezvoltare regionals. Exapa finala const in valorificarea informatiilor bibliografice gi din teren objinute in etapele anterioare si presupune studierea gi elaborarea textului intr-o succesiune logica, structurarea acestuia pe teme, in capitole si subcapitole, si tehnoredactarea finala cat mai clar si concis, imbinand informatia scrisi cu fotografiile gi materialele cartografice realizate. Utilizarea metodologiei de cercetare mentionate, mi-a permis realizarea acestuistudiu complex de geografia populatiei si agezdrilor umane din Campia Tecuciului, informatiile bibliografice variate (geografice, istorice, arheologice, economice) si din teren fiind analizate prints-o tripld dimensiune: evolutiva, structural-functionala si tipologic® Istoricul cercetirilor Cercetarea intreprins’ asupra lucrarilor de geografie umani a scos la iveali faptul c&, pana prezent nu s-a realizat nici un studiu care sA trateze exclusiv populatia si ayezdrile umane din Cémpia Tecuciului. Lucririle consultate au caracter de ansamblu, analizind populatia gi asezairile umane, fie la nivelul intregii firi, fie la nivelul provinciilor istorice, jinuturilor, regiunilor administrative sau judefelor. Cele mai vechi si mai numeroase studii care analizeazi partial sau integral spatiul geografic al Campiei Tecuciului sunt cele geologice. Acestea debuteazi la sfirsitul secolului al XIX-lea si aduc contributii importante la cunoasterea particularitatilor fizico-geografice ale regiunii pe baza observatiilor realizate in teren si comparafiilor cu regiunile invecinate, Dintreacestea mention lucrarea lui Gr. Cobalcescu, ,,Saidii geologice si paleontologice asupra unor tGramuri tertiare din unele parti ale Roméniei” (1883), studiul lui R.Sevastos, Raporturile tecionice intre Campia Roméni si regiunea colinelor din Moldova"(1907) in care se mentioneazi prima dati denumirea actuala a regiunii, Campia Tecuciului, care ocupa, in opinia autorului, sectorul situat la sud de linia tectonicd dintre Iondsesti-Corod-valea Gerului, ce 0 separa de Podigul Moldovei. Dintre lucrarile de sintez& geologicA mai recente, care fac referire tangential si la spatiul geografic al Campiei Tecuciului, le mengionim pe cele ale lui V Mutihac, ,Structura geologica a teritoriului Roméniei” (1990) sau ,,Geologia Roméniei (2010). Studiile fizico-geografice (geomorfologice, climatice, hidrografice, biopedogeografice) debuteaza cu lucrarea lui G.Vilsan, ,Campia Romana” (1915), in care cunoscutul geograf observa caracterul de evantai al teraselor Barladului, sincroniziind terasa inferioari de la Cozmesti (Siret) cu terasa de la Negrilesti (Barlad). in 1965 apare primul si singurul studiu fizico-geografic amplu, dedicat exclusiv Campiei Tecuciului, in care autorul ALObreja realizeazi o analizA complex a caracteristicilor fizico- sgeografice care individualizeaza regiunea, Aceasta luerare este urmat& de alte studii geomorfologice de sintezi dedicate unititilor geografice majore ale spatiului geografic romanese, care se oprese lapidar gi asupra regiunii noastre, dintre care mentionim ,,Dealurile si cdmpiile Romaniei”, autor V.Mihailescu(1966), Campia Romdnd”, autor P.Cotet (1976), ,.Reliefiul Romdniei”, autor Gr.Posea (1974), ,,Geografia fizicit a Roméniei” (vol.1, 2005), autori Mlelenicz gi LPatru. Studiile climatice nu sunt asa numeroase ca cele geomorfologice, insi ne-au fost de mare ajutor lucravile lui LGugiuman (1962,1963) care analizeaza aspectele climatice ale estului Romaniei, ficdnd referire si la Campia Tecuciului, Atlasul Climatologic al R.S.R. (1966), Geografia Romaniei, vol. 1 (1983), vol.II (1984). De mare importangi au fost si studiile hidrografice complexe asupra hidrografiei intregii tari elaborate de LUjvari (1959, 1972) precum gsi de ,Hidrologie general” realizat de T.Morariv&L Pisotaél Buta (1962), Adlasul refelei hidrografice (1955) si “Monografia hidrologicé- Réurile Roméniei” (1971). Aspectele biopedogeografice au fost analizate atit in studii focalizate asupra regiunii noastre cat gi indirect in lucririle complexe regionale gi nationale de biogeografie si pedologie. in cadrul primei categorii mentionam studiile lui M-Ravarut (1949), “Contributiune la flora si vegetaia nisipurilor de la Matca-Ivesti-Hanu Conachi, jud.Tecuct”, N.Florea (1954), “Cercetdri pedologice in Campia Tecuciului”, F Predel&1Munteanu (1955), “Cercetiri pedologice in sectorul nordic al Campiei Tecuciului” care realizeaz’ raionarea tipurilor genetice de sol si a eroziunii coliene a acestora Permanenta locuire a spatiului geografic al Campiei Tecuciului este demonstrati de istorici de marca ai firii noastre a cdror lucrari ne-au fost de mare ajutor. Dintre acestea se remarc& “/storia roménilor din cele mai vechi timpuri pénd astizi"(1975), autori C.C.Giurescu, D.C. Giurescu, “Targuri sau orase $i ceiiti moldovene din secolul al X-lea pané la mijlocul secolului al XVI-lea” (1997), autor C.C.Giurescu, “Targurile din Moldova in veacul al XIX-lea” (1936), autor ALTh.Obreja, “Descoperiri arheologice in judequl Galati” (1992), autor M.Brudiu, “Monografia arheologicd: a Moldovei de sud”(1996), autor 1.T.Dragomir, Aspectele de toponimie, extrem de importante pentru descifiarea genezei asezirilor, au fost elucidate de numerosi geografi, istorici si filologi, a c&ror lucrari le-am consultat cu atentie. Se remarcd lucririle lui LConea- “Toponimia.Aspectele ei geografice” (1960), Llordan- “Toponimie romdneasca "(1963), Al.Obreja- “Cateva consideratii de geografie istoricé si toponimie asupra agezarilor rurale de pe valea inferioaré a Birladulu’” (1974) $i “Tezaurul toponimic al Romdniei. Moldova”, vol I&II (1992). Studiile de geografie umand consultate, axate efectiv pe studiul populatiei au avut, fie un caracter teoretic, fie au fost lucrari de mare complexitate, care au analizat intregul spafiu geografiroménesc, dintre care enumerim: ,Geografia populatiei si ageztrilor”, .,Roménia-Geografie umand” autor V.Cucu (1981, 1995); ,Geografia populatie’” autori, G.Erdeli, L-Dumitrache (2001), Roménia.Populatie.Aseziri umane.Eeonomie” autori GErdeli, VCucu (2005); ,Populatia Moldovei in ultimele doud secole” autor LMuntele (1998), .Geografia populatie”” autori A Ungureanu, LMuntele (2006) Lucriri statistice foarte utile pentru analiza fenomenelor si proceselor geodemografice specifice Campiei Tecuciului sunt: ,.Dictionarul geografic, statistic $i istoric al judeqului Tecuctu” al lui Th.Ciuntu (1897), ,Dictionar geografic al judejului Tuova”, autor P.Condrea (1887), ,Cartea judeqului Covurluiu™ a iui Moise N. Pacu (1891) si .Marele Dictionar Geografic al Romanie?"al tui G.I. Lahovary, C.L. Bratianu gi Gr. Tocilescu (1898-1902), L.Colescu realizeazi gi el citeva publicajii de mare valoare in care prezint& rezultatele recensimintelor populatiei de la 1899 si 1912 extrem de utile gi pentru regiunea noastra. in acest sens mentionim ,.Recensdimantul general al populatiunei Romédnici din decembrie 1899” (1905) si . Dictionarul statistic al Roméniei imocmit pe baza rezultatelor definitive ale recensiiméntului general al populatiunii din 19 decembrie 1912” vol I, 11(1914) Acestor lucriri li se adaug’ toate publicatiile Directiei Centrale de Statistica gi Institutului National de Statistic& ce vizeazat $i populatia regiunii noastre la recensimintele din anii 1912, 1930, 1941, 1956, 1966, 1977, 1992 $i 2002. in ceea ce priveste asezdrile umane, amintim studiile lui P.Poni (1921), ,,Statistica riizesilor”; V Mibailescu (1984), ,Conceptul geografic de habitat”, VCucu (2000), .Geografia asezirilor rurale”, ,Geografia orasului” (2001), G.Erdeli, M. Candea (1984), ,, Asezarea rural- componenté principal a peisajului geografic roménesc”, G.Erdeli, Forme de organizare administrativ-teritoriale ale spatiului geografic roméanesc” (1997), ..Starea actual a satului romdnese. Particularititi geodemografice” (1999); Llanos, Orasele si organizarea spatiului geografic’ (1987), .Sisteme teritoriale” (2000), M.Céndea, F.Bran, LCimpoera (2006), Organizarea, amenajarea si dezvolarea durabilé a spatiului geografic”. 1. Bacinaru (1967), .Consideratii geografice privind tipologia aseztirilor rurale din Roménia”; Uordan (1975), ,Satul i dispersia satelor”, HH. Stahl (1998), ,Contribufii la studiul satelor devitlmase roménesti”; D.Chiriac (1976), .Asezdirile rurale din Moldova”, A.Ungureanu (1980), ,,Orayele din Moldova”, A Ungureanu, G Tureinagu (2008), ,,Geografia aseztirilor umane”, A. Ungureanu, [Muntele, 0.Groza (2002), ,.Moldova-populayia, forta de muned si asezdrile umane in tranzitie”, G-Turcinasu (2006), ~volufia si starea actuald a sistemului de asezdri din Moldova” Alituri de fucrarile de geografia populatie’ i ayezdrilor umane trebuie si mentionim gi lucrarile stiintifice cu caracter complex elaborate 1a nivelul spatiului geografic regional si national, care analizeaza suecint si fragmente din spatiul Cémpiei Tecuciului La nivel regional se remarca, in ordine cronologica, studiile ce vizeazi spatiul geografic al judejului Galati, care trateaza gi regiunea noastrd sau parti din aceasta: ,,Judetul Galati”, autori D.L Oancea, C.Swizewski (1979), ,,Judeful Galati” , coord, LBrezeanu (1980). La nivel national s-au evidentiat lucriri de mare complexitate, cum sunt : Enciclopedia Geografic’ a Roméniei” (1938, 1982), Monografia Geografic a RP”, vol. I si Il (1960) si ,Geografia Romaniei” cu vol.L (1983), voLII (1984), vol. V (2005). Il, REPERE GEOGRAFICE FUNDAMENTALE Asezarea geografici si limitele fizico-geografice , Sub forma unui poligon neregulat, cu o suprafagi de 1069 km’, aproximativ 0,44% din teritoriul national, cémpia Tecuciului se intinde pe o distant’ de 62 de kilometri nord-sud, intre 46°5'59” si 45°32'13” latitudine nordic& si 34 kilometri vest-est, intre 27°16'64” si 27°41'6S”longitudine esticd. Cercetarea literaturii geologice si geomorfologice, precum si observatiile pe teren ne-au indreptait si admitem faptul ca limitele fizico-geografice ale Campiei Tecuciului sunt conturate si argumentate cel mai bine de geograful Al Obreja in teza sa de doctorat intitulaté “Campia Tecuciului. Studiu de geografie fizici” (1965), singurul studiu fizico-geografie amplu dedicat exclusiv acestei regiuni incadrarea geograficd a Campiei Tecuciului in teritoriul Romaniei incadrarea administrativ-teritoriala Delimitarea umano-geografica urmareste limitele unitajilor administrative comunale care nu corespund jintocmai limitelor fizico-geografice. intre limitele naturale mentionate Cémpia ‘Tecuciului cuprinde in prezent un numar de 52 de sate (Barcea, Podoleni, Cérlominesti, Cosmesti, Baltareti, Furcenii Noi, Furcenii Vechi, Satu Nou, Corod, Cudalbi, Driganesti, Malu Alb, Fundenii Noi, Hanu Conachi, Ghidigeni, Gara Ghidigeni, Garbovaj, Gefu, Gura Garbovatului, Slobozia Comi, Talpigi, Tapliu, Gara Betheci, Posta, Grivita, Calmaui, Ivesti, Bucesti, Liesti, Matca, Movileni, Munteni, Frunzeasca, Tiginesti, Ungureni, Negrilesti, Slobozia Blineasa, Malureni, Tonasesti, Sirbi, Dobrinesti, Pochidia, Salceni, Tudor Vladimirescu, Crivesti, Umbriresti, Condrea, Salcia, Silistea, Torcesti, Umbriresti-Deal, Valea Marului) grupate in 22 de comune (Barcea, Cerjesti, Cosmesti, Corod, Cudalbi, Draginesti, Fundeni, Ghidigeni, Gohor, Grivifa, Ivesti, Liest, Matca, Movileni, Munteni, Negrilesti, Nicoresti, Pochidia, Tudor Vladimirescu, Tutova, Umbriresti, Valea Marului) si un oray-municipiu: TecuciUreand pe un “palier administrativ” superior se cuvine si mentiondm faptul c& circa 905 km*, aproximativ 90.5% din suprafafa Campiei Tecuciului apartine judetului Galati (49 sate grupate in 20 comune) si doar 9,5% judetului Vaslui (3 sate grupate in 2 comune) Toponimul Tecuci Prima mentiune documentara a Tecuciului este intt-o scrisoare din 1 septembrie 1435 in care Tlie voievod anunfi c& s-a impicat cu fratele sau Stefan, cedindu-i acestuia, printre altele, si .oragul Tecuci cu tot cu ocolu in privinja etimologiei numelui ,,Tecuci” s-au emis diverse ipoteze atit de istorici cat gi de filologi si geografi. Majoritatea cercetitorilor au afirmat ci numele este de origine slavi derivand din verbul respectiv care inseamna a curge”. Astfel, se admite ca el a fost purtat initial de apa Tecucelului dupa care a fost atribuit targului de pe malurile lui gi ulterior jinutului III, CADRUL NATURAL AL CAMPIEI TECUCIUL SUPORT AL COMUNITATILOR UMANE Caracteristici geologice si geomorfologice de ansamblu Fundamental cémpiei Tecuciului corespunde din punct de vedere structural orogenului nord- dobrogean afundat, respectiv subunit&qii/Panzei de Micin, fiind delimitat Ia nord de depresiunea predobrogeand/Barladului, prin falia Trotugului intre Adjud gi Oancea, Panza de Macin, de varsta hercinica, este alcatuitd din sisturi cristaline, depozite sedimentare paleozoice si magmatite. Peste acest fundament se asteme un prim ciclu de depozite neogene (gresii, calcare) de varsti badenian-romanian situate in partea de nord a Cdmpiei Tecuciului (Matca- Umbraresti). Urmeaza apoi sedimentar (nisipuri, argile, gresii friabile) depus in miocenul mediu si superior (sarmatian-meotian-pontian) care apare la zi, pe stinga Barladului, la nord de Ungureni Peste aceste depozite miocene se individualizeazi 0 suprastructurd sedimentaré cuatemara (pleistocen-holocen), respectiv luturi leossoide si depozite aluvionare la contactul cu. cdmpia Siretului Inferior. in literatura de specialitate, majoritatea geomorfologilor includ Campia Tecuciului ta cdmpiile de terase, insi datorité depozitelor de loess de Ja partea superioara care inregistreazi grosimi considerabile, de peste 20 m, precum si a campurilor de dune dintre localititile Tecuci gi Hanu Conachi, Cémpia Tecuciului are un evident caracter poligenetic. Acest caracter poligenetic este scos in evidengi si de Vintila Mihailescu care incadreazi Campia Tecuciului la categoria- campie tabulard cu ‘erase, avand la baz un fundament de geosinclinal precarpatic cu cuverturi fluvio-lacustre aluvionare de varsti pliocend si cuaterara. Astfel, pe teritoriul cimpiei se evidentiaza rerasele Barladului care ocupa circa 70% din suprafaja acesteia, restul de 30% fiind ocupat de funca Barladului $i vaile afluengilor de varsti holocen precum si de glacisuri. In ceea ce priveste repartitia vetrelor pe trepte hipsometrice, 29 vetre (54.7%) au altitudini sub 50 de metri, ocupand partea centrala a cimpiei, 15 vetre (28.3%) sunt plasate altimetric intre 50 $i 100 de metri, 7 vetre (13.2%) au altitudini intre 100 si 150 metti si doar 2 (3.7%) se desfigoara la peste 150 metri altitudine, Desi peste 70% din suprafaja cdmpiei are un aspect tipic de ges, cu pante cuprinse intre 0” si 3°, partea central-nordica a cémpiei prezinta o serie de riscuri geomorfologice ca urmare a pantelor accentuate gi a alcatuirii petrografice. Geodeclivitatea ridicati cu valori ce variazi intre S° si 20° in apropierea satelor Ghidigeni, Talpigi, Negrilesti, Ungureni, Matca si Corod, apare in fruntea teraselor, 1a contactul cu luncile Barladului gi Siretului, precum si pe versantii vailor cu caracter torential care sectioneaz terasa Ghidigeni (Corozel, Garbovay, Calmaui). Acestea sunt afectate de numeroase procese de surpiri,alunecati si ravenari, frecvente si pe valea Garbovaului si in malul sting al Siretului intre satele Tonasesti si Condrea. Terasele si lunca Barladului Potenfialul climatic CAmpia Tecuciului apartine zonei climatice temperate, fiind incadrati de colectivul de geografi romani in anul 1982, sub coordonarea stiintificd a lui Grigore Posea, in regiunea de climd a campiilor, sectorul de climé continentala, districtul estic. Continentalismului climatic inregistrat de regiune ji sunt specifice ninsori reduse pe timp de iarna insotite de viscole, concomitent cu perioade extrem de reci din punct de vedere termic ca urmare a unor advectii de aer rece provenite din regiunile polare si subpolare asiatice si nord-europene. Vara, continentalismul climatic ,se traduce” prin termperaturi foarte ridicate ce depagesc frecvent valoarea de 30°C, datorit’ advectiilor de aercald de origine tropicalé din sud insotite de precipitatii reduse care determina in final aparitia fenomenului de secett Perioada 2000-2010 se caracterizeazA din punct de vedere termic prin temperaturi medii anuale ce variazi intre 10.6°C si 12°C la statia meteo Tecuci, media multianualé de iama fiind de -4.4°C si cea de vari de 24.4°C. Din punct de vedere pluviometric, analiza valorilor precipitagiilor ‘medii multianuale demonstreaza acelasi continentalism climatic, in lipsa acestora, culturile agricole avand nevoie de irigatii. Astfel, media multianualA a fost de 482.1 mm, cu 0 maxim’ pluviometrica de 693 mm in anul 2007 Directia predominant a vanturilor este cea nordic& (25.1%) urmati de cea sudicd (11.6%), viteza medie fiind de 3-4 m/s, Frecventa gi vitezele cele mai mari ale vanturilor de nord-vest, nord, nord-est gi sud se inregistreaz& primavara prin cobordrea maselor de aer fohnizate dispre Carpajii de Curbura gi Colinele Tutovei spre regiunile din sudul Moldovei care se inedilzesc mai repede. Astfel, Ja nivel national cémpia Tecuciului dispune de un cert potential eolian care poate fi valorificat pentru producerea de energie din surse regenerabile, stimulind dezvoltarea asezarilor umane si crearea de noi locuri de munca. Potenfialul hidrologic Rejeaua hidrografica din campia Tecuciului are caracter alohton fiind formata din cursul rdului Barlad (S=7330 km*, L=253 km), afluentul cel mai important de pe stinga Siretului, care colecteazi apele din bazinul su inferior, in suprafaja de circa 2348 km’, din care cimpiei Tecuciului ii apartine mai putin de jumatate din acest suprafafa, circa 1000 km”. Cu o taime a luncii de circa 3 km, Barladul dreneaza regiunea studiata pe o lungime de 64 km unde colecteaza pe partea dreapta Berheciul (S=1040 km", L=88 km) si Tecucelul (S=112 km’, L=24 km) care izvorisc din colinele Tutovei si pe stinga paraiele Barzota, Blineasa (S=64 km L=15 km), Girbovat si Corozel (S=221 km’, L=42 km) care izvorise din colinele Covurluiului. in partea de est a cimpiei se individualizeazi alte doua paraie, Calmatui (S=254 km’, L=16 km) gi Geru (S=350 km’, L=46 km), care se varsa in lacul Talabasea si raul Siret Dintre acesti afluenti ai Barladului numai Corozelul gi Tecucelul au scurgere permanenti, majoritatea avand un caracter torential si un profil longitudinal al talvegului neregulat cu numeroase rupturi de panti, Spre deosebire de acestia, raul Barlad are un profil longitudinal regulat cu o pant medie redusa in sectorul cmpiei Tecuciului cu consecinje negative asupra asezarilor umane din lunca sa afectate de inundatii la cresterea debitelor Scurgerea medie, a cirei valori sunt direct rispunzatoare de producerea inundatiilor cu efecte negative asupra vetrelor agezfrilor umane si culturilor agricole, inregistreaz cele mai ridicate valori in lunile de primivara (42,26%) si vari (212%), in timp ce toamna gi iarna procentele sunt de circa 18,4%, respectiv 18,34% din volumul total al scurgerii anuale Ultima inundajie de mare amploare provocati de pardul Tecucel a avut loc in anul 2007, fiind soldati cu importante pagube materiale pentru municipiul Tecuci (2570 de case gi 201 km de strizi inundate, 643 de animale moarte, DN2S Galati-Barlad intrerupt circulatiei rutiere). in ceea ce priveste apele siditdtoare, degi Campia Tecuciului este o regiune deficitara, totusi, in ultimii ani, pe afluentii Barladului s-au amenajat 0 serie de lacuri de baraj antropic utilizate atat pentru irigatii cit si pentru pisciculturd. Astfel, mentionim lacul de pe valea Corozelului, in apropiere de satul Corod, cu o suprafafa de 45 ha; lacul situat la sud de satul Matca cu o suprafata de 10 ha si lacul antropic din apropierea satului Driganesti cu o suprafad de 1 ha. Acelasi tip de amenajiri au fost realizate si pe valea Calmijuiului unde se regiseste in prezent un complex de 6 lacuri antropice utilizate in scopuri piscicole gi pentru irigarea culturilor agricolePotentialul biopedogeografic Particularitagile geomorfologice, climatice gi hidrologice locale se reflect direct in repartitia geograficd a vegetatiei care evidentiaz’ si mai mult caracterul de regiune geografick distincti a Ampiei Tecuciului. Astfel, asociatiile vegetale intalnite in cadrul regiunii sunt caracteristice zone? de silvostepa, fiind reprezentate de péiduri cu specii vegetale de Quercus robur, Quercus pedunculiflora, Quercus pubescens, Populus alba, Carpinus Betulus, Fraxinus excelsior, Tilia tomentosa, Crataegus monogyna; pajisti cu specti xerofitice care marcheazi nuana de stepa din partea sudicd a cdmpiei Tecuciului (Festuca valesiaca, Andropogon ischaemum, Stipa, Artemisa austriaca, Poa bulbosa) si vegetatie de luncii cu specii vegetale de Carex’ vulpina, Typha angustifolia, Alopecurus pratensis, Phragmites comunis, Predominania solurilor cu fertilitate ridicaté in cimpia Tecuciuh agricol actual al regiunii, cultura plantelor (cereale) fiind activitatea de baz: primar, Pe baza cercetirilor realizate de pedologi am putut identifica in cadrul cimpiei patru clase de a generat specificul cadrul sectorului soluri - cemisolurile (molisolurile), pe terasele raului Barlad, care au cea mai mare rispindire, fiind formate sub influenja climatului si a vegetatiei naturale (cernoziomuri, cernoziomuri cambice, facziomuri argice $i greice), - hidrisolurile, reprezentate de gleisoluri cu larga raspandire in lunca Barladului si pe valea Gerului; ~ salsodisolurile (solurile halomorfe) specifice de asemenea luncii Barladului, avand cea mai mare extindere la sud, est $i nord de municipiul Tecuci. - protisolurile (aluviosoluri, erodisoluri, psamosoluri) apat ta contactul cu lunca Siretului in dreptul localitiqilor Bucesti-Ivesti-Torcesti-Salcia, in lunca Barladului in sectorul satelor din comunele Driginesti, Negrilesti, Gohor si Ghidigeni (a/uviasoluri) precum si intre satele Ivesti gi Hanu Conachi pe o fisie ingusta orientata nord-sud (psamosoluri). IV. POPULATIA CAMPIEI TECUCIULUL Vechimea si statornicia procesului de umanizare Situat la contactul dintre Campia Romana si Podigul Moldovei, la rascrucea vechilor drumuri comerciale care legau Moldova de Muntenia si Dobrogea, precum gi in apropierea confluentei celor trei mari ape ale Moldovei, spatiul cémpiei Tecuciului poarti marturii materiale ale prezentei neintrerupte a omului inca din perioada preistorica Descoperirile arheologice atest prezenta omeneasca inca din paleoliticul superior (100000- 10000 i.e.n.) prin obiectele de cremene si os scrijelate de omul primitiv descoperite in carierele de nisip de la ,Rates” in apropiere de municipiul Tecuci Evolufia numerica a populati Informatiile statistico-demografice utilizate pentru cimpia Tecuciului (lucrari statistice, recensimintele populatiei) reflecti o crestere continua a populaiei regiunii intre sfargitul secolului al X1X-lea gi anul 2002, Practic in acest interval de peste un secol populatia campiei Tecuciului igi tripleazA efectivul, de la circa 48197 locuitori in anul 1893 la 151976 locuitori in anul 2002. Datele preliminare ale recens&mantului din anul 2011 precum gi cele furnizate de institutiile locale (DJS Galati si DJS Vaslui) marcheaz& 0 prima sc&dere a populatiei regiunii la 126341 locuitori, determinata de dinamica bilantului natural si migratoriu care si-au pus amprenta in mod negativ asupra evolutiei populatieiEvolutia numerica a populatiei in Cimpia Tecuciului (1893-2011) 183113153504 18931912 193019411956 1966 1977 199220022011 Evolufia demografica a asezirilor Analiza evolutiei demografice la nivelul fiecarei agezAri umane s-a realizat pentru perioadele 1966-2011 si 1992-2011, identificandu-se atit evolujii ascendente cat si descendente, Astfel, in prima perioada 15 ageziri (28.3%) au inregistrat o evolusie ascendenta, restul de 38 de localititi (71.7%) inregistrind o se&dere demografic’. Ten ele de evolufie a asezairilor umane din Campia Tecuciului in perioada 1992-2011Singura asezare urbana din cadrul regiunii, municipiul Tecuci, a inregistrat 0 evolutie crescatoare, plasindu-se insa in continuare intre limitele specifice oraselor mici Perioada 1992-2011, pe care o considerim mai relevanti pentru analiza evolutiei demografice la nivel de localitate, evidentiazd o crestere demografica pentru 13 agezari (24.5%) si o scadere a populatiei pentru 40 de localitati (75.5%) Repartitia spafiali a populatiei Dinamica densititii generale a populatiei cdmpiei reflect’ 0 crestere constant a acestui indicator de presiune demograficd in perioada 1930-2002, atingind un maxim de 105 loc./km” in anul 2002, Scdderea efectivului populatiei dup% anul 2002 are ca efect gi diminuarea densititii generale a c&rei valoare de 85.7 loc./km’, specifica anului 2011, se plaseaz sub cea din anul 1956, Densitatea general a populatiei in Campia Tecuciului gi la nivelul Roméniei (1930-2011) CAMPIA ANUL TECUCIULUUROMANIA |"1930 | 1956 | 1966 | 1977 | 1992 | 2002 | 2011 Media (0930-2011) CAMPIATECUCIULUL | @22| @ | 976 | Tora [1039] OS | WS 319 ROMANIA 99 | Tad | A | 4 | 987 909 | TOR ala DIFERENTA CAMPIA TECUCIULUL- ROMANIA. +23 | +146 | +175 | +108 | 48.2 | +141 | +59 +105 Analiza valorilor in interiorul cdmpiei evidentiaza diferente majore doar in cazul comparatiei urban-rural, valorile inregistrate de municipiul Tecuci fiind de 3.5 ori mai mari decat media agezarilor rurale in anul 1930 si de 4.8 ori mai ridicate in anul 2011 Dinamica densitaitii agricole, calculati pentru anii 1970, 1992 si 2011, reflect’, cu exceptia anului 1992, 0 evolutie descendent la nivelul cdmpiei, valorile fiind sub media nationala (128.5 Joc/100 ha in 1970, 130.1 loc/100 ha in 192 si 107.3 loc/100 ha in anul 2011), Aceast diminuare se datoreaza sciderii demografice inregistrata de regiune mai ales dup’ anul 2002, fiind atenuatt si de sciderea suprafejei agricole, ca urmare a cresterii terenurilor neagricole (degradate si neproductive). Densitatea populatie’ raportatd la suprafiqa arabild este la randul ei situaté cu mult sub media national in perioada 1992-2011 (1992 - Campia Tecuciului-155.6 loc/100 ha, Romania- 243.79 loc/100 ha; 2011 - CAmpia Tecuciului-127.6 loc/l100 ha, Romania-203.6 loc/100 ha), migratiile exodinamice, natalitatea redus, importanta altor sectoare economice decat agricultura find principalii factori care au determinat aceasté evolutie. Dinamica populatiei jamica natural Natalitatea Rata de natalitate a cimpiei a inregistrat preponderent valori descendente, de la 34.5% in anul 1968, Ia 7.6%o in anul 2011. Analiza sirului de date reflect valori peste media national in perioada 1968-2002, in ultimii doi ani analizati (2007 si 2011) valorile fiind sub valorile Romaniei La nivel de unitate administrativ-teritorialé constatim de asemenea o diminuare a valorilor extreme. Astfel, valoarea maxima de 41.1%o inregistrati de Tudor Viadimirescu in 1968 scade la 15.2%o in anul 2011 (comuna Ghidigeni), iar cea minima de la 29.1%o inregistrati de comuna Corod in 1968 la 4.5%o in 2011 (comuna Grivita). © evolutie peste media cémpiei pe parcursul intregiiperioade analizate au inregistrat comunele Ivesti si Ghidigeni, valori preponderent peste mediile regiunii fiind inregistrate si de comunele Barcea, Matca, Grivifa, Valea Mirului si Movileni ul Tecuci are o evolutie interesanti, inregistrind valori sub media cdmpiei in perioada 1968-2002, in prezent valorile natalititii fiind peste media regiunii Mortalitatea Analiza mortalitatii cAmpiei Tecuciului in perioada 1968-2011 reflect’ 0 evolutie preponderent ascendenti, de la 9.5% in 1968 la 12.5% in anul 2011, valoarea minima fiind inregistrata in anul 1973-8.6%e. in ani 1973 si 1990, precum gi in perioada 1997-2007 valorile mortalitafii generale au inregistrat scdderi nesemnificative cuprinse intre -0.1%o gi -1.8%e, evolutie determinata de valorile descendente ale mortalitatii infantile. Comparativ cu media national, rata mortalitatii cAmpiei s-a situat, de regula, sub aceasta, in perioada 1968-1990, valoarea national fiind depisité in majoritatea anilor analizati in perioada postcomunisti. Pe lénga valorile ridicate ale mortalitatii infantile, care amplificd mortalitate generali in ani menfionati, explicatiile complementare pentru aceast evolutie rezida gi in micgorarea sperantei de viata a populatiei cdmpiei, ponderii ridicate a populatiei varstnice, dar gi incidentei unor boli determinate de alcoolism si epuizare fizica, Evolutia mortalitayii infantile si mortinatalivétii copiazk dinamica mortalitatii generale, constatindu-se © similitudine perfect’ intre anii cu valori ascendente, respectiv descendente Remarcdm ins, in cazul motalitdtit infantile, valorile extrem de mati inregistrate la nivelul campiei, aceasta depasind pe parcursul intregii perioade analizate cu mult media nationala. Valorile maxime si minime ale regiunii corespund anilor 1968 (63.7%) si 2007 (10.3%e), in timp ce la nivelul Uunitiilor administrativ-teritoriale cele mai mari valori au fost inregistrate de comuna Corod in anul 1968 (101.2%6). Din pacate oragul Tecuci nu face nota discordanta, inregistrind in anul 2011 0 mortalitate infantil de 20.6%o Bilantul natural Analiza valorilor bilanului natural in campia Tecuciului in perioada 1968-2011 reflect momentele dificile prin care trece regiunea in prezent din punct de vedere demografic, Aceasti situatie nefavorabili a fost precedati de un spor natural care depisea cu mult valorile medii nationale intre anii 1968 si 1997, Romania inregistrind valori negative inc& din 1992 (-0.2%) Dupa anul 1990, valorile bilantului natural, desi pozitive pe parcursul a peste un deceniu, sunt intr-o continua scidere, ajungand la doar 1.4% in 1997. Incepand cu anul 2002 cdmpia se confrunti cu un deficit natural de -1.3%e, deficit care s-a accentuat pana la ~4.9%o in anul 2011 Astfel, in 2011 deficitul natural a fost aproape dublu fat de cel nafional. (Romania, -2.6%, Campia Tecuciului, -4.4%0). Comunele cu cel mai accentuat deficit natural in anul 2011 au fost Certesti 12.2%), Cudalbi (-10.9%6), Gohor (-10.6%), valori pozitive fiind inregistrate de comunele Ghidigeni (4.9%o-cea mai mare valoare), Barcea (2.4%) Indicele de vitalitate (indicele lui Pear!) Pentru a evidentia si mai bine procesul de diminuare a ,,intrarilor naturale” in sistemul populatiei din regiune, am calculat suplimentar si indicele de vitalitate ca raport intre numérul nascutilor vii si numarul decedatilor in ani 1968, 1977, 1992 si 2011. Dinamica acestui indice ne atatd o scddere aproape neverosimila in cei patru ani analizati, de la valori de 363.1% in anul 1968 la nivelul cémpiei la doar 64.8% in anul 2011. in profil teritorial, ultimul an analizat, reflecta prabusirea vitalitatii demografice in majoritatea comunelor, cele mai mici valori fiind inregistrate de comunele Cerfesti (29.2%), Gohor (30.9%), Cudalbi (32.2%), peste jumatate din unititile administrative avand o vitalitate situat sub 70Evolutia ratelor natalitiii si mortalitiii (1968-2011) carea migratorie Mobilitatea teritoriali a populatiei in perioada 1968-2011 Analiza mobilititii teritoriale a populatiei regiunii in ultimii 43 de ani reflect impactul pe care |-au avut procesul de industrializare fortata manifestat la nivel nafional in perioada 1965-1980, pe de-o parte, si schimbarile politice din anul 1990, pe de alta parte. Rata emigrajiei la nivelul cdmpiei a inregistrat fluctuafii importante pe parcursul perioadei studiate, La nivelul cdmpiei se remarci o evolutie ascendent in prima parte a perioadei analizate corespunzitoare ,avantului industrial socialist” cand agezArile rurale erau masiv depopulate in favoarea celor urbane (Galati, Tecuci) care exercitau 0 atractie asupra ariilor apropiate sau mai indepartate direct proportionala cu marimea lor sau importanta obiectivului industrial consteuit. Anul 1990 aduce schimbari importante, rata emigratiei atingdnd valoarea maxima de 80.9%o, {in mediul rural integistrindu-se valori de peste 140%o (Tudor Viadimirescu, Certesti). Este anul care marcheazi inceputurile migratiei internationale si la nivelul cAmpiei Tecuciului, fenomen ce cunoaste 0 estompare in prezent pe fondul incertitudinii economice la nivel european, cresterii somajului in multe dintre farile de emigratie din Europa si lipsei locurilor de munca. Totugi, in anul 2011 asistim la 0 crestere de +2.1%e a ratei emigratiei, crestere datorata sciderii populatiei regiunii, numarul celor plecati fiind in sc&dere.Rata: imigratici a inregistrat valori mai mici decat cele ale emigratiei pe parcursul intregii perioade in mediul rural, orasul Tecuci confruntandu-se cu aceeasi situatie incepand cu anul 1990. Totusi in anul 2011 rata sosirilor depageste rata plecarilor la nivelul cémpiei cu 2.1%o, situatie datorati atit revenirii in tari a multor persoane plecate dup’ 1990 la muncé in strhintate, cat gi migratiei urban-rural sau chiar rural-rural Dinamica ratei in perioada 1968-2011 Bilanqul migratoriu apare ca 0 consecinfi a ratelor de imigratie si emigratie, avand, cu ‘exceptia anului 2011, valori negative la nivelul regiunii. Media multianuala calculati pentru cei 11 ani analizati este de doar 12.4%, valoare destul de mici daca avem in vedere media inregistrati in anul 1990 (-74.8%). Explicatia rezida in migratia interjudefeand rural-urban din perioada 1968-1989 care asiguré un spor migratoriu considerabil in mediul urban, oragul Tecuci inregistrand 0 valoaremaxima de 19.8%o in anul 1973. Practic in aceasta perioada asezarile rurale au functionat ca un important rezervor de forfa de munca, care se dirija preponderent spre centrele urbane. Migratiile diurne, siptimanale silunare Consultarea unor lucrari care analizeazA mobilitatea pendulark a populatiei fie la nivel national, fie in cadrul judetului Galafi, realizate att inainte de anul 1989, cat gi in prezent, ne confirma faptul c& att navetismul, cat si mobilitatea populatiei sAptimanala i lunari au scizut foarte mult dupa pribusirea sistemului comunist. Revenind la perioada socialist, trebuie si precizim c& factorul primordial in generarea si amplificarea migratiilor zilnice ale populatiei cAmpiei a fost construirea combinatului siderurgic in municipiul Galati, Dezvoltarea complexa a orasului intr-un ritm accelerat, a reclamat un mare volum de forti de munca, preponderent masculind. Acest fapt este reflectat gi de dinamica muncitorilor a ‘or numar creste in perioada 1965-1968 cu 136%. Cea mai mare parte a muncitorilor provenea din mediul rural al judetului Galati, intre localititile cimpiei Tecuciului care participau substantial la aprovizionarea cu forfi de munc& a oragului fiind, in anii 1968 si 1969, Liesti (intre 750 si 950 muncitori, circa 7-10%), Tudor Vladimirescu (intre 401 si 500 muncitori, circa 6-8%), Ivesti (intre 401 si 500 muncitori, circa 4-5%), Umbriresti (220 muneitori, circa 3%), Fundeni (intre 151-200 muncitori, circa 3.5-4.7%), Barcea (intre 151-200 muncitori, circa 2.5-3%). Deplasarea muncitorilor se ficea pe calea ferati, iar durata oscila, in aceasta perioads, intre 2 ore pentru satele situate la sud de comuna Ivesti si 2 ore gi jumatate pentru cele din nord inclusiv oragul Tecuci. Un flux mai putin intens, cu mijloace auto, se inregistra dinspre Cudalbi (sub 1%), durata de deplasare cu autobuzul fiind de circa 2 ore Bilanful total al populatiet Bilantul total al cémpiei a inregistrat in perioada 1968-2011 0 evolutie preponderent descendent, avind cele mai mari valori in perioada 1968-1977 datoriti valorilor ridicate ale bilanfului natural si sc&zute ale celui migratoriu. Astfel, valoarea maxima este inregistrati in anul 1968 (21.7%o), valoare care pare aproape neverosimila in comparatie cu cele de dup’ anul 1990. Totusi, regiunea, inregistreaz4 valori pozitive ale bilanfului total gi in anii 1987 (1.8%o) gi 1997 (0.7%e), datorits unui puseu natalist in anul 1987 si a unei reduceri considerabile a bilangului migratoriu incepand cu anul 1997, an care marcheazi la nivel national inceputurile retromigratiei Cea mai mare scizuti valoare este inregistrati in anul 1990, cand cdmpia atinge valoarea de -68%, datorata unui deficit migratoriu de -74 8%, Structura populatiei Structura populatiei pe sexe Evolutia populatiei masculine Ponderea populatiei masculine in perioada 1912-2002 la nivelul cimpiei a fost una descendent (-2%), de la $1.7% in anul 1912 la 49.7% in anul 2002. La nivelul asezarilor umane, dinamica evidentiazA scéderi importante inregistrate de Hanu Conachi (-21.79%), Gura Garbova{ului (-12.06%) gi oragul Tecuci (-9.07%), in timp ce satele Sarbi (+5.64%), Baltiregi (+4.4%) si Negrilesti (+3.45%) inregistreazi cele mai mari oresteri. Majoritatea aseziirilor se plaseaza in intervalul -1.5% - +1.5% fapt care evidentiaza o structura relativ echilibrat Structura populatiei pe grupe mari de varsti Coneluziile majore care se desprind din analiza structurii populatiei pe grupe mari de varsta (0-19 ani, 20-64 ani si peste 65 ani) la recensimintele populatiei din 1930, 1966, 1977, 1992 si 2002 sunt urmatoarele:in perioada 1930-1966 cimpia Tecuciului inregistreazi cea mai mare valoare a populatiei tinere (48.6%) datorit natalititii, dar i mortalitatii ridicate; astfel speranta de viata era destul de scAzuti, ponderea varstnicilor in totalul populatiei fiind la nivelul regiunii de doar 3.3%; ~ dupa anul 1966 constatim 0 scidere continui a populatiei tinere pe fondul trendului ascendent inregistrat de populatia adult gi cea varstnic8, proces determinat de sciderea continu’ a natalitijii generale; = concomitent, 0 dati cu sc&derea natalititii, se diminueazi si mortalitatea pe fondul progreselor ficute de medicini dupa al doilea rizboi mondial, progrese care au marit speranta de viafi gi au determinat cresterea constant a populatiei de varsta a treia: - la recensimantul din 2002 varstnicii au avut 0 pondere de 13.6% la nivelul cdmpiei datorita, in principal, factorilor enumerafi mai sus, populatia tanara find de 29.1%; in raport cu mediile nationale, se constatf, la nivelul cimpiei, ponderi mai ridicate la toate recensimintele pentru tineri, in timp ce ponderea adultilor gi varstnicilor este mai seiizutt, - in perioada 1930-2002 tinerti au inregistrat 0 scddere la nivelul regiunii de -19.5%, proces amplificat dupa anul 1989 cind majoritatea satelor au resimfit din plin depopularea ca umare a transformarilor politice si economice. in profil teritorial, daci, in 1930 valoarea maxima era inregistratd de satul Malul Alb (62.2%), iar cea minima de Hanu Conachi (40.2%), la recensimantul din 2002 maxima era de doar 49.6% (satul Gefu), iar minima de 23.6% (satele Corod si Tudor Viadimirescu); = adultit a egistrat in aceeasi perioada 1930-2002 o crestere la nivelul regiunii de +9.2%, {in 2002 maxima fiind detinuti de orasul Tecuci (62.1%), iar minima de satul Gefuu (42.6%); - varsinicti au inregistrat 0 crestere constant de +10,3%, de la 3.3% in 1930 Ia 13.6% la recensiimantul din 2002. Ultima valoare reflect imbitranirea demografica a regiunii, proces inceput dup’ 1989 fa nivel national cu efecte negative pe termen mediu si lung asupra potentialului demografic si economic. La nivel de sat valorile maxime si minime erau in 1930 de doar 5.3% (Tamiaseni) , respectiv 0.7% (Hanu Conachi), in 2002 de 21.5% (Malureni) si 7.8% (Gefu). Evolutia ponderii grupelor mari de varste in Campia Tecuciului sila nivel national (1930-2002) LEGENDS, Acoma rmeventet @ romans A com recent @ rome Achou even @ nostanea Acoma recon @zoumn Acoma revert @ rosesIndicele de imbitrdnire demografici Valorile calculate ne arati o crestere continua a acestui indicator la nivelul cdmpiei de ta 6.8% la recensamantul din 1930 la 46.9% in 2002, Cea mai mare crestere, de +17.3%, este inregistrata in ultima perioada intercensitar§ analizat in raport cu valorile nationale, campia Tecuciului s-a situat din punct de vedere al imbatranirii demografice la un nivel inferior la toate recens4mintele analizate, Romania avand in 2002 un indice de imbatranire demograficd de 55.8%, cu 20.4% mai mare decat in 1977 in profil teritorial, cele mai mari valori ale indicelui de imbatranire, de peste 80%, au fost inregistrate de satele Tudor Vladimirescu, Fundenii Noi, Silistea si Malureni, in timp ce majoritatea satelor de pe valea Barladului, mai ales cele cu ponderi ridicate ale populatiei de etnie roma, au inregistrat un indice de imbatrinire sub 60%, cea mai mic pondere find detinut& de satul Gefuu cu 15.6%, Piramida virstelor Modelul grafic cel mai sugestiv, utilizat la nivel international ce reflect imaginea sintetic& a structurii pe grupe de varste si sexe este piramida varstelor. Aceasta arati urmele unei evolutii sacadate, indicdnd cu precizie caracteristicile demografice referitoare la ,imbitrinirea” sau ~intinerirea” populatiei, Datele ulrimului recenstimant vizualizate prin intermediul piramidelor confirma imbatranirea continua a populatiei regiunii insotita de migratia constant’ a populatiei adulte (ingustiri ale piramidelor in intervalul 30-39 ani), majoritatea piramidelor avand un contur in forma de ,clopot” Structura populatiei pe grupe mici de varsta si sexe pe unititi administrative la recensiméntul din 2002 2002Structura etnicd a populatie’ Omogenitatea etnicd covarsitoare a populatiei cdmpiei Tecuciului atat la ultimul recensamant (95.74% romani in 2002) cat gi pe tot parcursul secolului al XX-lea pozitioneaz regiunea alituri de Subcarpatii Munteniei si Piemontul Getic, regiuni cunoscute pentru cele mai ridicate procente de populatie romaneascd din Roménia, Totugi, de-a lungul timpului, alituri de romani, s-au stabilit in cimpie si alte minoritii etnice, ca efect al evolujiei istorice, sociale si economice a tari valorificdnd conditiile de trai favorabile alaturi de populatia autohtond. La recensimantul din 2002 romanii erau urmati, ca pondere, de tigani care erau dispersati in 28 de localititi. in profil teritorial, ponderea maxima a populatiei de etnie roma era detinuti de satul Podoleni (47.09%), urmat de satele Ivesti (26.3%), Gefu (26.18%), Calmatui (19.09%) si Umbraresti (13.21%). Cresterea continua a acestei etnii atat la nivelul regiunii cat gi la nivel national genereazi in prezent probleme ce tin de integrare sociald, analfabetism ridicat, delincventi, care provoaci de cele mai multe ori dezechilibre in cadrul comunitiilor locale. Structura confesionali a populatiei Abordati la tecensimintele din 1930, 1992 si 2002, structura confesionaki a populatiei cémpiei a cunoscut in aceasti perioad’ modificiri generate de comportamentul demografic al prineipalelor etnii Populatia de religie oriodoxdl a fost majoritara in toate localititile, inregistrand o erestere de 1.44% in 1992 la nivelul cAmpiei, urmata de o scidere nesemnificativa In 2002 (-0.11%). Evolutia ascendenti din prima perioada se datoreazi mobilititii populatiei de alti confesiune din preajma gi din timpul celui de-al doilea rizboi mondial dar si a unui bilant total favorabil pentru populatia autohton’ inregistrat de majoritatea agezarilor umane din regiune. ScAderea din intervalul 1992-2002 se datoreazi aparitiei in toati fara dupa anul 1990, a numeroase religii gi secte care au atras, numerosi adepti din rindul populatiei autohtone cu situatie material precara gi un nivel de instruire scizut Structura socio-economica a populatiei Rata de activitate a populatiei in toat& perioada analizati (1966-2002) rata de activitate a sczut continu la nivelul cdmpiei (-10.41%), avand valori sub media nationala, Cauzele acestei evolutii descendente rezida in cererea mare de fort de munca din deceniul al VIl-lea al secolului trecut cand s-a incheiat cooperativizarea agriculturii si a demarat industrializarea in ritm sustinut a {arii, ceea ce a angrenat un numar mare al populatiei. De asemenea tot in acest deceniu ajung la varsta de munca (20-25 ani) nascutii de dupa cel de-al doilea rizboi mondial (explozia demografica) in profil teritorial, in anul 1966, ratele de activitate floteaza intre 37.44% in oragul Tecuci si 62.52% in satul Tamaseni. Rata mic& din orasul Tecuci, dar si din alte sate, Tapliu (41.78%), se datoteazi ponderii ridicate a tinerilor gi varstnicilor in comparatie cu celelalte grupe de varsti activa, dar si a ratei mici de activitate feminind (sub 35%). in satele cu structur& pe grupe de varsti mai echilibrate si migratie scizuti, ratele de activitate sunt mult mari mari, depagind frecvent 50%, In 1977, valoarea minima este inregistrati de Gura Garbovajului (28.26%), iar cea maxima de Pochidia (61.07%). Valorile sedzute se datoreazi ratelor de activitate feminine extrem de scAzute inregistrate de satele foarte mici. La recensamantul din 1992, situatia este aproape identicd, cu deosebirea c& valoarea minima inregistrata de acelasi sat, Gura Garbovatului este de doar 15.15%, rata de activitate feminina fiind nul, in timp ce la ultimul recensimént analizat, Gara Ghidigeni ocup’ ultimul loc cu o rat de activitate de doar 15%, fruntea fiind detinuti de satul Calmafui cu 61.66%,Structura populatiei ocupate pe sectoare economice Recensimantul din anul 2002 arati o scddere fati de anul 1992 cu 15.3% a ponderii sectorului secundar la nivelul regiunii (16.2%), procent care migreaz, din picate citre sectorul primar, populafia activi ocupati in agricultura i silviculturs fiind in cdmpia Tecuciului de 60.9% Aceasti pondere acutizeaza practic decalajul dintre media regiunii si media najionala care scade la 28.3%. in ceea ce priveste serviciile la nivelul regiunii media rimane aproape constant (22.8%), in timp ce la nivel national creste la 39%. Printre factorii care au determinat aceasti crestere semnificativi a sectorului primar la nivelul regiunii trebuie si mention privatizarea agriculturii, disponibilizarea masiva dupa anul 1990 a populatiei active ocupate in industrie, redobéndirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, lipsa locurilor de munca pentru populatia disponibilizata din industri. Evolutia structurii populatiei ocupate pe sectoare economice in cAmpia Tecuciului sila nivel nafional in perioada 1966-2002 Lecenpa (Aca recuct Acar recucn ‘Acimarecver @ rons, A cams recut @ rossi Somajut Evolutia somajului a fost inregistrati la nivel nafional dupa anul 1990, acesta fiind considerat un fenomen a caror valori erau nule in perioada regimului comunist, desi multi specialisti (statisticieni, geografi, demografi) mentioneaz un ,gomaj mascat” atunci cénd analizeaz§ perioada comunist Analiza somajului in cimpia Tecuciului in perioada 1992-2012 la nivel de unitate administrativa reflect un trend identic cu cel national: ascendent in perioada 1992-2002 (+4.9%-de la 8.1% la 8.5% in anul 2002) si usor descendent in intervalul 2002-2012 (8.2% in 2012), scadere care se accentueazi dup anul 2010, perioada 2009-2010 inregistrind o crestere datoriti. crizeieconomice izbucnite la nivel european. Pe sexe, rata somajului masculin a fost mai mare in tofi anii analizati, inregistrand o evolusie ascendenta, de la 7.7% in anul 1992 Ia 9.9% in 2012 Rata somajului (%) in campia Tecuciului, judetul Galati si Romania in perioada 1992-2012 ‘Anul ‘Anul Media 1992 | 2002 | 2012 | (1992-2012) (Climpia Tevuciului 81 | 85 82 33 Tudeqal Galagt 94 [se [4s 96 Romina a2] 84 65, 77 Diferenja Campia Tecuciului-fudejul Galaji | -13 | -6.3 | 43.7 “LE Diferenja Cimpia Tecuciului-Rominia | 0.1 | ¥0.1 | 41.7 06 Cu toate acestea analiza valorilor in profil teritorial evidenjiazd cresteri spectaculoase inregistrate de unele comune si dupa anul 2002, a ciror rate a somajului depagese cu mult media regiunii (Negrilesti-17.9% in 2012, Valea Marului-16.9% in 2012, Grivifa-15.7% in 2012), atenudind evolutia favorabild din ultima perioada. Structura populafiei inactive Concluziile desprinse din analiza acesteia la recensimintele din 1992 si 2002 sunt urmatoarele - la nivelul regiunii asistim in aceasta perioada la o scidere a ponderii categoriei ,elev- studenji” cu 1.32%, in timp ce ponderea pensionarilor creste cu 7.6%, ocupand primul loc cu 31.67% in 2002. in profil teritorial valorile oscileaza intre +21.8% (Silistea) si -13% (TAlpigi) pentru ategoria elevi-studenti, in timp ce pensionarii floteazd intre +18% (Umbriresti-Deal) si -11.6% (Satu Nou); ntretinui de stat (populatie cu handicap) crese la nivelul cAmpiei cu 0.32%, cea mai mare crestere fiind inregistrat& de Dobrinesti (+4%); ~ populatia casnicd si cea intretinuti de alte persoane reprezint& singurele categorii care inregistreazA evolutii favorabile, sc&zand in medie cu 3.2%, respectiv 5.2%; - la nivel de sat, populatia casnic& oscileaza intre +20.7% (Sarbi) gi -30.6% (Calmatui), iar cea intrejinut’ de alte persoane inregistreazi valori cuprinse intre +3.7% (Salceni) gi -26.1% (Gara Ghidigeni) Raportul de dependent economics si indicele de innoire a fortei de munck Din nefericire cimpia Tecuciului inregistreaza in perioada 1966-2002 o crestere a raportului de inactivitate cu 50%, de la 95.5% in 1996 la 145.5% in anul 2002. Acesta evolutie se explic prin scaderea populatiei active influentaté de factorii demografici (accelerarea procesului de imbatrénire demografica). La nivelul localitatilor calculul acestui indicator reflect’, in aceeasi perioada, evolutii care ridic mari semne de intrebare cu privire la viabilitatea actual a unor ageziri, Astfel, ecartul foarte mare intre valorile raportului de dependent economica inregistrat in perioada mai sus mentionata mi-au permis incadrarea agezirilor umane in 6 mari categorii = aseziiri cu scadere a raportului de inactivitate, 5 ageziri umane (9.4%): Grivita, Silistea, Corod, Frunzeasca, Calmatui; = asezari cu crestere a raportului de inactivitate intre 0-100%, 31 ageziri (58.5%): Tecuci, Matca, Movileni, Condrea, Salcia, §.2.;= aseziiri cu crestere a raportului de inactivitate intre 100,1-200%, 9 agezari (17%): Liesti, Furcenii Noi, Sarbi, Taplau, Ivesti, 5.2; - aseziiri cu crestere a raportului de inactivitate intre 200.1-300%, 5 agezari (9.4%): Posta, Talpigi, Satu Nou, Gura Garbovatului, Slobozia Comi; ~ aseziri cu crestere a raportului de inactivitate intre 300.1-400%, 0 agezare (1.9%): Gefu, - ageztiri eu crestere a raportului de inactivitate peste 400%, 2 agezari (3.8%): Garbovat, Gara Ghidigeni. Indicele de innoire a forte’ de munca, calculat ca raport intre populatia cu varsti cuprins intre 15-29 de ani si cea cu varsti intre 30-44 ani reflect, atunci cind inregistreazi valori supraunitare, perspective favorabile. La nivelul campiei evolutia indicelui a fost ascendenti, acesta inregistrind medii de 104.1% in 1966, 119.9% in 1992 si 121.4% in 2002. Aceasti evolutie se datoreazi grupei de varsti 25-29 de ani, care reprezinti contingentul cel mai numeros, efect al politicilor comuniste pronataliste adoptate in anul 1968, dar si datoriti etniei rome prezente in proportii ridicate in majoritatea asezarilor si cunoscuta pentru fertilitatea ridicata, ninant al delineventei CAmpia Tecuciului este mult mai ridicat in mediul rural, existind diferente notabile intre municipiul Tecuci gi restul agezarilor rurale ale cmpiei, in special cele foarte mici, mici gi mijlocii, Satele foarte mari cu populatie de peste 5000 de locuitori (Liesti, Matea, Cudalbi, Corod) au teoretic ratele si riscul de siricie cele mai mici, ins avand in vedere faptul c& dimensiunea numeric a unora (Liesti) este putemnic influenjati de populatia de etnie roma care irdieste in gospodarii cu cinci membri sau mai mult, riscul de siricie poate fi de doud-trei ori mai ridicat in comparatie cu gospodariile formate din doi-trei membri, din satele unde roménii au o pondere de peste 90% din totalul populatiei. in ceea ce priveste analiza siriciei pe grupe de varste, cel mai ridicat rise il prezint populatia tindri (0-14 ani), populatia adultdt cu varste cuprins& intre 15 si 24 de ani si populatia varsinicd, de peste 65 de ani, cu mentiunea c& se pistreazi diferente majore intre mediul urban gi mediul rural mult mai afectat si in acest caz. De asemenea rata siriciei este corelata gi cu nivelul de educatie al populatiei si statutul ocupational, constatindu-se 0 teducere semnificativa a acesteia in cazul comunititilor in care absolventii de studii superioare au un procent ridicat (mediul urban si satele mari gi foarte mari). Someri, Iueratorii pe cont propriu din agriculturd gi pensionarii sunt cei mai siraci, riscul de siracie la care acestia sunt expusi fiind de trei ori mai ridicat comparativ cu cel al unui angajat. Majoritatea studiilor realizate dup anul 2000 de diversi cercetitori din domeniul stiinfelor sociale, au conchis c& séirticia aliituri de nivelul de educatie, relatiile slabe dintre diferitele grupuri sociale, anomia, criza familiei si gradul de urbanizare sunt principalii factorii care amplificd nivelul delinevenjei si al deviantei sociale Wl demografic Principalul obiectiv al acestui subcapitol este stabilirea gradului de rise demografic pentru unitiile administrativ-teritoriale din campia Tecuciului aplicand un set de opt indicatori considerayi a evidentia cel mai bine riscul demografic ( indicele de feminizare gi indicii de feminizare specifica - 15-64 ani si peste 65 ani; greutatea specific’ a populatiei tinere; indicele de imbatranire al populatiei; raportul de dependents al varstelor; bilanqul natural: bilantul migratoriu). Concluziile pe care le-am desprins in urma metodologiei de calcul descrisi pe larg in studiu sunt urmatoarele: - cel mai ridicat rise demografic este inregistrat de comuna Nicoresti, a cirui coeficient este de 0.24:= comuna Driginesti este cel mai putin vulnerabila din punct de vedere demografic, scorul acesteia fiind de 0.72; ~ 7 unititi administrativ-teritoriale (30.4%) au un rise demografic ridicat (Nicoresti, Tecuci, Gohor, Corod, Fundeni, Tudor Viadimirescu, Pochidia), ocupand pozitii periferice, la contactul cu judetele Vrancea si Vaslui; - 10 comune (43.5%) s-au plasat in intervalul specific riscului demografic mediu (Liesti, Certesti, Valea Marului, Cosmesti, Ivesti, Negrilesti, Grivita, Umbraresti, Tutova, Cudalbi); - cel mai redus rise demografic este inregistrat de 6 comune- 26.1% (Barcea, Movileni, Munteni, Driginesti, Ghidigeni, Matca) care inconjoari in partea centralé spatiul administrativ al municipiului Tecuci ASEZARILE UMANE DIN CAMPIA TECUCIULUI Asezirile rurale Generatii de as. Reteaua actuali de agezari umane din cimpia Tecuciului reprezinti un stadiu in evolutia habitatului uman din cdmpia Tecuciului, de la formele cele mai simple, agezarile temporare, pani la cele actuale, diferentiate morfostructural, demografic, economic, etc Generatia aseziirilor rurale preistorice cuprinde vetrele agezarilor neolitice, din epoca bronzului si fierului, acestea fiind atestate prin sipaturi arheologice, pe seama culturilor materiale descoperite in aria unor aseziri actuale: Draginesti (neolitic), Munteni (neolitic), Garbovat (epoca bronzului) Generatia asezirilor rurale din secolele I-VII e.n. cuprinde, pe de-o parte, 0 serie de vetre preistorice care s-au pastrat si dezvoltat, dar si o serie de vetre noi care au aparut in perioada daco- romandi pe teritoriul satelor actuale - Ivesti, Liesti-secolele II-III; Barcea, Malu Alb, Slobozia Corni- secolele IV-V. Generatia asezarilor rurale din perioada feudal (sec. VIN-XVI) cuprinde cele mai multe ageziri rurale, menfionarea acestora in diverse surse documentare fiind, de cele mai multe ori ulterioaré infiingirii lor. De altfel, unele sunt plasate destul de relativ (la nivelul unui secol) in lucririle consultate. Totusi, pe baza documentelor si luctirilor consultate putem distinge urmatoarele subgeneratii = asezdri atestate documentar in secolul al XV-lea: Satbi (1437), Corod (1438), Liesti (1448), Ivesti (1448), Cudalbi (1472), Negrilesti (1488), Crivesti, Salceni, Pochidia, Munteni, = asezdri atestate documentar in secolul al XVI-lea: Matca (1514), Valea Marului (1533), CArlomiinesti (1538), Bucesti (1548), Drigiinesti (1575), lonisesti, Dobrinesti; = aseziri atestate documentar in secolul al XVI-lea: Slobozia Blaneasa (1608), Talpigi (1628), Torcesti (1633), Umbraresti (1635), Barcea (1672), Generatia asezarilor rurale din perioada moderna (see.XVIL-mijlocul see.XX)- cu urmatoarele subgeneratii = aseziiri atestate documentar in secolul al XVIII-lea: Condrea (1774), Garbovat (1786), Tiginesti, Ungureni; ~ aeziri arestate documemtar in secolul al XIX-lea: Ghidigeni (1803), Gefu (1812), Podoleni (1816), Slobozia Corni (1828), Tapliu (1839), Silistea (1864), Cosmesti (1864), Gura Garbovaqului (1871), Salcia (1871), Tudor Vladimirescu (1881), Gara Ghidigeni (1889), Hanu Conachi, Fundenii Noi, Grivita, Célmatui, Movileni, Furcenii Vechi, Satu Nou, Baltireti, Posta; = asezdri atestate documentar in secolul al XX-lea: Umbriresti-Deal (1933), Malu Alb, Furcenii Noi, Frunzeasca, Milureni, Gara Berheciipologia dupa situl asezarilor Campia Tecuciului a oferit din cele mai vechi timpuri condifii excelente pentru locuire, individualizandu-se fafa de regiunile invecinate prin depozitele acumulative pleistocene de terasi care ocupa peste 70% din suprafata acesteia, Prin urmare, safe de terasi au cea mai mare reprezentativitate (37 sate-71.2%) beneficiind din plin de avantajele oferite de planietatea podurilor teraselor sau prezenfa apei, elemente decisive pentru extinderea vetrelor, dar si pentru agricultur Saiele de luncéi, datoriti numeroaselor inundatii ale Barladului, dar si ale Siretului produse de-a lungul timpului, s-au retras spre est, pe terasele Barladului, astfel incat in prezent vetrele situate exclusiv in lunca sunt foarte putine (6 sate-11.5%). Satele de contact (de luned si terasd) sunt reprezentate de 9 agezari (17.3%) a cAror vetre sunt extinse preponderent Ia contactul dintre luncile Siretului $i Barladului cu terasele celui din urma, fiind in prezent vulnerabile atat in fafa inundatiilor, cat gi a proceselor de eroziune liniar’ (ravene, torenti) Generafii de aseziri rurale in Campia Tecuciului so Tipologia dup modul de distribuire a gospodiiilor si foma vetrei CAmpiei Tecuciului, cunoscuta pentru potentialul su de locuite ridicat datorits extensiei teraselor Barladului, fi sunt specifice sarele adunate, cu vette bine conturate, care se detageazé net de teritoriul mosiei. ‘in ce priveste forma vetrelor, aceasta este la raindul ei influentati de un complex de factori(relief, resurse hidrologice, soluri, forma de proprietate asupra pamantului, inffastructura de transport, etc.) deosebindu-se urmatoarele tipuri de agezari rurale: - sate cu vetre liniare, alungite in lungul cailor de comunicatie, sau al vailor, sunt cele mai frecvente in cdmpia Tecuciului (46.1%), avind cea mai mare densitate de-a lungul Barladului (Ivesti, Umbraresti-Deal, Ghidigeni, Gura Garbovatului, Slobozia Corni, Gefu), dar si spre coltul nord-estic al regiunii la contactul terasei Cemicari cu lunca Siretului (Furcenii Noi, Furcenii Vechi, Cosmesti). In cadrul asezirilor rurale liniare se disting cele liniar-tentaculare (5.7%), desfigurate de-a lungul unor artere rutiere (Condrea, Salcia, Silistea); ~ sate cu verre de forma poligonald care prezint& un contur al vetrelor similar unor poligoane regulate, fiind mai recente gi inscriindu-se in aciunile de ocupare dirijati a spatiului. Acestea au 0 pondere de 28.8% in totalul agezarilor rurale, in cadrul acestui tip identificdndu-se sate cu formét pairaté (Tiginesti) sau formé triunghiulard (Hanu Conachi, Fundenii Noi); = sate cu vetre de formd neregulatd (17.3%) prezinti un contur poligonal neregulat al vetrelor, fiind specifice satelor mai vechi, care inci mai pastreaz’ si texturi neregulate, tridind un mod de ocupare spontand a spatiului. Exemple edificatore pentru regiunea noastré sunt satele Carloménesti, Pochidia, Salceni; ~ sate cu veire de formé mixti (7.6%) reprezinta ultima categorie, in acest tip incadrindu-se patru aseziiri rurale (Movileni, Dobrinesti, Garbovat, Talpigi). ologia dupa textura vetrelor Nofiunea de texturi, in cazul agezArilor rurale, se referi la modul in care se dispun constructiile si rejeaua de ulife in cadrul vetrelor. Sub acest aspect distingem ayezdiri cu texturtt ordonaté (geometricii), asezari cu texturé monoliniaré, biliniard, aseztiri cu texturé neordonatti si cu fexturd mixta Tipologia asezarilor rurale dupa textura vetrelor oeTipologia dupi marimea demografick Numarul de locuitori este poate cel mai important criteriu de clasificare a agezarilor, mai ales a celor rurale, mirimea componentei demografice fiind direct legati de realizarea unor dotiri edilitare, culturale, economice, ete. La recensamantul din anul 2011 satele mari si foarte mari insumau 8 localititi, circa 15,3% (Driginesti, Malu Alb, Grivifa, $.a.), respectiv 10 localitifi, aproximativ 19,2% (Liesti, Matea, Ivesti, Bucesti, 5.2). Cea mai mare pondere 0 aveau satele mijlocii (18 localitati, circa 34,6%6), i timp ce numirul satelor mici gi foarte miei era de doar 9 localititi, circa 17,3% , respectiv 7 localitii, circa 13.4%. ‘Tipologia functionala Analiza structurii populatiei active ocupate in cele trei mari sectoare de_activititi (agriculturi-silvicultura, industrie-constructii gi servicii) la recensamintele din 1966, 1977, 1992 gi 2002 ne-a permis gruparea asezérilor rurale din cimpia Tecuciului in urmatoarele tipuri functionale: ~ aseziiri rurale monofunctionale (specializate), in care o functie cuprinde minimum 60% din populatia activa, iar celelalte doua sectoare un maxim de 20% fiecare: - aseziiri rurale cu functii duble (mixie), in care functiile care definesc profilul functional al agezirii insumeaza peste 80% din populatia activa, = aseziiri rurale cu funcfii complexe, in care toate cele trei structuri ale populatiei active depasesc 20% fiecare La recensiméntul din anul 2002 tipologia functional a asezirilor rurale avea urmitoarele coordonate = aseziiri rurale monofinctionale, specializate in agriculturd(cultura cerealelor) insumau Al de sate (78.8%): = aseziiri rurale cu functii duble(mixte) erau reprezentate de 4 sate (7.7%), toate fiind sate eu functii agricole-industriale: Hanu Conachi, Satu Nou, Baltareti, Furcenii Vechi; - aseziiri rurale cu functii complexe (7 sate-13.4%) cu urmitoarele subtipuri: - agricole-industriale-servicit: Ghidigeni, Gura Garbovajului, Tapliu - industriale-agricole-servicit: Liesti - agricole-servicii-industriale: Tudor Vladimirescu, Cosmesti, Gara Berheci Densitatea si dispersia asezirilor Calculata ca raport intre numéirul de ageziiri gi suprafafa administrativa, densitatea agezdrilor are o valoare, la nivelul cémpiei de 3.37 asezari/100 km’ in anul 2012, osciland intre 0.7 agezari/100 km? (Cudalbi) si 11.38 asez&ri/100 km” (Ghidigeni). Valorile mari sunt inregistrate de unititile administrative in care agezarile sunt numeroase, spre deosebire de cele cu o singura localitate, suprafaa fiind gi ea un factor decisiv pentru valorile finale. Dispersia ayezarilor vizeaza raporturile spatiale dintre aseziirile umane gi exprima gradul de ‘imprigtiere, de concentrare sau indesire a acestora, repartitia spatiala a vetrelor, fiind influentata de- a lungul timpului de o serie de caracteristici fizico-geografice (energia si gradul de fragmentare al reliefului, orientarea rejelei hidrografice) dar si socio-economice (efectivul populatiei, dinamica suprafefelor administrative, tipul de economie), Cunoasterea gradului de dispersie al localitiilor, mai ales din mediul rural, este extrem de util pentru autorititile locale atunci cénd iau in calcul realizarea unor noi proiecte de investitii menite si imbunAtateasc’ modul de viafi al locuitorilor. Alocarea eficienti a resurselor trebuie s& find cont si de indicii de dispersie a localitatilor la nivel administrativ, distangele considerabile existente uneori in mediul rural, intre satul reseding’, care concentreazi de obicei cele mai importante dotiri socio-economice, si restul localititilor, fiind sgreu de parcurs de populatia imbatranitaLa nivelul campiei Tecuciului am calculat atat indicele de dispersie Demangeon, cat si indicele Chiffre, considerati, datorita formulelor de calcul propuse de cei doi cercetitori, a reflecta ccel mai bine gradul de dispersie a asezarilor umane. Dispersia asezirilor in anul 2011 Centralitatea asezirilor Avand mai mult caracter teoretic, acest indice exprima pozitia relativa a fiecdrei agezri in cadrul rejelei de localititi din cimpie, valorile reduse ale acestuia fiind specifice agezarilor cu centralitate ridicat Indicele de centralitae este definit prin distanta medie a unei ageziri fati de celelalte agezari din sistem, in cazul nostru cémpia Tecuciului, fiind calculat pe baza distantelor pe arterele rutiere, unele aseziri, printre care si oragul Tecuci, fiind net avantajate de dispunerea soselei principale in lungul vaii Barladului, Valorile obtinute pentru cele 53 de aseziri ale cimpiei variazi intre 20.4, valoare specifica orasului Tecuci care inregistreazi cea mai ridicata centralitate, si 44.5, valoare specificd satului Tudor Vladimirescu, aceasta din urma fiind cea mai periferiea agezare. Orasul Tecuci Repere geografice generale Situat la intersectia paralelei de 45°51'06” latitudine nordic’ cu meridianul de 27°25'S6” longitudine esticd, oragul Tecuci @ beneficiat dintotdeauna de 0 pozitie geograficd de interseotie(rascruce), fiind unul dintre putinele noduri feroviare ale tarii care dispune de patru directii de orientare a liniilor de cale ferata (spre Galati, Iasi, Maragesti si Faurei) dar si a celor rutiere (spre Galati, Barlad, Focgani, Targu Bujor). Accesibilitatea ridicati a orasului Tecuci a constituit una dintre premisele aparitiei gi dezvoltirii sale in centrul cdmpiei Tecuciului, in trecut pozitia sa geografic& fiind la intersectia drumurilor comerciale care strbiteau valea Barladului (axa principal), cu cele care veneau din valea Siretului spre valea Prutului, cu orase la distant de o posta (Tecuci-Barlad-Vaslui). In prezent, raportindu-ne la agezirile importante din jur, oragul Tecuci se afl’ la 20 km de Marigesti, 40 km de Focgani, 50 km de Barlad si Targu Bujor, 80 km de Galati, 180 km de lagi si 240 km de capitala Bucuresti Altitudinea orasului variaza intre 30-40 de metri in partea centrala gi estica (terasa Cemicari) si 50-60 metri in vest (terasa Tecuci). Prin urmare, din punct de vedere geomorfologic, orasul Tecuci, este 0 agezare de terasi, cea mai intins& parte a intravilanului suprapundndu-se albiei majore a réului Barlad (cartierele Tecuciului Nou, Criviteni, Cuza Voda, Focsa, Garii CFR, zona indistriala) Geneza si procesul de urbanizare Din punct de vedere genetic, putem afirma fra niciun dubiu cA localitatea Tecuci a fost la origine un important targ al Moldovei, dezvoltat pe seama antecedentelor rurale si favorizat de pozitia economic fata de vechile drumuri comerciale. in afara comertului de tranzit, dezvoltarea orasului Tecuci a fost generat si de iarmaroacele care se organizau anual sia cAror reminiscent se pistreaz si astizi. Dezvoltarea in plan urbanistic si edilitar a localitifii in secolul al XIX-lea s-a datorat urmatorilor factori = din punct de vedere administrativ Tecuciul beneficia la incepunul secolului al XIX-lea de statutul de resedingé a judefului omonim, fiind un important centru de schimb pentru Jocalitétile din imprejurimi si nu numai; = desele cantondri ale rupelor rusesti (1812,1829, 1834, 1848-1850, 1833) sau austrieve (1854-1857) precum $i infiinjarea de unititi militare autohione (Regimentul VI de linie Tecuci in 1860, Tabéra de Instructia a armatei de la Furceni in 1869, Regimentul 24 Dorobanti in 1880) au determinat autorititile locale sa stabileascé locuri pentru adapostirea oamenilor; ~ drumurile care tranzitau asezarea atat de la nord la sud edt yi de la vest la est Astfel, in secolul al XIX-lea, asezarea inregistreazA cea mai spectaculoasi crestere a perimetrului construit, acesta erescand de circa 9 ori in anii de inceput ai regimului comunist, dupa anul 1950, Tecuciul si-a pierdut din prerogativele administrative, prin desfiintarea judetelor si infiinjarea regiunilor, formate din raioane. Astfel, in calitatea sa de simplu centru de raion, el a fost disputat atat de regiunea Putna, cit si de Barlad, pentru ca in final s& fie integrat regiunii Galati si dup’ 1968 judetului Galati, cand devine oras-municipiu. Datorita statutului administrativ inferior, gradul de echipare tehnico-edilitara a avut de suferit, suprafafa intravilanului crescdnd in perioada 1944-1977 cu doar 15.6%, multe dintre cartierele oragului, mai ales cele de la periferie, fiind compuse preponderent din gospodarii care au un pronuntat caracter rural Dupa 1990, ritmul constructiilor s- spitalului de pediatrie, Scoala ,Jorgu lordan” diminuat considerabil, fiind ridicate doar cladirea aripile noi ale scolilor Elena Doamna si D.A Sturdza.Funefiile urbane Functia comerciald Situarea Tecuciului la intersectia drumurilor comerciale amintite, desemnarea acestuia ca punct de vam in secolele XV-XVI si cresterea accesibilititii rutiere i feroviare incepiind cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea au facilitat dezvoltarea continua a comertului tecucean. in perioada interbelicd, in Tecuci, existau 256 unitifi comerciale, 50% dintre acestea fiind detinute de evrei. Activitatile comerciale se bazau preponderent pe comertul cu cereale, comertul de bacinie, biuturi gi combustibil. Dupa anul 1948, o dat cu instaurarea regimului comunist, activitatile comerciale se dezvolt& foarte mult concomitent cu cele industriale si de transport. Cresterea populatiei determing construirea de noi spatii comerciale in cartierele “Gh Petrascu” si “Il Decembrie 1918, in anul 1982 fiind construit magazinul universal “Unirea”, cu o suprafati de 4500 m*. Dupa anul 1990, majoritatea unititilor comerciale care funetionau in perioada comunisté au fost inchise sau privatizate, in anul 1992 ramanand doar 11 din cele 180 existente pana in anul 1980. Distributia spatiilor comerciale in municipiul Tecu anul 2011 = T Legenda magazine compensate in prezent, functia comerciala se identifica atat in practicarea comertului en-detail care este ‘majoritar (in lungul strizilor din zona central a oragului), cat gi in cel en-gros, acesta din urmi avind o reprezentativitate sc&zuti, cele mai importante depozite ale angrosistilor concentrandu-se la periferia orasului, in partea de est a acestuFunefia industrial Dezvoltarea industriala a orasului corespunde perioadei 1948-1989, cind se infiinteaza numeroase intreprinderi de stat si cooperative mestesugiresti specifice regimului comunist, care determina 0 schimbare a functiilor oragului, acesta find considerat pani in anul 1989 un orag cu functii mixte. Dupa anul 1990, privatizarea firmelor industriale de stat, ca urmare a cAderii regimului comunist, determina, fie insolvenfa unor firme industriale, fie restringerea activitatii si disponibilizarea personalului, functia comercial cApatind noi dimensiuni. Totusi, majoritatea firmelor industriale infiintate in Tecuci in timpul perioadei comuniste isi desfigoard activitatea gi astazi, unele, datoriti unor investitii masive dup& anul 2000 reusind sa fie in topul firmelor de profil la nivel national Industria alimentard este cea mai importanta ramura industrial a Tecuciului, cea mai reprezentativa fabric, construita inc din anul 1952, find fabrica de conserve, privatizati dupa revolutie, S.C. Contec S.A. Tecuci, Aceasta valorificd potentialul legumicol al zonei, principalele produse realizate fiind pasti de tomate, bulion, suc de tomate, conserve de legume gi fructe. Dupai anul 2004 a fost cumparat de o firma din judetul Dolj, schimbéndu-si denumirea in Contec Foods, toate spatiile de productie fiind reamenajate gi modernizate. in aceste conditii, in perioada 2005. 2007, Contec Foods devine cel mai mare producitor de conserve de legume gi fructe din Romania, firma exportand in prezent si in Spania, Italia, Grecia, Germania, Anglia, Franta si Rusia. Funetia agricolit Situat in partea centralé a cimpiei Tecuciului si beneficiind de conditii pedogeografice favorabile, municipiul Tecuci avea in anul 2012 o suprafafa agricoli de 7178 ha, care reprezenta 82.7% din suprafata fondului funciar, valoare pe care 0 considerdm destul de mare pentru o agezare urbana. De asemenea suprafia agricola arabila era de 5821 ha (81%), principalele culturi agricole fiind cerealele (porumb si griu), legumele, floarea-soarelui, sfecla de zahiir, cartofi gi plante de nutref. Alituri de culturile agricole se remarc& si viticultura, condifiile biopedoclimatice fiind benefice dezvoltarii vitei de vie in extravilanul Tecuciului. Din cele 210 ha cultivate in anul 2012, peste 90% apartin sectorului privat, acelasi fenomen fiind inregistrat si de pomiculturd Zonele functionale Zona rezidentialé ocupa in municipiul Tecuci, asa cum este gi firesc, cea mai mare suprafayd din intravilan, fiind impartita in 8 cartiere. Din punct de vedere al inaltimii constructiilor, blocurile construite in perioada comunista in cartierele din centrul orasului, cit gi cele sociale ridicate la periferia sudica se diferentiaz major de locuintele de tip parter, parter*1 care dau o not de ruralism agezrii, mai ales in cartierele periferice (Cemicari, CFR), Zona industriali cuprinde totalitatea spatiilor si amenajarilor destinate productiei si depozitirii, fiind amplasata in partea sud-vesticd a oragului. Aceasté localizare, apare ca urmare a ii ferate care traverseazi zona industrial pe directia sud-nord, fiind direct rispunzitoare de alimentarea unitiilor industriale cu materii prime, dar gi de distribuirea produselor finite. Dupa anul 1990, avantul luat de transporturile rutiere si dificultafile cu care se confiunt& caile ferate romane (infrastructura precari, datorii foarte mari la bugetul de stat, costuri ridicate de intrefinere) au diminuat sau chiar eliminat aceast& dependent’ a unititilor industriale de transportul feroviar, motiv Pentru care au aparut noi producatori industriali chiar in zona central a orasului. Totusi, marile uunitiqi industriale (Contec Foods, Mobimod, Amep Pack, Prolacta, Atfab, Rotina, Vitimas) sunt localizate in continuare in sud-vest, desi au trecut prin numeroase restructurari, fuziuni sau absorbtii economice, care le menjin in continuare pe pia Zona dotirilor social-culturale se identifick cu cele mai reprezentative dotiri orasenesti (ediile administratiei, unitatile bancare, silile de spectacol, unititile de cazare) ocupind un perimetru central in cadrul orasului Tecuci‘Zonarea functional a municipit Legenda [) ro a [=] Revstinoaa [EJ ewes [Stand sgt a rns TE crsinteits Tama wists oe [ED spatvers ‘Zone de influent urbana in cimpia Tecuciului Zona de influenta a Tecuciului ia oraselor din vecindtatea cmpiei Calculele efectuate pentru agezarile rurale din cimpia Tecuciului situate intre oragul Tecuci si oragul Galati, ne-au aritat c& influenta teoreticd a oragului Tecuci se extinde asupra majorititii agezirilor cdmpiei, peste 50% din populatia acestora fiind atrasa, cel putin teoretic, din punct de vedere comercial de acesta, Muncipiul Galaji, are 0 zon de influenfi teoreticd care atrage peste 30% din populatia satelor din sudul gi sud-estul cAmpiei (Tudor Viadimirescu, Hanu Conachi, Fundenii Noi, Grivita, Liesti, Bucesti, Calmaqui, Cudalbii. Satele din nordul cdmpiei (Crivesti, Salceni, Pochidia) care apartin judejului Vaslui intra in zona de influent teoreticd a oragului Barlad care cuprinde partea central-nordic’ a judetului Galati Desi rezultatele objinute reflecti o situatie teoreticd, analiza si cuantificarea tuturor indicatorilor care evidentiaz’ relatiile dintre mediul urban gi asezarile rurale ale regiunii fiind un obiectiv care poate fi atins cu greu doar de un colectiv de cercetitori, consultarea unor Iucrari de geografie umani care analizeazi influenta urbana din Moldova, incerednd in acelagi timp s& propun’ solutii viabile de regionare a spatiilor rurale, ne arat& ci nu suntem departe de adevar. Astfel, in urma aplicdrii unui set de 29 de indicatori grupati in trei mari categorii (economici, demografici, de bundstare), [Muntele, O.Groza, G-Turcinasu grupeaza spatiile rurale ale Moldovei in ,unititi de populare” surprinzand gi zonele de influenta urbana din care acestea fac parte. Rezultatele objinute de cei trei cercetitori confirma in cea mai mare parte rezultatele obfinute de noi, in urma aplicarii modelului gravitational al lui Reilly, avantajele aplicdrii unui numiir mare gi variat de indicatori permitind identificarea unor spatii rurale care beneficiaza de polarizare multipla sau a unor centre locale (resedinfe de comuna) de influent intercomunala.jivele teritorial-ierarhice ale sistemului de asezari din campia Tecuciului Examinind pozifia geografic’, potentialul demografic, economic si socio-cultural putem stabili la nivelul campiei Tecuciului 5 nivele de ierarhizare teritoriala: - varful ierarhiei urbane este reprezentat de orasu! Galai, a cirui statut administrativ si dimensiune geografico-economica, chiar daci nu face parte din regiunea studiata, domina asezarile urbane incadrate la al doilea nivel, precum si mare parte din agezarile rurale din sudul si sud-estul cAmpiei, reusind sa atraga in propor{ii mult mai mici si locuitori din centrul si chiar nordul regiunii, - palierul al doilea apartine oraselor municipiu, Tecuciul polarizind majoritatea asezirilor rurale ale cAmpiei, dispunind de o bazi economic bine conturati care atrage locuitorii din mediul rural adiacent, pozitia centrali in cadrul regiunii fiind de asemenea un atu important. Municipiul Barlad, isi manifest influenta, akituri de Tecuci asupra satelor din nordul cimpiei, incadrate din punct de vedere administrativ in judetul Vaslui; = centrele de influenta intercomunala reprezinta puncte de convergent a relatiilor complexe dintre asezarile cimpiei, care apar, de regula, acolo unde se intrepatrund influentele urbane. in cadrul regiunii noastre Liest, Ivesti si Cudalbi indeplinesc astfel de funcfii, ca urmare a dezvoltarii sectorului tertiar, fiind subordonate intr-o mica masuri oraselor Galati gi Tecuci, si manifestindu-si influenta asupra spatiilor rurale invecinate; = resedingele de comund sunt centre de polarizare comunala, avand un grad de dezvoltare (baz economic’, dotiri socio-culturale) mai ridicat decat celelalte sate care depind din punct de vedere administrativ de acestea; = satele formeazi baza ierarhiei, fiind unitatea teritorialé de baz a regiunii, atrigand din ce in ce mai mulji locuitori din mediul urban al judetului Galati, pe fondul amplificarii crizei economice, efectele fiind favorabile pe termen mediu si lung (introducerea de tehnologii modeme de productie agricola, sere, solarii, constructia de locuinje noi net superioare gospodiriilor traditionale, ete) VI. ACTIVITATILE ECONOMICE SPECIFICE ASEZARILOR UMANE DIN CAMPIA TECUCIULUI Modul de utilizare a terenului agricol si profilul tipologic al asezitrilor Analizand evolutia suprafejei agricole, prin raportarea acesteia la suprafata totalé a fiecirei comune din regiune, putem afirma cA la nivelul cdmpiei nu s-au integistrat salturi spectaculoase, suprafaa agricola oscilind intre 80.7% in anul 1960 si 82.9% in anul 2011. in profil teritorial, majoritatea comunelor au valori de 80-90%, cele mai mari valori depasind in anul 2011 procentul de 90% (Cudalbi-96%, Grivita-95%, Matca-93,8%). Valorile cele mai mici sunt inregistrate de Movileni (52.7%), Umbraresti (69.6%) si Nicoresti (71.9%). Din pacate oresterea de circa 2% nu este una reali, intrucat suprafaa agricoli a seizut la nivelul cmpiei de la 138631 ha in anul 1990 la 130547 ha in 2011, Factorul care a determinat aceasti evolutie a fost sciderea suprafefelor totale a unor comune, datorit’ reorganizirii administrativ-teritoriale dup anul 2004, Aceasti evolutie este confirmata si de cele 8 comune care au inregistrat atat scideri absolute cit si relative ale terenurilor agricole in perioada 1990-2011 Analiza detaliaté a structurii suprafefei agricole in cei doi ani ne-a permis identificarea a patru profiluri functionale specifice unititilor administrative ale regiunii a cAror pondere a suferit mici modificari la nivelul anilor 1960 si 2011 Astfel, primul profil tipologic are in component in anul 1960, 2 comune (Cudalbi si Matca) la care se adaugi in anul 2011 ined doud (Cosmesti si Movileni). in cadrul acestui profil suprafata ocupata de arabil depageste 90%, avand 0 medie de 92.8% in anul 1960, respectiv 93.3% in anul 2011. Spre deosebire de arabil, celelalte suprafete sunt neglijabile (pasunile-2.2% in 1960 si 3.1 in 2011, vii-4.6% in 1960 si 3 2011, livezi-0.1% in 1960 gi 0.08% in 2011),Al doilea profil functional inglobeazi 15 unititi administrative in ambii ani analizati (Tecuci, Barcea, Certesti, Corod, Drigdnesti, Fundeni, Ghidigeni, Grivita, Ivesti, Liesti, Munteni, Negrilesti, Tudor Viadimirescu, Umbraresti, Pochidia in 2011) fiind caracterizat de o medie a suprafe(ei arabile de 84.2% in 1960 si 84.6% in 2011, in timp ce pasunile gi viile reprezinti circa 9%, respectiv 5% din suprafata agricol8. Cel de-al treilea profil functional cuprinde 5 unititi administrative in anul 1960 (Tecuci, Ghidigeni, Gohor, Ivesti, Umbraresti) i doar 3 in anul 2011 Gohor, Valea Marului, Tutova) Acestuia fi sunt specifice o suprafati arabili de circa 77%, pagunile ocupand locul al doilea cu o pondere ce a crescut de la 10.7% in 1960 la 15.2% in anul 2011. Aceasti crestere a suprafefei pasunilor s-a produs in detrimentul viilor care au inregistrat 0 scddere cu circa 5%. $i in cadnul acestui profil finejele au o pondere infima, sub 1%, in timp ce livezile inregistreazi o crestere de 2%, media profilului fiind de 2.2% in anul 2011 Ultinul profil tipologic individualizeaz’: doar comuna Nicoresti, a cArui suprafafi arabila ocupi cea mai redusi suprafafa din regiune (62.3% in 1960 si 65.1% in anul 2011), dar si cea mai ridicata suprafafi a viilor (28.9% in 1960 si 30.9% in 2011), situatie care justificd situarea a peste jumiitate din teritoriul acestei comune in Piemontul Poiana Nicoresti Structura terenului agricol in perioada 1960-2011 inamica culturii plantelor sia productiei vegetale Analiza suprafe{elor cultivate cu principalele culturi agricole (grau gi secar’, porumb, floarea soarelui, cartofi, legume, fiucte, struguri) ne arati ck porumbul ocup’ primul loc ca suprafaa cultivata in cimpie atat in anul 1990, cat si la nivelul anului 2011, Cauzele sunt multiple si rezida in adaptabilitatea mare si conditiile naturale propice acestei culturi, precum si ponderea important aacesteia in alimentatia umana si animala. Astfel, suprafaa cultivati cu porumb a crescut fa nivelul campiei cu 31.2%, de la 36972 ha in 1990 la 48512 ha in anul 2011. Cultura legumelor, desi a inregistrat 0 ugoari scidere a suprafejei cultivate (-8.2%) in perioada analizati (de la S041 ha in 1990 la 4627 ha in 2011), ocupa suprafete extinse din extravilanul oragului Tecuci (581 ha in 2011) dar gi din mogiile satelor situate in vecinatatea acestuia (Matca-1200 ha in 2011, 25.9% din suprafaja totala cultivata a cémpiei; Cosmesti-379 ha in 2011, Draganesti-159 ha in 2011, Barcea-138 ha in 2011). Cultivarea legumelor pe suprafefe mari, atit pentru consumul in stare proaspati, cat gi pentru industria conservelor, este favorizatd de conditiile naturale favorabile ale campiei (extinderea mare a teraselor gi a luncilor raurilor care traverseaz’ regiunea, climat optim, soluri fertile, posibilitaqi facile de irigare), Dintre culturile legumicole, cele mai mari suprafete cultivate sunt ocupate de tomate, care s-au extins considerabil dup’ construirea fabricii de conserve de la Tecuci. Productiile cele mai mari se objin Ia legumele (tomate, castraveti) cultivate in sere si solari, dinamica acestora in perioada 1990-2011 fiind remarcabila pentru unele comune. Astfel, dact la nivelul cdmpiei cresterea productiei totale a fost de +59.9%, de la 70542 tone in 1990 la 112798 tone in anu! 2011, in profil teritorial cea mai mare crestere a inregistrat-o comuna Matea (+1895%, de la 2812 fone in anul 1990 Ia 56100 tone in anul 2011) cunoscuta la nivel nafional ca unul dintre cele mai importante bazine legumicole ale Romaniei. Din cele 1200 ha cultivate cu legume in anul 2011, circa 600 ha au fost cultivate in solariile detinute de locuitorii comunei, productia medie la hectar cresednd de la 6.9 tha in 1990 la 46.7 tha in anul 2011 Producfia vegetal (tone) in anul 2011 ‘Campa tecucia Productia de struguri s-a diminuat cu 60.9% in perioada 1990-2011, cauzele majore fiind parcelarea excesiva a proprietati, lipsa sistemelor modeme de cultura (intensive si supraintensive), conditiile climatice nefavorabile din unii ani si scAderea suprafetelor cultivate cu vith de vie. Astfel, majoritatea unitatilor administrative din regiune au inregistrat 0 scidere a productiei in anul 2011, cele mai semnificative fiind inregistrate de Umbraresti (-95.4%) si Nicoresti (-78.5%).npia Tecuciului Restructurarea agriculturii traditionale practicati in continuare in cdmpia Tecuciului gi dezvoltarea unei agriculturi durabile necesiti o serie de misuri complexe, cele mai importante pe termen mediu gi lung fiind: schimbarea mentalittitii populaiei — obiectiv delicat avand in vedere faptul c& populatia din mediul rural al regiunii este de cele mai multe ori slab informata gi reticent la schimbari majore Aceasti situatie este agravati gi de faptul ci foarte putini fermieri constientizeazi efectele viitoare ale agriculturii de subzistentd, continudnd si produc& doar pentru consumul propriu; ‘maximizarea productiei cu minimizarea costurilor este 0 strategie de dezvoltare a agriculturii durabile implementati cu succes in statele din Europa Occidentala care poate avea un efect benefic gi la nivelul cimpiei Tecuciului. Finalitatea acestei strategit are in vedere asigurarea hranei necesare populatiei regiunii, a materiilor prime necesare industriei alimentare si practicarea unei agriculturi modeme conservarea si protectia biodiversitatii vizeaz protejarea celor trei componente majore de mediu ale regiunii: atmosfera, hidrosfera si pedosfera. in cimpia Tecuciului acestea pot fi afectate de practicarea necorespunzitoare a agriculturii traditionale, necesitind 0 serie de misuri preventive Astfel, cresterea animalelor determin’ degradarea solului prin pasunat excesiv, compactare si eroziune; a refelei hidrografice (deseuri de origine animala), a atmosferei prin emisiile de dioxid de carbon care provin de la bilegarul folosit ca ingrasimént. De asemenea, cultura plantelor poate afecta mediul prin chimizare necorespunztoare (contaminarea arterelor hidrografice cu metale grele, nitragi, disparitia unor pradatori naturali); investitit in resursele umane care si ofere suportul necesar tinerilor fermieri prin organizarea de sesiuni de training-uri; implementarea unor principit ecologice pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile care si ofere bunuri agroalimentare simatoase, fir a fi afectate de poluare; asigurarea regulatd a subventiilor pentru fermieri si organizarea de activititi toriale pentru realizatea proiectelor de atragere a fondurilor europene. Activititi economice actuale Migratia international din anii ‘90 si cresterea nivelului de imbatranite al populatiei au reprezentat cauzele principale care au determinat un numar sc&zut al intreprinzatorilor din mediul rural al regiunii, Astfel, in anul 2012 la Registrul Comertului din judetele Galati si Vaslui erau inregistrate in localititile cdmpiei un numar total de 2127 societati comerciale, dintre care peste jumitate apartineau mediului urban, orasul Tecuci definand 1190 societiti comerciale (55.9%), in mediul rural cele mai dinamice sunt satele Liesti (134 societiti comerciale, 6.3%), Corod (117 societati comerciale, 5.5%), Matca (104 societati comerciale, 4.8%), Cudalbi (62 societii le, 5. comerciale, 2.9%), Ivesti (55 societifi comerciale, 2.5%), Barcea (54 societiti comerciale, 2.5%), Tudor Vladimirescu (46 societiti comerciale, 2.1%) Diversificarea domeniilor economice in cate activeaz& societitile comerciale, ne arati ci in anul 2012, la nivelul cdmpiei, peste jumatate din societatile comerciale activau in sfera comerului eu ridicata si amédnuntul (51.6%), urmat la mare distanti de constructii (11.6%), industria prelucratoare (9.6%), agriculturd, silvicultura si pescuit (7.2%), hoteluri si restaurante (3.9%), transport si depozitare (3.8%). in cadrul industriei prelucrdioare, cea mai mare pondere era detinuta de industria alimentara (3.4%), industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalaqii (1.5%), fabricarea de mobila (1%).VII. INFRASTRUCTURA ASEZARILOR UMANE -PREMISA PENTRU CALITATEA VIETH POPULATIEI DIN CAMPIA TECUCIULUL Dinamica fondului de locuinte Analiza datelor inregistrate la recensimintele din 1992, 2002 gi 2011 reflect o dinamica pozitiva a fondului de locuine la nivelul cimpiei, acesta inregistrind o crestere de 9.2% in intervalul 1992-2002 gi de 14.8% in perioada 1992-2011 (de la 43994 locuinte in 1992 la 50515 in 2011) Aceasti evolutie pozitivi a fondului imobiliar reprezinti un punet forte al cdmpiei, fiind destul de greu de explicat, mai ales dupa anul 2002, recensimantul din anul 2011 aratdnd ca judequl Galati, a inregistrat cea mai mare scidere demografica la nivel national Cauza acestei cresteri a numarului de locuinte se datoreazd migratiei urban-rural, din ce in ce mai accentuati dup& anul 2007 la nivel national, multi dintre locuitorii municipiului Galati, pensionari sau disponibilizati, retragandu-se in satele natale din judet unde si-au construit noi locuinte. O alld cauzi, care a generat cresterea numarului de locuinfe la nivelul cdmpiei, gi care sa manifestat pe parcursul intregii perioade postdecembriste a fost migratia intemationala, multi dintre locuitorii cdmpiei investindu-gi cdstigurile realizate in Spania gi Italia in locuin{e noi construite in satele natale. Indicatorii fondului locativ la recensimintele din 1992, 2002 si 2011 in Campia Tecuciului Tmediu de ‘uprafaja medi Nu locuibili/persoanii(m’) | _persoane/locuinti r99z_| 2002 | 2011 | 1992 | 2002 | 2011 1091_| 13.27 [1780 | 338 | 3.18 | 2.59 Ci tehnico-edilitare Analiza dotirilor tehnico-edilitare (alimentare cu api, canalizare, acces la electricitate, incalzire centrala, baie in locuing’) existente la nivelul fiecarei localititi la recensimintele din anii 2002 si 2011 ne arati o imbundtitire a acestora atat in mediul urban cat gi in cel rural, Astfel, la nivelul intregii regiuni procentul alimentarit cu apa in locuinyé a crescut semnificativ de la 3.5% in anul 2002 la 21% in 2011, iar accesul la refeaua de canalizare a inregistrat de asemenea o crestere important, ponderea locuintelor care dispun de canalizare, racordate la refeaua public& sau in sistem propriu, fiind la nivelul cémpiei de 16,9% in anul 2011 (+13.3% in perioada 2002-2011) In cea ce priveste accesul la electricitate nu putem afirma ca exist disfunctionalitati majore in la nivelul cémpiei, care a inregistrat 0 crestere a ponderii locuinfelor racordate la energie electric& de 1.75% (92.07% in anul 2011), Evolufii pozitive au inregistrat, in perioada 2002-2011, gi incitlzirea central (+3.9%), si dotarea locuingelor cu baie (+11.7%)., Accesibilitatea si calitatea retelei ciilor de comunicafie si transport in prezent, teritoriul cimpiei Tecuciului este traversat de o rejea de transporturi rutiere gi feroviare care inlesneste o bun’ desfigurare a activititilor economice. Caile de comunicatii principale sunt orientate de-a lungul vaii Barladului, pe directia nord-sud, avand numeroase ramificafii secundare (drumuri judefene si comunale) care traverseaza terasele Barladului spre vest si est, principalul nod de comunicatii fiind municipiul Tecuc Harta ciilor de comunicatie in cdmpia Tecuciului reflecti in prezent 0 accesibilitare feroviard ridicat’ in partea centrala a regiunii de care beneficiaza preponderent satele resedinti de comund de pe valea Barladului, aceasta diminuandu-se semnificativ spre periferia cdmpiei, 38 dintrelocalititile regiunii (71.6%) find situate ta o distangi de cea mai apropiata statie de cale ferati cuprinsi intre 1.7 km (Tiginesti) si 24.5 km (Corod). in aceste conditii, populatia din localitiile periferice foloseste preponderent mijloacele rutiere de transport in comun, care au devenit in prezent ‘mai rapide gi mai ieftine. Analizind calitatea infrastructurii rutiere care tranziteazd campia, putem concluziona c& majoritatea drumurilor judefene gi comunale au un grad redus de siguranf& gi confort, conditiile de trafic find precare, mai ales in cazul unor precipitagii abundente, Riscul acestor drumuri este amplificat pe timp de noapte datoriti lipsei indicatoarelor rutiere, a parapetilor de sigurangi, a lucritilor de intrejinere a pargii carosabile si a stilpilor de iluminat public. Refeaua ciilor de comunicatie in Campia Tecuciului Unitiile de invatimént, ealitatea actului didactic i nivelul de instruire al populatiet in prezent refeaua scolar a regiunii cuprinde, conform statisticii oferite de Directiile Judetene de Statistici din Galafi si Vaslui in anul 2012, un numar de 61 de unitai de invatamant, cu 15 unitigi mai pufin decat in anul 2005, cand cAmpia Tecuciului era deserviti de 76 unititi scolare. ‘La nivel de unitate administrativ-teritorial& circa o treime din unitifile de invagimant sunt in ‘municipiul Tecuci (24 in anul 2005 si 21 in 2012), mediul rural fiind cel mai bine reprezentat de comunele Matca (5 unititi gcolare in 2012), Munteni, Ivesti, Liesti gi Cudalbi (cate 3 unitai scolarerestul comunelor avand cel mult 2 unititi scolare. Cercetarea realizati pe teren reflect faptul cd exista in continuare sate care nu au nici macar o unitate de invagimant, elevii fiind nevoiti s& se deplaseze zilnic pe cont propriu in satul de resedin{§ (Podoleni-comuna Barcea, Satu Nou- comuna Cosmesti, Malu Alb-comuna Driginesti, Gara Ghidigeni, Gura Garbovatului si Tapliu- comuna Ghidigeni, Posta-comuna Gohor, Sarbi-comuna Nicoresti, Torcesti-comuna Umbraresti, Crivesti-comuna Tutova). Calitatea actului didactic este indoielnic’ in multe dintre scolile campiei, mai ales in mediul rural, De altfel, conditiile desfigurarii activititilor didactice pot fi apreciate si prin raportarea numarului mediu de elevi ce revin pentru o scoala, 0 sal de clas& sau un cadru didactic, reflectind intr-o oarecare masuri disparititile integistrate la nivelul cAmpiei. Astfel, media numérului de elevi scoalii a crescut de la 374.92 in anul 2005 la 446.98 in anul 2012, evolutie datorata inchiderii a 15 scoli in perioada analizati. Numdrul mediu de elevi'sala de clasi a rescut si el de la 32.79 in 2005 Ia 34.13 in 2012, aceeasi evolutie ascendenti fiind inregistrata si de mumérul mediu de elevi cadru didactic (de la 16.19 in 2005 la 16.5 in anul 2012). Infrastructura sanitari si statea de sinitate a populatiei Siinitatea populatiei constituie un fenomen complex, biologic, psihologic, social gi cultural ce reflect nivelul sinatatii indivizilor ce apartin comunititilor umane la un moment dat Factorii care mentin/deterioreaz& starea de snatate a populatiei sunt stilul de via(d, factorit socio-economici, condifiile de mediu, calitatea serviciilor sanitare, cat si factorul genetic. Analiza infrasiructurii sanitare din cémpia Tecuciului are © important deosebiti pe fondul imbatranirii demografice accelerate survenite in ultimele doua decenii. Din paicate in mediul rural, calitatea serviciilor sanitare este cu mult sub cea din mediul urban, situatia find si mai delicata in localitijile cu un nivel al imbatranirii demografice peste media regiunii. Astfel, numérul medicilor a sczut de la 124 persoane in anul 2005 la 102 persoane in anul 2012 (-17.7%), iar cel al personalului mediu sanitar de la 376 persoane in anul 2005 la 359 persoane in anul 2012 (-4.5%), Sc&derea numérului de medici si a personalului mediu sanitar nu a generat din fericire o crestere a numirului de persoane/medic (1389.43 persoane/medic in 2005 si 1373.16 persoane/medic in anul 2012) si a numérului de persoane/personal mediu sanitar (458,22 persoane/personal mediu sanitar in 2005 gi 390,14 persoane/personal mediu sanitar in anul 2012) ca urmare a diminufrii importante a numérului de locuitori din majoritatea unitagilor administrative. VII, PERSPECTIVELE DEZVOLTARI DURABILE A ASEZARILOR UMANE DIN CAMPIA TECUCIULUI Programe de dezvoltare implementate, in derulare si de vitor Conform statisticii oferite de Consiliul Judelean Galati, in campia Tecuciului au fost implementate, incepand cu anu! 2000 un numar de 47 de proiecte de dezvoltare regional. Dintre acestea cele mai numeroase au fost prin programul PHARE, 15 la numér, urmate de programul SAPARD cu I1 proiecte implementate exclusiv in mediul rural al regiunii, majoritatea vizind dezvoltarea si imbundtijirea infiastructurii rurale (misura 2.1.) in perspectiva se pregatese, conform aceleiasi statistici incd patru proiecte, dintre care doud derulate prin POR 2007-2013 in municipiul Tecuci, care au in vedere reabilitarea si modemizarea uunor institugii de cultura (Casa de Cultura si Scoala gimnaziala Torgu Tordan) si dou prin PNDR- masura 322 aplicate in mediu! rural cu scopul de a reabilita infrastructura fizicd in comunele Cudalbi, Valea Marului si Umbriresti Obiective si strategii de dezvoltare a activitatilor Objective si strategii de dezvoltare a agriculturiiPredominarea terenurilor agricole in cadrul regiunii si ponderea de peste 50% a populatiei active ocupate in sectorul primar in majoritatea asezirilor rurale necesita o atenfie sporita din partea autoritatilor locale care au rolul de a stabili gi aplica o serie de obiective yi strategit de relansare a agriculturii regiunii pe fondul vulnerabilitifilor actuale specifice sectorul primar la nivel national. in acest context prezentim cAteva obiective gi strategii de punere in aplicare a acestora menite si valotifice in viitorul apropiat potentialul agricol considerabil de care dispune cdmpia Tecuciului realizarea unei productii agricole intensive cu profil complex; asigurarea unor conditii pedologice cu favorabilitate ridicatit, crearea unui sector agricol competitiv; crearea unor centre de prelucrare si ambalare in unitatile administrative cu un nivel ridicat al productiei animaliere; dezvoliarea de ferme specializate pentru cresterea productiviit; reducerea disparitdyilor in ceea ce priveste productia animalierd; uilizarea potentialului amenajarilor piscicole existente sau amenajarea de nol iazuri si bdlti antropice, pentru cresterea productiei piscicole. Obiective si strategii de dezvoltare a industriei Cresterea competitivititii industriei regiunii la nivel national gi intemational este un prim obiectiv care ar trebui luat in considerare de autoritatile locale si judefene. Pentru dezvoltarea unei industrii competitive ar trebui sustinuti dezvoltarea IMM-urilor in special in zona de influent& a municipiului Tecuci axati pe industriile alimentari si textili, corelati cu productia agricol& si animala (legume si fructe, lapte, came, oud, lana). Tot in sprijinul cresterii competitiviteti industriei ar fi: extinderea/amenajarea unui pare industrial in apropierea municipiului Tecuci, findnd cont de eficientizarea relatiei resurse-prelucrare si realizarea de investitii in reabilitarea cdilor de comunicatii care sd sustind aceasta relatie; valorificarea resurselor locale (nisipuri, pietrisuri) prin sustinerea IMM-urilor din domeniul construetiilor; desfisurarea actiunilor de recalificare a fortei de munca, pentru a diminua rata de emigratie si somajul. Dezvoltarea sectorului energetic si producerea de energie din surse regenerabile ar fi de asemenea un obiectiv care ar putea fi realizat in urmatorii ani, contribuind semnificativ la nivelul de dezvoltare al agezarilor umane din regiune Obiective si strategii de dezvoltare a sectorului terfiar Calitatea viefii populatiei este direct proporjionala cu calitatea serviciilor oferite care inregistreazi in prezent importante decalaje intre mediul urban si cel rural. Aceste disparititi regionale se bazeaz de cele mai multe ori pe lipsa infrastructurii sau precaritatea acesteia, aspecte constatate i la nivelul campiei Tecuciului, Astfel, imbunditdirea infrastructurii tehnice si de transport este un prim obiectiv strategic care trebuie s& se bazeze pe urmitoarele mésuti modernizarea drumurilor judefene si comunale; diversificarea serviciilor de transport si a celor conexe in locallitiqile adiacente rejelei majore ruiere si feroviare; imbuncidtirea si realizarea de noi conexiuni rutiere intre asezirile umane, impreunit cu eficientizarea transportului public in municipiul Tecuci. Potenjarea serviciilor si a comertului reprezinta al doilea obiectiv major care trebuie implementat continu, mai ales in mediul rural al cdmpiei. in acest sens masurile posibile care pot fi intreprinse sunt: cresterea gradului de dezvoltare a comertului en-gros; cresterea mumérului de centre comerciale in mediul rural, mai ales in comunele cu accesibilitate ridicata; cresterea numérului de unitai sanitare; eresterea calititi invésfimantului preuniversitar. Obiective si strategii de dezvoltare a componente demografice imbatrénirea demografic’, starea de sinatate precard, slaba dotare social-culturala, forja de munca slab calificata, deficitul natural gi migratoriu reprezinté cele mai importante aspecte negative cu care se confrunta populajia cdmpiei Tecuciului, minimizarea acestora si cresterea caliitii viegii fiind un obiectiv major pentru autoritatile locale si judefene,Acest obiectiv vizeazA aplicarea unui set de actiuni strategice care sa aiba impactul scontat supra comunitatilor umane ale regiunii, respectiv: imbundtdyirea calitiqii locuirii prin construirea’modernizarea reabilitarea infrastructurii de wilitcyi (canalizare, apa potabilii, gaze, evacuare ape uzate si deseuri) mai ales in localitatile cu populatie imbairénita sau sctideri semificative ale populaiel; diversificarea ofertei de servicit oferite familiilor cu copii prin infiinarea de noi crese, griddinite eu orar prehungit; asigurarea accesului la locuite sociale pentru familile tinere in mediul urban; reabilitarea si modernizarea cladirilor ce adapostesc spitale, mai ales a celor din mediul rural; asigurarea accesului la servicii medicale primare (medicinds de familie) prin atragerea de medici pediatri, in special in unititile administrative cu deficit; dezvoliarea serviciilor sociale oferite persoanelor varsmice (ajutor pentru menaj, consultant administrativis si juridicd, asistemé medical) mai ales in unitiqile administrative cu 0 pondere ridicata a populatiei imbittrénive; dezvoltarea programelor de perfectionare profesional: continutt adecvate exigentelor piefei muncii; furnizarea de cursuri si dezvoltarea unor programe de sustinere a insertiei pe piata fortei de muncéia persoanelor vulnerabile. Obiective si strategii de protectie si conservare a mediului Degi coneluziile din ultimii ani desprinse de Agentia Pentru Protectia Mediului Galati gi Administratia Bazinal de Ap& Prut-Barlad, prin subunitatea acesteia SGA Galati, evidentiaz’ 0 calitate bund a solului, aerului si refelei hidrografice din cimpia Tecuciului, autorititile locale i regional trebuie s& aib& pregatite in permanenfi masurile adecvate pentru protectia si conservarea biodiversititii. In acest sens propunem céteva obiective care pot asigura pe termen mediu si lung o diminuare constant a poluarii, calitatea mediului fiind direct rispunzltoare de starea de sindtate a populatiei cdmpiei: reducerea emisitlor poluante prin retehnologizari; modernizarea si adoptarea unor tehnologii nepoluante de citre agentii economici care inregistreazd emisii de noxe atmosferice peste limita admisa; mirirea suprafetei zonelor verzi din zona industrial a municipiului Tecuci, indesirea sau crearea perdelelor verzi in jurul centurii ocolitoare a Tecuciului, eu utilizarea speciilor vegetale native si evitarea celor exotice, invazive; epurarea corespunziitoare a apelor uate $i asigurarea calititii apei potabile, conform standardelor europene; mésuri de protectie a apelor de suprafasd si a panzelor freatice impotriva poliirii cu fertilizatori si pesticide; conservarea si intretinerea actualelor plantatii pomicole care asiguri stabilitatea solului; protejarea fondului forestier, evitarea defristirilor ilegale, care pot periclita echilibrul asigurat solului de suprajetele impadurite. CONCLUZII Spatiu! geografic al Cimpiei Tecuciului, abordat pentru prima data integral, intr-un studiu complex de geografia populatiei gi agezSrilor umane, se contureaza ca un spatiu deschis care dispune de atuuri certe in contextul noii regionalizArii nationale, De-a lungul acestui studiu am urmarit evidentierea, pe cat posibil exhaustiva, a caracteristicilor definitorii pentru populatia si aseziirile regiunii, cercetarea dorind s& surprinda individualitatea geografica a cimpiei Tecuciului, aducdnd in prim-plan in permanenta atat aspectele favorabile cat si nefavorabile care si creioneze o imagine cat mai real gi actual’ a regiuni Pozitia geograficd si cadrul natural au fost primii factori de favorabilitate pentru procesul de populare a regiunii si dezvoltare a asezarilor umane, fapt dovedit de numeroasele descoperiri arheologice care atest prezen{a comunitijilor umane in cdmpia Tecuciului din cele mai vechi timpuri. Lunca gi terasele Barladului, au constituit, prin planietatea reliefului, expunerea versangilor, altitudinile scizute, elementele climatice si caracteristicile biopedogeografice de exceptie, germenii aparitiei si dezvoltirii vetrelor de sat, Astfel, in partea centrala a cémpiei vetrele de sat s-au extins mai mult liniar, formand intre Hanu Conachi si orasu! Tecuci 0 adevarati ,aglomeratie rural” pe odistanta de 30 de km in timp ce podurile teraselor au favorizat dezvoltarea de vetre bine conturate, poligonale, specifice asezarilor rurale mari gi foarte mari Lunca Siretului Inferior, cu care cimpia Tecuciului se invecineaza in partea de vest, a avut de asemenea un rol important pentru aparitia si dezvoltarea economic a agezirilor regiunii. Pe de-o parte, aceasti arter§ hidrografica, alituri de Bérlad, a reprezentat 0 important’ ax’ comercial care facilita legaturile dintre agezirile Moldovei, generand caracterul de tranzit comercial al cimpiei dinspre Suceava spre Galati, iar pe de alt parte, a determinat roirea unor vetre de sat spre est, pe terasele Barladului, datoriti numeroaselor inundatii (Cosmesti, Fundenii Noi). Fenomenul de roire a satelor, ca urmare a potentialului inundabil ridicat al cdmpiei s-a manifestat gi in interiorul acesteia (Umbriesti-Deal), debitele ridicate ale Barladului si afluengilor acestuia (Tecucel, Corozel) fiind responsabile de producerea unor pagube materiale considerabile atat in mediul rural cat si in orasul Tecuci. Un alt aspect negativ, cu o amploare mai redusi, dar care a intrat si in atentia autorititilor locale, este reprezentat de alunecirile de teren care apar in nordul cdmpiei la contactul dintre lunca Birladului si terasa Ghidigeni. Pantele a cAror valoare depageste 10°, intre satele Slobozia Blineasa si Téplau, prezinté un rise ridicat, procesele de ravenare gi sumpare fiind vizibile de-a lungul Blineasa si Garbovaqului Revenind la factorii favorabili, amintim potentialul eolian de care dispune regiunea care sti la baza unui proiect demarat la inceputul anului 2012 de autoritaqile locale pentru construirea in apropierea municipiului Tecuci a unui parc fotovoltaic in valoare de peste 50 milicane de euro, Westitie care ar putea avea un impact considerabil asupra economiei regiunii, Caracteristicile biopedogeografice au constituit la rindul lor elemente favorabile pentru procesul de umanizare al cimpiei i dezvoltare a activititilor economice. Deftisarea padurilor care acopereau in trecut suprafefe considerabile din cimpia Tecuciului, oferind protectie populatiei autohtone, hrani si materie prima pentru dezvoltarea mestesugurilor si industriei artizanale s-a realizat in favoarea extinderii terenurilor agricole care dispun de un potential considerabil datorit predominantei solurilor cu fertilitate ridicat& (cemisoluri) pretabile diverselor culturi agricole. in aceste conditii, in ultimele decenii asociatiile vegetale silvostepice destul de variate (Quercus pedunculiflora, Quercus pubescens, Quercus robur, Carpinus Betulus, Fraxinus excelsior, Tilia tomentosa, Coryllus avelana, Crataegus monogyna) s-au redus considerabil, avand cea mai mare extindere in nordul regiunii in dreptul satelor Gefuu, Ghidigeni, Talpigi, Negrilesti, Munteni precum si in sud, in vestul satului Hanu Conachi gi la est de satele Liesti, Bucesti, Ivesti, Umbriresti-Deal, Barcea, Drdginesti si Malu Alb Evolujia demografici a cdmpiei, analizata in pericada 1893-2011, reflecti o crestere continua a populatiei pe parcursul secolului al XX-lea gi inceputul secolului al XXT-lea, intensitatea fiind influenfat& de conjuneturile politice gi economice nationale si intemationale. Astfel, cea mai mare rati de crestere demografica este inregistrati in perioada 1893-1912 (+45.3%) pe fondul unui spor natural ridicat, urmati de o evolutie oscilanti influentati de cele dou rizboaie mondiale care au avut un impact nefast asupra ratelor de natalitate si mortalitate. In acord cu aceste dou evenimente mondiale constatim o scidere a ratei de crestere in perioada 1912-1930 (+16.2%), urmata de o crestere in perioada 1930-1941 (+20.2%) gi o usoara scidere in perioada postbelic (419.1% in intervalul 1941-1956). incepand cu anul 1956 rata de crestere a populatiei inregistreazi © scidere continu datoriti accentuarii migeatiei rural-urban din perioada comunisti, cresterea populatiei municipiului Galati, centru siderugic de important’ nationala gi international’ incepand cu anul 1965, realizindu-se gi pe seama locuitorilor din satele cAmpiei Tecuciului, care au migrat definitiv in mediul urban. in plan secundar cresterea valorilor de natalitate, fortata prin politicile comuniste (decretul din anul 1967), situate peste media nationala in perioada 1968-2002, a determinat un spor natural care a avut preponderent valori duble fagi de media nationala (perioada 1987-2002) determinnd o crestere enti a populatiei cAmpiei care a inregistrat un maxim demografic de 153504 locuitori in anul 2002, Prin urmare, cresterea demograficd, desi infima(+0.2% in perioada 1992-2002) a continuat si dupa caderea regimului comunist, pana in anul 2002, find determinata de un bilan natural care s-a mentinut pozitiv pana in anul 1997 (1.4%e), dar gi de o retromigrafie prezenta si in cdmpia Tecuciului incepand cu anul 1997, mulfi locuitori intorcindu-se in satele de origine, Unititile administrative care inregistreazi fenomenul de retromigratie inc& din anul 1997 sunt Cosmesti, Draginesti, Liesti, Ivesti, Gohor, Movileni si Munteni. La aceasta crestere demograficd a contribuit i populatia de etnie roma a cArei ponderi s-a dublat in perioada 1930- 2002, fiind de 4.1% la recensmantul din anul 2002, aceasta menfinénd natalitatea regiunii la valori ridicate si dupa anul 1990, Ultima perioad intercensitari (2002-2011) marcheazi prima scidere demografica considerabila la nivelul regiunii (-21.4%), populatia cdmpiei Tecuciului fiind in anul 2011 de 126341 locuitori. Aceasta scddere se datoreaza deficitului natural inregistrat dupa anul 2002, care coboari sub media nationala (-4.9%o in anul 2011) ca urmare a sc&derii natalititi (7.6% in anul 2011) gi cresterii mortalitiii (12.5% in anu! 2011), La réndul ei natalitatea a evoluat in stransi legatura cu ratele de nupfialitate (3.9%o in anul 2011) si divorfalitate (1.8% in 2011) a c&ror traseu preponderent descendent, respectiv ascendent au fost rlspunzatoare de sciderea vitalitaii populatiei Remarcim, de asemenea, din nefericire, valori extrem de ridicate ale mortalitiii infantile atét in mediul rural ct si in oragul Tecuci, ratele acesteia fiind preponderent peste media national de-a lungul perioade analizate (1968-2011), Astfel, in anul 2011, media la nivelul regiunii este de 19.9%o, dubla fafa de media national, valori extrem de mari inregistrnd municipiul Tecuci- 20.6% si comunele Valea Mérului-80%e, Negrilesti-62.5%, Cosmesti-52.6%e, Ivesti-46.3%o, Movileni- 38.5%o, Dinamica repartitiei spatiale a populatiei la nivelul intregii regiuni este direct influentata de evolutia demograficd, inregistrind o crestere in perioada 1930-2002 de la 62.2 loc/km* in anul 1930 la 105 loc/km” in anul 2002, find indirect influenjata de factorii mentionati mai sus. Chiar daca inregistreazi o scidere in ultima perioad& analizatf, fiind de 85.7 loc/km’ in anul 2011, densitatea general’ a cimpiei Tecuciului riméne peste media national, situatie inregistrata de-a lungul intregii perioade analizate, Analiza densititilor agricole i arabile reflecti o evolutie descendenti in perioada 1970-2011, fiind situate sub media nafionala pe toati perioada analizati, valorile din anul 2011 (1073 loc/100 ha-densitate agricol&; 127.6 loc/100 ha-densitate arabild) fiind influentate atit de evolutia demografic’, cat si de dinamica suprafetelor agricole gi arabile a ciror scidere dup’ anul 1990 s-a realizat pe seama cresterii terenurilor neproductive. Imbatranirea demogeafica accelerati, mai ales dup anul 1990 constituie un rise ridicat pentru viitorul populatiei cimpiei, ponderea populatiei varstnice in totalul populatiei fiind de 13.6% Ja recensfmantul din anu! 2002 1a nivelul regiunii. Ingrijordtor este si faptul c4 43 de sate (81.1%) inregistrau o pondere a varsinicilor ce depigea 12% in anul 2002, cea mai mare find inregistrata de satul Malureni (21.5%). Scaderea demografica inregistrati de regiune in perioada 2002-2011 ca urmare a reducerii vitalititii populatiei, ne confirma cresterea nivelului de imbatranire demografica dup anul 2002, Pe termen mediu si lung acest fenomen demografic poate crea dezechilibre sociale si economice profuunde, necesintind 0 atentie sporit’ din partea autorititilor locale si regionale. Accelerarea procesului de imbitrdnire demografici si sciderea fertilitatii se produc concomitent cu feminizarea populatiei dup anul 1990, recensimintele din anii 1992 gi 2002 evidentiind sc&dere a populatiei masculine (49.94% in 1992 si 49.76% in 2002), accentuata si de migratia international survenita la inceputul anilor ‘90, Analiza structurii socio-culturale a populatiei cdmpiei Tecuciului la recensimintele din ani 1930, 1966, 1977, 1992 si 2002 reflect’ o omogenitate etnic’ covarsitoare, ponderea populatiei de etnie romaneasc’ fiind in tofi anii analizafi peste 94%, cu o maxima de 99.5% la recensimantul din anul 1966, Dupi anul 1990 asistim la 0 sc&dere a ponderii populatiei romanesti, respectiv o crestere a populafiei de etnie roma (4.1% la recensmantul din anul 2002), datoriti vitalititii demograficediferite inregistrate de cele doua etnii, dar si a declaratiilor false din timpul regimului comunist, cand multi figani afirmau in fata recenzorilor c& sunt romani sau de alti nationalitate pe baza liberului consimfimént. In concordant cu structura etnicd apare gi structura confesionali care reflect o pondere de peste 96% a ortodocsilor repartizati uniform in cadrul campiei de-a lungul intregii perioade analizate, recensimintele din 1992 si 2002 evidentiind 0 crestere la nivelul cdmpiei a penticostalilor (0.25%) si adventistilor de ziua a 7-a (1.1% in 2002) rspandifi preponderent in satele cu ponderi ridicate ale populatiei de etnie roma, Remarcim de asemenea disparitia mozaicilor gi romano-catolicilor prezenti la recensiméntul din anul 1930 (2.5%-mozaici, 0.4%-romano-catolici) preponderent in mediul urban dar si in asezAri rurale de pe valea Barladului (Ivesti, Gara Berheci), confesiuni adoptate de evrei, maghiari si germani a c&ror numar a se’zut drastic datorita celor dou Fizboaie mondiale (evreii), dar si repatrierilor sau comportamentului demografic cu tendinte denataliste (germanii, maghiarii) Structura economici a populatiei reflecti o scidere continu’ a populatiei active, de la 51.13% in 196 la 40.72% din populatia totala la recensimantul din 2002, concomitent cu cresterea populatiei inactive de la 64931 persoane (48.87% din populafia total) in 1966 la 90995 persoane (59.28%) in 2002, proces determinat in principal de imbiitrénirea demograficd. Structura populatiei active ocupate pe sectoare economice (primar, secundar, tertiar) reflects specificul economic agricol al cdmpiei, desi ponderea acestora a inregistrat 0 evolutie oscilanté determinati de conjuncturile politice si economice inregistrate la nivel national pe parcursul perioadei analizate. Astfel, desi cea mai mare pondere este detinuti de-a lungul intregii perioade de populatia ocupata in sectorul primar, perioadei comuniste ii corespunde o orestere fortati a populatiei ocupate in sectorul secundar in perioada 1966-1977 (25.3% in 1977), crestere care se pasteazi si in perioada 1977-1992 (31.3% in 1992), insotit de o crestere si a sectorului tertiar (23% in anul 1992). Dupa anul 1992 asistim din nou la o crestere a populatiei ocupate in sectorul primar (60.9% la recensimantul din 2002), pe fondul privatizarii unititilor industriale din mediul urban (Tecuci, Galati), alimentate cu fort’ de munca de asezirile rurale ale cimpiei, si disponibilizarilor colective, care au amplificat migratia forfei de munc& dupa anul 1990, Cuantificarea riscului demografic pe baza unui set de 8 indicatori demografici (indicele de feminizare si indicii de feminizare specific’ -15-64 ani gi peste 65 ani; greutatea specifick a populatiei tinere; indicele de imbatrénire al populatiei; raportul de dependengi al varstelor, bilantul natural; bilanqul migratoriu) evidentiaz’ o pondere de 30.4% a unititilor administrative cu rise demografic ridicat, evidentiindu-se comunele care ocup& preponderent pozitii periferice in cadnul cimpiei, dar si oragul Tecuci, Cele mai multe unititi administrative din mediul rural (10 comune- 43.5%) s-au plasat in intervalul specific riscului demografic mediu, comunele limitrofe muncipiului Tecuci (6 comune-26.1%) fiind singurele care prezint& un rise demografic scivzut. Tipologia agezirilor rurale din cémpia Tecuciului este rezultatul unui complex de factori (fizico-geografici, istorici, socio-economici, politici) care gi-au pus amprenta asupra acestora de-a lungul timpului, Dintre acestia, factorii fizico-geografici au jucat un dublu rol, Pe de-o parte au facilitat aparitia gi extinderea vetrelor prin conditiile favorabile oferite (terasele gi valea Barladului), iar pe de alté parte au determinat roirea acestora din luncile joase afectate de inundatii frecevente ale Siretului, Barladului si afluentilor acestuia, Astfel, in prezent predomind satele de teras& (37 de sate- 71.2%), urmate de satele de contact (9 sate-17.3%) gi satele de lunes (6 sate-11.5%). Pozitia geograficd de tranzit comercial, la intersectia drumurilor comerciale de pe valea Barladului, cu cele de pe valea Siretului si Prutului situate in apropiere, a influentat de asemenea forma si textura vetrelor de sat, cea mai mare parte a acestora avand o forma liniara (46.1%), alungiti in lungul cdilor de comunicatie, si a vai Barladului gi o texturi monoliniard gi biliniara (monoliniari-30,7%, biliniara-15.3%). Satele mai noi, formate ca urmare a improprietiririi din a doua jumiatate a secolului al XIX-lea, dar si ca efect al actiunilor de ocupare dirijat& a spatiului, sedisting prin forme poligonale ale vetrelor (28.8%) si texturi ordonate/geometrice (17.3% din totalul agezirilor rurale). Dinamica mirimii demografice a satelor in perioada 1893-2002 reflect’ inck 0 dati potentialul natural si economic considerabil al cimpiei Tecuciului, care a determinat o crestere a ponderii satelor mari si foarte mari in totalul agezarilor rurale, de la doar 4 localititi-10% (Munteni, Bucesti, Matca, Tudor Vladimirescu) in anul 1893 la 10 localitifi-19,2% in anul 2002 in cazul satelor mari, si de la 3 localitati-7,5% (Corod, Cudalbi, Liesti) la 11 localitaqi-21,1% in cazul satelor foarte mari, O crestere au inregistrat gi satele mijlocii, de Ia 14 la 20 de localitit, acestea avand cea mai mare pondere in cadrul campiei (38.4%) Din pacate scdderea demografica din perioada 2002-2011 a afectat toate cele trei categorii de ageziri rurale, satele mijlocii fiind in anul 2011 in numar de 18 localitii-34.6%, satele mari de 8 localititi-15.3% gi cele foarte mari de 10 localititi-19.2%, Aceasta evolutie a determinat o crestere a satelor mici si foarte mici, de la 6 localititi-11,5% la 9 localitai-17,3% in cazul satelor mici si de la 5 localitaqi-9,6% la 7 localitii-13,4% in cazul satelor foarte mici. Clasificarea functionala a agezarilor rurale reflect specificul economic al regiunii, ponderea de peste 80% a suprafetei agricole si lipsa unititilor industriale in mediul rural determinand predominanta satelor monofunetionale specializate in agriculturi (cultura cerealelor) in tofi anii analizati, Totugi in perioada 1966-1992, ca urmare a procesului comunist de industrializare fortat asistm la o diminuare a satelor monofunctionale, de la 90.3% la recensimantul din anul 1966 la 67.3% in 1977 si 55.7% in anul 1992. Aceast& evolutie descendent se produce concomitent cu cresterea satelor cu funcii duble/mixte (16 localitii-30.7% in 1992) si a celor complexe (7 localititi-13.4% in 1992) a c&ror populatie lucra in mediul urban practicand navetismul spre municipiile Galati si Tecuci. Privatizarea sau inchiderea unitatilor industriale din mediul urban, urmati de disponibilizarea colectiva a angajatilor a determinat o scidere considerabild a satelor cu functii duble (4 localititi-7.7% in anul 2002) in perioada 1992-2002 care au revenit in categoria celor monofunetionale (41 localititi-78,9% in anul 2002), cele complexe pistrindu-si aceeagi pondere Valorile densititii gi dispersiei agezarilor, chiar dac& au un caracter pur statistic, sunt extrem de utile pentru autorititile locale atunci cand iau in calcul realizarea unor noi proiecte de investitii menite si imbundtijeasci modul de viati al locuitorilor unei regiuni, in anul 2012, densitatea asezarilor la nivelul regiunii este de 3.37 asezAri/100 km’, oscilind intre 0.7 asezari/100 km’ (Cudalbi) si 11.38 asezari/100 km? (Ghidigeni). De asemenea, indicii de dispersie calculati la nivelul cimpiei, cat i in profil teritorial in anul 2011, reflecté o imprastiere redusa a vetrelor de sat, numarul redus de sate componente, distanjele mici dintre acestea si diferentele mari de populatie dintre satul resedin{& si satele nereseding’, au determinat 0 predominangi a valorilor de dispersie mici si foarte mici. Orasul Tecuci, singura agezare urband de la care provine si denumirea cdmpiei, este atestat documentar la mijlocul secolului al XV-lea (1435), fiind la origine un térg important al Moldovei a chrui genezi gi dezvoltare urbana au fost determinate in primul rind de pozitia geograficd, la intersectia drumurilor comerciale amintite, beneficiiind de o accessibilitate ridicaté si reprezentind “motorul” dezvoltirii ulterioare a cdmpiei. Accesibilitatea ridicati este confirmata si de calculul centralitiqii ageztrilor cAmpiei, oragul Tecuci obtinand cel mai bun scor (20.4) in raport cu celelalte ageziri. Aceste atuuri i-au conferit timp de cinci secole (Intre jumatatea sec. al XV-lea si mijlocul secolului al XX-lea) privilegiul de a ocupa functii administrative importante, find regedinga tinutului si judetului omonim, functii hotirdtoare pentru investitiile atrase de urbe (cresterea gradului de echipare tehnico-edilitard, cresterea suprafe{ei intravilanului) mai ales in perioada cuprinsa intre sfirgitul secolului al XIX-lea $i anul 1950, Modificarile administrative survenite la nivel national dup’ anul 1950 au determinat, treptat, diminuarea puterii administrative a oragului situatie reflectat& into crestere nesemnificativa a intravilanului si o stagnate a dotirilor tehnico-edilitare care-iconfera in prezent un aspect de ruralism, mai ales in cartierele periferice. Din punct de vedere functional, costatim o diminuare semnificativa a functiei comerciale in perioada regimului comunist, cand se dezvolti cu prioritate functia industrial, situatie reflectat& in ponderea populatiei active ocupate pe sectoare economice in perioada 1966-1992 (35.1%-sector secundar si 48%-sector tertiar in 1966; 41.9%-sector secundar si 47.7%-sector tertiar in 1977; 48.9%-sector secundar gi 43%-sector terfiar in 1992), Privatizarea unitifilor industriale dupa anul 1990 urmati de disponibizarile colective de personal si liberalizarea comertului au generat reorientarea profesionala a locuitorilor, funetia comerciala ocupind din nou primul loc (30.5%-sector secundar gi 60.5%- sector tertiar in 2002). Din punct de vedere demografic, desi populatia orasului a crescut continuu pe parcursul secolului al XX-lea, de la 17046 locuitori in anul 1930 la 46825 locuitori in anul 1992, Tecuciul n-a reusit s& promoveze decat 0 treapti in ierarhia demograficd a agezarilor urbane (de la oras foarte mic la orag mic), depopularea semnificativa inregistrati, mai ales dupa anul 2002 (de la 42094 locuitori in 2002 Ia 31045 locuitori in anul 2011) diminuandu-i considerabil sansele de a trece in categoria oraselor mijlocii Activititile economice din cmpia Tecuciului apartin sectorului_ primar (61%-populatie ocupata in sectorul primar; 16.2%- populatie ocupati in sectorul secundar si 22.8%- populatie ocupata in sectorul tertiar in 2002), fiind axate pe cultura plantelor(cereale), cresterea animalelor reprezentind ocupatia secundari a locuitorilor din mediul rural al regiunii, Fertilitatea solurilor, accesibilitatea ridicata si existenfa unor centre urbane importante in apropiere (Tecuci, Galati, Foosani, Barlad) care au constituit de-a lungul timpului importante puncte de desfacere a marfurilor agricole, au determinat 0 pondere ridicati a suprafefei agricole si a celei arabile care au inregistrat 0 crestere in perioada 1960-2011 (de la 80.7% in anul 1960 la 82.9% in anul 201 1-suprafafa agricolt: de la 83% la 84.9% in aceeasi perioada-suprafata arabila). Terenurile arabile sunt urmate in anul 2011 de pasuni si fainefe naturale cu 8.3% din suprafata agricola, vii gi pepiniere viticole cu 5.9% gi livezi si pepiniere pomicole cu 0.9%. Dinamica culturii plantelor si a productiilor vegetale in perioada 1990-2011 ne arati porumbul ocup% primul loc ca suprafafi cultivati in cdmpie atét in anul 190, inregistrind cresteri semnificative atit la suprafafa cultivaté (+31.2%) cat gi la productia totala (+126.2%-locul 1), Culturile de porumb sunt urmate, dup ponderea suprafejei cultivate, de cele de grdu gi secari cu 0 evolutie descendent& (-39.8%-suprafata cultivata, -30.3%-productie total-locul 3), floarea soarelui (+31.8%-suprafagl cultivatd; +82.6%-productie totali-locul 5S); vith de vie (-29.3%-suprafati. cultivati; -60.9%-productie totala-locul 4), legume (-8.2%-suprafafa cultivata; +59.9%-productie totali-locul 2), livezi (-33.1%-suprafata cultivata; -58.2%-productie totald-locul 6), cartofi (-43.2%-suprafafa. cultivati; -40.1%-productie totala-locul 7). Din pacate caracterul extensiv, de subzistent, este specific in continuare agriculturii regiunii, productiile obtinute avand un randament scizut si inregistrind oscilatii majore de la un an la altul in functie de regimul pluviometric si termic. Distrugerea sistemelor de irigatii dupa anul 1990 si gradul ridicat de parcelare a proprietiii influenteaz& de asemenea negativ activititile agricole ale cAmpiei. Dinamica efectivului de animale in perioada 1970-2011 reflect o sc&dere drastic’, dup& anul 1990, a efectivelor de bovine (-78.1% in perioada 1990-2011), porcine (-77% in perioada 1990- 2011) si de-a lungul intregii perioade analizate pentru ovine (-67.9%). Efectivul de pasari se distinge printr-o evolujie ascendent& in perioada 1970-2003 (+168.9%), urmati de o scddere cu 16.8% in perioada 2003-2011, Calculul densititii efectivelor de animale ne arati c& in anul 2011 la nivelul cAmpiei, valorile cele mai mari revin pasarilor cu 748.6 capete/100 ha teren agricol, urmate de ovine cu 44.4 capete/100 ha teren agricol, porcine si bovine cu 23.3 capete/100 ha teren agricol, respectiv 10.3 capete/100 ha teren agricol. Dupa anul 1990, activititile industriale care au inregistrat o dezvoltare forfati in regimul comunist, preponderent in mediul urban al cimpiei (industria alimentara, industria lemnului, industria constructiilor metalice si a produselor din metal, industria de masini, utilaje siechipamente) au scizut considerabil, fiind depasite de activititile de comert si servicii. Astfel, in anul 2012 situatia de la Registrul Comerqului Galafi&Vaslui ne arata cd peste jumitate din cele 2127 de societii comerciale inregistrate, activau in sfera comertului cu ridicata gi am&nuntul (51.6%), urmat la mare distant de constructi (11.6%), industria prelucritoare (9.6%), hoteluri gi restaurante (3.9%), transport si depozitare (3.8%). in cadrul industriei prelucratoare, cea mai mare pondere era definuti de industria alimentara (3.4%), urmata de industria constructiilor metalice i a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii (1.5%) si fabricarea de mobila (1%). Repartitia pe medii de locuire plaseaz pe primul loc oragul Tecuci care define 55.9% din societitile comerciale ale campiei, locurile urmatoare find ocupate de satele foarte mari: Liesti (6.3%), Corod (5.5%), Matea (4.8%), Cudalbi (2.9%), Ivesti (2.5%), Barcea (2.5%), Tudor Vladimirescu (2.1%). Analiza inffastructurii evidentiaza o evolutie favorabilA la nivelul infrastructuri fizice (fond de locuinge, grad de echipare tehnico-edilitar’) cu exceptia c&ilor de comunicatie si transport, si nefavorabili pentru infrastructura social& (reteaua scolar’, reteaua sanitari). Sciderea demografici inregistrata in perioada 2002-2011, cresterea fondului de locuinfe ca urmare a investitiilor realizate de sitenii plecati la munca in strainatate gi fenomenul de retromigratie accentuat dupa anul 2007, au determinat o evolutie pozitiva a principalilor indicatori de analiza a infrastructurii fizice in perioada 1992-2011 (suprafaja medie/locuingi- +6,9 m°-18,7%; suprafata medie locuibili/persoan’- +6.6 m: 60.5%; numarul mediu de persoane/locuint& -0,8-22,6%). Acestor factori li se adauga i investitille realizate de autoritatile locale prin programele SAPARD care au condus la imbundtajirea gradului de echipare tehnico-edilitari a regiunii in perioada 2002-2011 (alimentarea cu api in locuin(i-+17.5%, accesul la rejeaua de canalizare- +13.3%; accesul la electricitate- +1.7%, incailzirea central’- +3.9%, dotarea locuinjelor cu baie- +1 1.7%). Calitatea infrastructurii de transport este precara pentru majoritatea drumurilor judejene gi comunale care au un grad redus de siguran{a si confort, conditiile de trafic find dificile, mai ales in -azul unor precipitatii abundente. Riscul circulatiei este amplificat pe timp de noapte datorité lipsei indicatoarelor rutiere, a parapetilor de sigurangi, a lucririlor de intrefinere a partii carosabile gi a stilpilor de iluminat public, situafii existente pe alocuri si pe DN25. Diminuarea numarului de unita{i gcolare, a efectivului de cadre didactice gi medici precum gi a personalului mediu sanitar a generat o evolutie nefavorabili a majorititii_indicatorilor infiastructurii sociale, scdderea populatiei cAmpiei determinand 0 ,evolutie artificiala” a unora in perioada 2005-2012 (numarul mediu de elevi/scoala-+19.2%; numarul mediu de elevi/sala de clasi- +4%; numérul mediu de elevi/cadru didactic- +1.9%; numar persoane/medie -1.2%; numar de persoane/personal mediu sanitar -14.9%). Din nefericire aceste evolutii se repercuteaz in mod direct asupra calititii vietii populatiei, mediul rural din nordul campiei (Certesti, Pochidia, Tutova, Ghidigeni) fiind cel mai afectat de siricie, De asemenea precaritatea infrastructurii sanitare gi lipsa serviciilor medicale de bazi in mediul rural sporese vulnerabilitatea populatiei imbatranite care este nevoiti si parcurgi distanfe considerabile pentru a se putea trata Implementarea strategiilor de dezvoltare durabili propuse in ultimul capitol este imperios necesari pentru diminuarea riscului demografic reprezentat de imbatrinirea populatiei si depopularea asezirilor cdmpiei Tecuciului, fenomene accelerate dup’ anul 2002, intr-un spatiu geografic care dispune de avantaje certe care pot determina crearea de noi locuri de munca concomitent cu diversificarea activititilor economice pe termen mediu gi lung. BIBLIOGRAFIE 1. Andronache, $. (1999), Monografia orasului Tecuct, Editura Geneze, Galati; 2. Apivaloaei, M., Lupu-Bratiloveanu N. (1981), Mobilitatea forjei de munca pe citile ferate din Moldova, An St. Univ. ,ALLCuza”, Sect.Il, b., Tom XVII, Geografie, Iasi;3. Apetrei, M., Groza, O., Grasl Editura Universita 4, Baron, T., Bi Bucuresti: 5, Bacinaru, L, Bugi, D., Deied, P., Molnar, E., Steffinescu, L, Tufeseu, V. (1952), Contributii la clasificarea functionaléi a asezarilor rurale din RP.R., Probleme de Geografie, vol. 6. Biican, V. (1996), Geografia Moldovei reflectati in documentele cartografice din secolul al XVII-lea, Editura Academiei Romane, Bucuresti; 7. Bagu, Gh. , Mocanu, A. (1984), Geologia Moldovei-stratigrafie si consideratit economice, Editura Tehnica, Bucuresti; 8. Bara, C. (1977), Nivelarea si modelarea terenurilor agricole, Editura Ceres, Bucuresti 9. Beaujeu-Garnier, J. (1971), La géographie, méthodes et perspectives, Editura Masson, Paris 10, Benedek J. (2004), Amenajarea teritoriului si dezvoltarea regionala, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca; 11, Bold, I. (1972), Organizarea teritoriului, Editura Ceres, Bucuresti; 12, Bordine, F. (1997), Rolul pluriactivititii in relansarea economiei rurale, in Economii rurale locale; Dimensiuni si perspective, Editura Agris, Redactia Revistelor Agricole SA., Bucuresti, 13. Bordane, F, (1997), Transition agraire en Roumanie oti la politique du ,,laissons faire la nature”, Mutation én Europe Centrale, Bulletin de la Societé Lanquedocienne de Géographie, Université de Montpellier III, tome 31, fascicole 1-2; 14, Bordane, F. (2003), Romdnia. Geografia umand si economic comemporand, Editura Universitar’, Bucuresti 1. Bordine, F. (2006), Diferentieri regionale ale potentialelor economice primare, Dezvoltarea rural durabila, IEA, INCE, Editura "Terra Nostra", Bucuresti 16. Bordane, F., Sima, E., (2008), Influen(a conditiilor de mediu asupra dezvoltirii spatiului rural, Centrul de Informare si Documentare Economica, Bucuresti: 17. Boudeville R.J. (1972), Amenagement du territoire et polarisation, Editura M.Th Genin, Libraries Technique, Paris; 18. Braghini, C. (2000), Ayezdirile umane din dealurile piemontane dintre Motru si Gilort populatie, economie, organizarea spariului, Editura Tehnic’, Bucuresti; 19, Braghind, C., (2005), Geografie economicei mondial, Editura Credis, Bucuresti; 20. Braghini, C., (2006), Hipotrofia si hipertrofia aseziirilor umane, Editura Universitara, Bucuresti; 21. Braghina, C., Peptenatu, D., Draghici, C. (2008), Socio-economic Restructuring of the Mining Areas of Gorj County, Human Geographies - Journal of Studies and Research in Human Geography, Volume 2, Issue 2, Bucuresti 22, Braghini, C., Talinga, C., Zamfir, D., Cepoiu, A.-L. (2010), Entrepreneurial Initiative and Regional Development. Case Study of Gorj County (Romania), Human Geographies - Journal of Studies and Research in Human Geography, Volume 4, Issue 1, Bucuresti; 23. Brown, L. (1997), Probleme globale ale omenirii, Editura Tehnicd, Bucuresti; 24, Brezeanu, I. (1980), Judequl Galati, Editura Sport-Turism, Bucuresti; 25, Brudiu, M. (1992), Descoperiri arheologice din judeyul Galagi, Extras din Danubius XIII-X1V, Galati; 26. Bailly, A. et al. (1991), Les concepts de la géographie humaine, Editura Masson, Paris; 27. Cantemir, D. (1998), Descrierea Moldovei, Editura Litera, Chisinau: 28. Calineseu, R. (1969), Biogeografia Roméniei, Editura Academiei, Bucuresti 29. Cndea, M., Bran, F., Cimpoeru, I. (2006), Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabiles a spatiului geografic, Editura Universitari, Bucuresti; id, C. (1996), Elemente de statisticd cu aplicatit in geografie, ~ALLCuza”, lagi; E,, (1996), Statistica teoretic si economicd, Editura Didact si Pedagogica,30. Candea, M., Peptenatu, D. (2002), Geografia agriculturit, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti: 31. Chiriae, D (1984), Asezdirile rurale din Moldova-studiu de geografie economicé, lagi 32. Chifu Puscasu, V. (1999), Complexul geografie Sireml Inferior, Editura Evrika, Braila; 33. Ciurea, D, (1970), Noi consideratii privind orasele si targurile din Moldova in secolele al XIV- lea-al XIX-lea, Anuarul Institutului de Istorie, A.D. Xenopol, VII; 34. Condrea, P. (1887), Dictionar geografic al judeqului Tutova, Stabilimentul gr Socecu&Teclu, Bucuresci; 35. Conea, I. (1937), Geografia satului romanese (asezare, formé, structura), Soc. Rom., Nr.2-3 36. Cotet, P. (1973), Geomorfologia Romédniei, Editura Tehnicd, Bucuresti; 37. Cotet, P. (1976), Cémpia Romand — Stdiu de geomorfologie imegrati, Editura Ceres, Bucuresti; 38. Cucu, V. (1970), Orayele Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti: 39. Cucu, V. (1977), Sistematizarea localitailor din Romania, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti; 40. Cucu, V. (1981), Geografia populatiei si agezdrilor omenesti, Editura Didactic& i Pedagogi Bucuresti; AL. Cucu, V. (2000), Geografia ayezarilor rurale, Editura Domino, Tatgoviste; 42, Cucu, V. (2001), Geografia orasului, Editura Fundatiei ,.Dimitrie Bolintineanu, Bucuresti; 43. Coleseu, L. (1914), Dictionarul statistic al Romaniei intocmit pe baza rezultatelor definitive ale recenstiméntului general al populatiunii din 19 decembrie 1912 vol I, Il, Institutul de Arte Grafice, C.Sfetea, Bucuresti 44, Costiichescu, M. (1932), Documente moldovenesti inainte de Stefan cel Mare, editura Viata Roméneascé, lagi; 45. Ciuntu, T. (1897), Dictionarul geografic, statistic si istoric al Judeqului Tecuciu, Bucuresci, Stabilimentul Geografic LV. Socecu; 46. Demeter, T. (1998), Morfologia solurilor, Editura Universitatii din Bucuresti; 47. Donisi, I. (1977), Bazele teoretice si metodologice ale geografiei, Editura Didactic’ i Pedagogicai, Bucuresti; 48. Dragomir, LT. (1996), Monografia arheologicit a Moldovei de Sud, Muzeul Judetean de Istorie, Galati; 49, Dumitrache, L. (2003), Geografie medicalii: metode si tehnici de analiza, Editura Universitari, Bucuresti; 50. Dumitrache, L. (2004), Starea de stintitate a populatiei Roméniei: 0 abordare geografict, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti; 51. Dumitrache, L. (2007), Zhe recent dynamics of the Romanian population health state within a European conmext, Human Geographies - Journal of Studies and Research in Human Geography, Volume I, Issue 1, Bucuresti; 52, Dumitrache, L., Dumbraveanu, D. (2008), Geographic Distribution of Sanitary Resources in Romania and its Consequences on Individual and Public Health, Human Geographies - Journal of Studies and Research in Human Geography, Volume 2, Issue 2, Bucuresti; 53. Erdeli, G., Candea M. (1984), Asezarea rural, componentit principald a peisajului geografic romdnesc, B.8.8.G., serie nou’, VII, LXXVIL, Bucuresti; 54. Erdeli, G., Cindea M, (1988), Tendinfe actuale in geo-demografia Roméniei, Terra 3-4, Bucuresti: 55. Erdeli, G., Candea M. (1995), Sani! romdnese si populatia rural in a dowa juméitate a secolului XX, Revista Calitatea Vietii, 3-4, an VI, Editura Academiei Romane, Bucuresti; 56. Erdeli, G. (1996), Geografia populatiei si asezdrilor omenesti din Podisul Mehedinti, Editura Metropol, Bucuresti:57. Erdeli, G., Candea M., Braghing C., Costache S., Zamfir D. (1999), Dictionar de geografie Editura Corint, Bucuresti; 58. Erdeli, G. (2000), Schimbari in dinamica populatiei satului roménesc, Terra, Bucuresti; 59, Erdeli, G., Dumitrache L. (2001), Geografia populatiei, Editura Corint, Bucuresti: 60. Erdeli, G., Cucu V., (2006), Romania: populatie, aseziiri umane, economie, Editura Transversal, Bucuresti 61. Erdeli G., Dumitreseu B. (2007), Changes in the demographic size and functional structure of Romania's towns (1966-2002), Human Geographies - Journal of Studies and Research in Human Geography, Volume 1, Issue 1, Bucuresti 62, Erdeli, G., Dumitrache L., (2010), Geografia populajiei mondiale, Editura Universitara, Bucuresti: 63. Floares, A. (1977), Mobilitatea populatiei, Editura Junimea, lagi; 64. Florea, N. (1954), Cercetdiri pedologice in Campia Tecuciului, Dari de Seama ale Sedintei Comitetului Geologic, XLI; 65. Florea, N. Muntean, I. (1968), Geografia solurilor Roméniei, Editura Stiintifica si Enciclopedicd, Bucuresti; 66, Fremont A. et. al (1984), Geographie sociale, Editura Masson, Paris; 67. Gavrilescu, Gh., Gavrilescu, D. (1997), Spariile verzi tecucene, functiile si rolul lor in pastrarea calitati mediului geografic, Astra Tecuceand, I, nr.4; 68. Gavrilescu, D. (1995), Reforma economicé si dezvoliarea durabilé, Editura Economica, Bucuresti; 69. Geacu, S. (2007), Judequl Galati. Dictionar de geografie fizici, Editura CD Press, Bucuresti; 70. George, P. (1963), Geographie rurale, Presse Universitaires de France, Paris: 71. George, P. (1970), Les methodes de la geographie, PUR, Paris; 72. Ghinea, D. (1998), Enciclopedia Geografica a Roméniei, vol. I, I, Ill, Editura Encicloped Bucuresti; 73. Giurescu, C.C., Giureseu, D.C. (1975), Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri pands astéizi, Editura Albatros, Bucuresti; 74. Giureseu, C.C. (1997), Taérguri sau orase si cetditi moldovene din secolul al X-lea pani la mijlocul secolului al XVI-lea, Editia a Il-a, Editura Enciclopedie’, Bucuresti; 75. Gonja, Al. (1989), Legdturi economice dintre Moldova si Tara Romdneascd in secolele XII- XV, Editura $tiintificd si Enciclopedia, Bucuresti; 76. Gourou, P. (1973), Pour une geographie humaine, Editura Flammarion, Paris; 77. Hagget, P. (1973), L'analyse spatiale en geographie humaine, Armand Colin, Paris 78. Lanos, I. (1987), Orasele si organizarea spatiului geografic, Editura Tehnica, Bucuresti; 79. anos, L., Talanga, C. (1994), Orasul si sistemul urban roménesc in condittile economiei de Piaf, Institutul de Geografie, Bucuresti; 80. Lanos, I. (2000), Sensuri si intensiiii ale migratiei recente la mare distanfé in Roménia, Com. de Geografie, vol.IV, Editura Universitiii Bucuresti; 81. Fanos, I. (2000), Sisteme teritoriale, Editura Tehnica, Bucuresti: 82. Lanos, I., Humeau, J.B., (2000), Teoria sistemelor de aseziri, Editura Tehnic’, Bucuresti 83. Lanos, I., Heller, W. (2006), Spariu, economie si sisteme de ayeziri, Editura Tebnic’, Bucuresti, 84. Ianos L, Braghina C., Sérodoev I (2007), Geographical considerations regarding the Romanian higher education, Human Geographies - Journal of Studies and Research in Human Geography, Volume I, Issue 1, Bucuresti 85. latu, C. (2002), Depresiunea Radautilor-smdiu de geografie umand, Editura Corson, lagi 86. Ielenicz, M., Pitru, 1. (2005), Romania. Geografia fizicit, vol. J, Editura Universitari, Bucuresti: 87. Ilinea, N. (1999), Geografie umand. Populatia si ayezarile omenesti, Editura Corint, Bucuresti;88. Ionescu, R., Sorearu, I. (2005), Metode statistice de previzionare populatiei la nivel regional, ,.Teorie si practic in dezvoltarea regionala’ Bucuresti; 89, Tonesi, L. (1994), Geologia unititilor de platformé si a orogemului nord-dobrogean, Editura Tehnicd, Bucuresti 90, Lordan, I. (1963), Toponimia romaneascé, Editura Academiei, Bucuresti; 91, Mihaileseu, V. (1966), Dealurile si Campiile Romaniei, Editura Stiintificd, Bucuresti; V. (1968), Geografie teoretica, Editura Academiei, RSR, Bucuresti; 93. Mihordea, V. (1986), Relatiile agrare din secolul al XVIlI-lea in Moldova, Editura Academiei, Bucuresti 94, Moise, N. P., (1891), Cartea Jude(ului Covurluiu. Parte a Ill-a. Comunile Rurale, Galati; 95. Muntele, I. (1998), Populatia Moldovei in ultimele doud secole, Editura Corson, lagi; 96. Muntele, I. (2000), Geografia agriculturii, Editura Universititii, Al. 1. Cuza, lagi; 97. Muntele, I. (2010), La Roumanie au bout de la transition démographique: disparités et convergences régionales, Revue Roumaine de Géographie, volume 54, (2), Bucuresti; 98. Muntele I., (2011), Calitatea infrastructurii de transport ca premist a diferentierit spatitlor rurale din Moldova, Editura Universitaii, Al. 1. Cuza, lagi; 99, Muntele I, Atudorei I. (2011), The end of a geo-demographic singularity: the catholics of Moldavia, Analele Universititii din Oradea, seria Geografie, TOM XXI, nr.1; 100. Muntele I, Serban R-H. (2011), Genesis and Dynamics of a Geo-Demographic Singularity. A Case Study - The Gipsy Community of Toflea (Brihasesti Commune, Galati County), Analele Universititii din Oradea, seria Geografie, TOM XXI, nr.2: 101, Mutihae, V. (1990), Structura geologicé a teritoriului Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti; 102, Mutihac, V., Mutihac, G. (2010), Geologia Romaniet in contextul geostructural central-est- european, Editura Didactica si Pedagogicd, Bucuresti 103, Naum, Tr., Grigore, M. (1978), Geomorfologie, Editura Didactic’ si Pedagogic’, Bucuresti 104, Negut, S. (1997), Modelarea matematica in geografia umandi, Editura $tiintifica, Bucuresti: 105, Negut, S., Rusu V., Dumitreseu Anca, (2003), Science Policy, Mobility and Brain Drain in foday’s Romania, vol. ,.Science Policy, Mobility and Brain Drain in the EU and Candidate Countries”, Centre for the Study of Law and Policy in Europe University of Leeds, United Kingdom; 106. Negut, S., Cucu, V., Vlad, L. (2004), Geopolitica Roméniei, Editura Transversal, Targoviste; 107. Negut, 8. (2011), Geografia umand, Editura Academiei Romane, Bucuresti; 108. Negut, S., Vlisceanu Gh., Bran F. (2009), Geografie economic mondiald, Editura Meteor Press, Bucuresti 109, Nimigeanu, V. (1994), Geografia umané a Romaniei, Editura Universitatii, Al1.Cuza, lagi 110, Nistor, LS. (2000), Comuna gi judequl. Evolutia istoried, Editura Dacia, Cluj-Napoca 111, Oancea, D.L. (1973), Gruparea urbana Galati-Braila, Editura Academiei R.P.R. Romania, Bucuresti, 112, Oancea, D.L., Swizewski C. (1979), Judeful Galafi, Editura R.S.R. Bucuresti 113. Obreja, Al, (1965), Campia Tecuciului.Studiu de geografie fizict, manuscris 114, Obreja, Al. (1974), Cateva considerafii de geografie istoricit yi toponimie asupra aseztrilor rurale de pe valea inferioaré a Barladului, Analele Stiintifice ale Universitatii ALLCuza” din lagi, Sectiunea II, Tomul XX; 115. Obrejanu, Gr. (1972), Valorifiarea nisipurilor si terenurilor nisipoase din Romania, Editura Ceres, Bucuresti 116. Olteanu, $t. (1969), Comertul pe teritoriul Moldovei si Yarii Romane in secolele X-XIV, .Studii", Reviste de Istorie, nr.5, Tom 22, Fditura Academie consumului final al Editura Economica,117. Piltinea, P., Turlan, V. (1992), Sate dispdirute de pe valea Gerului,judetul Galati, Extras din Danubius, XIIL-XIV, Galati 118. Pert, S. (2004), Circulatia fortei de munca, Probleme Economice, nr.3, Bucuresti; 119. Philippide, A. (2009), Originea roménilor, vol.Il, Editura Tipo Moldova, lagi; 120, Poni, P. (1921), Statistica réizesilor, Librariile Cartea Romaneasca si Pavel Suru, Bucuresti; 121, Posea, Gr., Popescu, N., lelenicz, M. (1974), Reliefiul Roménici, Editura Stiingifica, Bucuresti 122, Posea, Gr. (1982), Enciclopedia Geografici a Romédniei, Editura Stiintifica i Enciclopedica, Bucuresti; 123. Preda, M. (2005), Comunele si orasele Romédniei, Editura All Beck, Bucuresti: 124, Puscasu, V., (1999), Urbanism si amenajarea teritoriului, Editura Arionda, Galati; 125, Puscasu, V. (2008), Dezvoltare yi planificare urbana, Editura Europlus, Galati; 126. Puseasu, V., Chiriti, V., Baleu, F., Oprea, R., Sorearu, L., (2008), Strategia de dezvoltare localié : comuna Cudalbi -potential si perspective, Editura Europlus, Galati 127. Racine, J.-B. (1993), La ville entre Dieu et les hommes, Presses Bibliques Universitaires, Geneve 128, Rivirut, M. (1949), Contributinne la flora si vegetatia nisipurilor de la Matca-Ivesti-Hanu Conachi, jud.Tecuci, Analele academiei Romane, seria A, Tom II, Bucuresti; 129, Rosetti, R., (1907), Paimantul, siitenii si stipanit in Moldova, Bucuresti; 130. Rosca, E. (2004), Metode statistice de ierarhizare a unitagtlor administrativ-teritoriale, Probleme actuale ale dezvoltirii regionale in Romania”, Editura Oscar Print, Bucuresti; 131. Rotariu, T. (2009), Demografie si sociologia populatict Structuri si procese demografice, Editura Polirom, Iasi; 132, Siigeat, R. (2005), Structuri de cooperare intercomunali, ,Probleme economice”, Bucuresti; 133. Sevastos, R. (1907), Raporturile tectonice intre Campia Romana si regiunea colinelor din Moldova, Analele Institutului de Geologie, vol.1, Bucuresti; 134, Sion, LT. (1990), Jarmaroacele tecucene in lumina documentelor, Glasul Tecuciului, I, nt.2: 135. Sorocovschi, V., (2010), Vidnerabilitatea asezirilor rurale.Puncte de vedere, Riscuti si catastrofe, Nr.1, An IX, Casa Cartii de $tiinga, Cluj-Napoca; 136. Surd, V. (2001), Demografie, Editura Presa Universitark Clujeand, Cluj-Napoca; 137. Surd, V. et. colab. (2005), Amenajarea teritoriului si infrastructuri tehnice, Editura Presa Universitari Clujeana, Cluj-Napoca; 138. Surd, V. et al. (2007), Riscul demografic in Muni Apuseni”, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca; 139, Surd, V., (2003), Geografia asezarilor, Editura Presa Universitari Clujeana, Cluj-Napoca; 140. Stahl, H.H. (1998), .Contributii Ia studiul satelor deviilmase roménesti”, Editia a U-a, rezizuti,vol.1 Editura Cartea Romaneasci, Bucuresti; IAL, Sandru, I, (1967), Contribujii de geografie aplicati privind asezdirile rurale din Roménia, Natura, Geogr -Geol., 2, Bucuresti; 142, Sorearu, 1. (2005) Mutations In The Tourist Turning To Account Of The Natural Science Museum Complex Of Galati Municipality, The Annals of ,Dunirea de Jos” University of Galati, fascicle I, Economics and Applied Informatics, Years XI; 143. Sorearu, 1, Crieseu G. (2006), The Touring Program Typology In The County Of Galati, The Annals of ,Dundrea de Jos” University of Galati, fascicle I, Economics and Applied Informatics, Years XII 144, Sorearu, I. (2008), Changes in the structure of small age and sex groups of the full-aged population in Galati during the contemporary period, Public Administration&Regional Studies Ist Year, No.2, Galati University Press;145. Sorearu I. (2010), Territorial disparities of the natural movement of population in Galati County during the postcommunist period, Public Administration&Regional Studies 3rd Year, No.1, Galati University Press; 146. Sorearu, 1. (2010), Demographic Risk in Galati County, Intemational Conference Exploration, Education and Progress in the Third Millennium” Galati, 23-24" of April 2010, Proceedings, vol.Il, No.2, Galati University Press 147. Sorcaru, I. (2012) Structura socio-economica a populajiei din Cémpia Tecuciului, Conferinga Anuali a Societitii de Geografie din Roménia, .Spatiu geografic, suport al comunititii umane”, Resita, 31 mai- 3 iunie, 2012, Editura Mirton, Timisoara; 148, Sorearu, I. (2012), Demographic Component-Support of Regional Economie Development. Case Smdy: Tecuci Plain, Acta Universitatis Danubius. (Economica, Vol 8, No.l, Editura Universitari Danubius, 149. Sorearu, I. (2013), Sustainable Agriculture- Mandatory Approach for Regional and National Economic Development. Case Study: Tecuci Plain, Acta Universitatis Danubius. Economica, Vol 9, No.1, Editura Universitara Danubius; 150, Talingh, C. (1999), Rejeaua de cai de comunicatie si relatiile dinire asezdrule urbane din Roménia, An St. Univ. “Spiru Haret”, Seria Geografie, nr-2, Bucuresti; 151, Trebiei, V. (1979) — Demografia, Editura Stiintific’ si Enciclopedic’, Bucuresti; 152, Trebiei, V., Ghinoiu I, (1986), Demografie si emografie, Edituta Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti; 153. Tufeseu, V. (1941), Valoarea economicd a raurilor moldovenesti, B.S.R.R.G., Bucuresti; 154, Tufescu, V. (1942), Targusoarele din Moldova si imporania lor economicd, B.S.RRG., LX, Bucuresti: 155, Tufescu, V. (1974), Romdnia. Naturd, om, economie, Editura $tiintifica, Bucuresti; 156, Ungureanu, A., Groza, O., Muntele, 1, (2002), Moldova. Populatia, forta de munctt si aseztirile umane in tranzitie, Editura Corson, Iasi 157. Ungureanu, A., Muntele, I, (2006)- Geografia populatiei, Editura SedCom Libris, lagi; 158. Ungureanu, A., (1980), Orayele din Moldova-studin de geografie economied, Editura Academiei, R.P.R., Bucuresti; 159, Ungureanu, A., Tureinasu, G. (2008)- Geografia asezirilor umane, Editura Performantica, hai; 160, Ujvari, I. (1972), Geografia apelor Roméniei, Editura Stiintifica, Bucuresti; 161. Vasileu, D. (2007), Valea Moldovei in sectorul carpatic.Studiu de geografie umand, Editura Universititii Suceava; 162. Valsan, G. (1915), Caémpia Roménd, B.S.R.G., vol. XXXVI; 163. Vert, C. (2001), Geografia populatiei. Teorie si metodologie, Editura Mirton, Timisoara; 164, Viisceanu, Gh. (1997), Populasia si asezdirile omenesti din Campia Burnas, Editura Anima, Bucuresti; 165, Vlisceanu, Gh., Tanos, I. (1998), Orasele Romdniei:micit enciclopedie, Editura Casa Editorialé Odeon, Bucuresti; 166. Viisceanu, Gh., Negoescu, B. (2004), Geografia transporturilor, Editura Meteor Press, Bucuresti; 167. Zanoschi, G. (2003), Sdinditate publica $i management sanitar, Edit Dan, Tasi **Geografia Romaniei, vol. II Geografia umana si economica, Editura Academiei RS.R., 1984 **Geografia Romaniei”, vol.V, 2005 *»**]storia Roméniei, vol. II, Editura Academiei, Bucuresti, 1962 «Tezaurul toponimic al Romaniei Moldova, vol. I&II 1992 °° Recensmantul general al populatiei de la 29 decembrie 1930, ICS, Bucuresti, 1941+ Recensamintul general al populatiei de la 6 aprilie 1941, ICS, Bucuresti, 1944 * Recensméntul general al populatiei de la 21 februarie 1956, ICS, Bucuresti, 1960 +e Recensimantul general al populatiei i locuin{elor din 15 martie 1966, DCS, Bucuresti, 1968 ve Recensimintul general al populatiei si locuinfelor din 5 ianuarie 1977, DJS, Galati vee Recenstimantul general al populatiei si locuintelor din 7 ianuarie 1992, DJS, Galati ve Recensimantul general al populatiei gi locuinfelor din 18 martie 2002, DJS, Galati °*** Judetul Galati-Populatie Demografie, DJS Galati, 1996 ‘ee Judetul Galati-Populatie Demografie, DJS Galati, 2009 ‘** Judetul Galati-Populatie Demografie, DJS Galati, 2011 *e Judetul Galati-Populatie Demografie, DJS Galati, 2012 «* Anuarul statistic al judetului Vaslui, DJS Vaslui, 2008 ‘+ Anuarul statistic al judefului Vaslui, DJS Vaslui, 2011 ‘Baza de date Tempo-Online, INS, Bucuresti ** PATJ Galati, 2011 °*Caietele statistice ale unititilor administrativ-teritoriale din judeful Galati si Vaslui, 1975 ‘e*Diri de seama ale unititilor administrativ-teritoriale din judetul Galati gi Vaslui, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rural’ Galati, Vaslui, 2012 Google Earth INDEX FI URI Figura nr_1 incadrarea geograficd a Campiei Tecuciului in teritoriul Romaniei Figura nr.2 Contactul Campiei Tecuciului cu Colinele Covurluiului in dreptul satului Corod Figura nr. 3 Contactul Cdmpiei Tecuciului cu Colinele Covurluiului in dreptul satului Valea Marului Figura nr.4 Perimetrul administrativ al Campiei Tecuciului Figura nr.5 Repartitia agezirilor umane pe treptele hipsometrice principale in Campia Tecuciului Figura nr.6 Repartitia asezarilor umane pe intervale de geodeclivitate in Campia Tecuciului Figura nr. 7 Repattitia agezarilor umane pe categorii de orientare a versanjilor in Cdmpia Tecuciului Figura nr.8 Contactul dintre lunea Siretului si terasa Cemicari in dreptul satului Cosmesti Figura nr.9 Terasele gi lunca Barladului Figura nr.10 Lunca Barladului la nord-est de satul Salcia Figura nr.11 Procese sufozionale pe valea pirdului Blaneasa Figura nr.12 Temperaturile medii ale aerului (‘C) in perioada 2000-2010 la statia Tecuci Figura nr.13 Precipitatiile medii anuale in perioada 2000-2010 la statia Tecuci Figura nr.14 Pérdul Geru la sud de satul Cudalbi Figura nr.15 Raportul dintre agezarile umane si refeaua hidrografica in Campia Tecuciului Figura nr.16 Inundatiile produse de pardul Tecucel in oragul Tecuci in anul 2007 Figura nr.17 Lacul Corod Figura nr.18 Raportul dintre agezarile umane si tipurile de soluri in Campia Tecuciului Figura nr.19 Evolutia numericd a populatiei in Cdmpia Tecuciului (1893-2011) Figura nr.20 Tendinjele de evolujie a agezarilor umane din Campia Tecuciului in perioadele 1966- 2011 (A) si 1992-2011 (B) Figura nr.21 Densitatea generala in Campia Tecuciului in anii 1930 si 1977 Figura nr.22 Densitatea generala in Campia Tecuciului in anii 2002 si 2011 Figura nr.23 Variatia rangurilor dup& densitatea general inregistrati de unititile administrativ- teritoriale din Campia Tecuciului in perioada 1930-2011 Figura nr.24 Densitatea populatiei raportati la suprafata agricola din Campia Tecuciului in perioada 1970-2011Figura nr.25 Densitatea populatiei raportati la suprafata arabila din Cémpia Tecuciului in perioada 1970-2011 Figura nr.26 Evolutia nuptialitatii (1968-2011) Figura nr.27 Evolutia divorfialititit (1968-201 1) Figura nr.28 Evolutia natalitaqii (1968-2011) Figura nr.29 Evolutia mortalitagii (1968-201 1) Figura nr.30 Evolutia mortalitaqii infantile si mortinatalitatii (1968-2011) Figura nr31 Evolutia bilantului natural (1968-2011) Figura nr.32 Evolutia ratelor natalititii i mortalitatit (1968-2011) Figura nr.33 Dinamica indicelui de vitalitate (1968-201 1) Figura nr.34 Dinamica indicelui de potential demografic (1966-2002) Figura nr.35 Dinamica ratei emigratiei in perioada 1968-2011 Figura nr.36, Dinamica ratei imigratiei in perioada 1968-2011 Figura nr.37 Dinamica ratei imigratiei si emigratiei in perioada 1968-2011 Figura nr.38 Evolutia bilantului migratoria in perioada 1968-2011 Figura nr.39 Evolutia bilantului total in perioada 1968-2011 Figura nr.40 Ponderea populatiei pe sexe in CAmpia Tecuciului la recensimintele din 1912 (A) gi 2002(B) Figura nr.41 Indicele de masculinitate in Campia Tecuciului in anul 1977 Figura nr.42 Evolutia ponderii grupelor mari de varste in Campia Tecuciului gi la nivel national Figura nr. 43 Indicele de imbatranire demograficd in Cémpia Tecuciului (2002) Figura nr.44 Structura populatiei pe grupe mici de varsti si sexe pe unititi administrative la recensimintele din 1966 si 1977 Figura nr45 Structura populatiei pe grupe mici de varsti si sexe pe unititi administrative la recensimintele din 1992 si 2002 Figura nr.46 Structura etnic& a populatiei la recensimantul din anul 2002 Figura nr.47 Confesiunile cu pondere < 0.1% in Campia Tecuciului in 2002 Figura nr.48 Dinamica populatiei active in cimpia Tecuciului (1966-2002) Figura nr.49 Evolutia structurii populatiei ocupate pe sectoare economice in cdmpia Tecuciului gi la nivel national in perioada 1966-2002 Figura nr.50 Structura populatiei ocupate pe sectoare economice (%) pe localititi (1966 - 2002) Figura n.51 Structura populafiei ocupate dupa statutul profesional pe unititi administrative (2002) Figura nr.52 Dinamica ratei somajului pe unitati administrative in perioada 1992-2012 Figura nr.53 Structura populatiei inactive in Campia Tecuciului in anii 1992 si 2002 Figura nr.54 Evolutia raportului de inactivitate pe localititi la recensimintele din anii 1966, 1977, 1992 si 2002 Figura nr, 55 Indicele de innoire a forfei de munca pe localitati la recensimintele din ani 1966 i 2002 Figura nt.56 Nivelul de sricie al populatiei din CAmpia Tecuciului in anul 2009 Figura nr.57 Componentele riscului geografic Figura nr. 58 Riscul demografic pe unitati administrative in anul 2011 Figura nr.59 Generafii de ageziri rurale in Campia Tecuciului Figura nr.60 Tipologia asezarilor dupa caracteristicile sitului Figura nr. 61 Tipologia asezarilor rurale dupa forma vetrei Figura nr.62 Sate cu textura ordonata rectangular (A-Tudor Vladimirescu, B-Grivita) Figura nr.63 Tipologia agezirilor rurale dupa textura vetrelor Figura nr.64 Sate cu texturi neordonata (A-Corod) gi mixt& (B-Matca) Figura nr. 65 Tipologia asezarilor rurale dupa marimea demografica la recensimintele din anii 1912 si 2002Figura nr. 66 Tipologia asezarilor rurale dup’ marimea demografic’ la recensaméntul din anul 2011 Figura nr.67 Evolutia marimii demografice a agezarilor rurale din Campia Tecuciului (1893-2011) Figura nr. 68 Arhitectura specifica populatiei de etnie roma in satul Ivesti Figura nr. 69 Tipologia functionalii a asezarilor rurale la recensimintele din anii 1966 gi 1977 Figura nr. 70 Tipologia functional a agezarilor rurale la recensimintele din anii 1992 gi 2002 Figura nr.71 Densitatea asezarilor in anul 2012 Figura nr.72 Dispersia agezarilor in anul 2011 Figura nr.73 Indicele de centralitate a ageziirilor Figura nr.74 Impartirea administrativ-teritoriala a Moldovei in timpul domniei lui Stefan cel Mare Figura nr.75 Distributia spatiilor comerciale in municipiul Tecuci in anul 2011 Figura nr.76 Fabrica de conserve Contec Foods Figura nr.77 Statia CFR Tecuci (A) si Halta CFR Tecuci Nord (B) Figura nr.78 Cartierele municipiului Tecuci Figura nr.79 Centrul civie-vedere panoramica(A) si Piata Centrala (B) Figura nr.80 Zonarea functionala a municipiului Tecuci Figura nr.81 Parcul Central din orasul Tecuci Figura nr.82 Zona de influent’ teoretici a Tecuciului gi a oragelor din vecindtate Figura nr.83 Ierarhizarea gi relatiile de subordonare intre agezirile cdmpiei Tecuciului gi oragele din vecinatate Figura nr.84 Structura terenului agricol in perioada 1960-201 1 Figura nr.85 Pagune de lunca la est de satul Salcia(A)&Pasune de step la vest de satul Valea Marului(B) Figura nr.86 Raportul dintre asezarile umane si tipurile de utilizare a terenurilor in Campia Tecuciului Figura nr.87 Profilul tipologic al unititilor administrative dup& modul de utilizare a suprafejei agricole in anii 1960 si 2011 Figura nr. 88 Culturi de porumb la vest de satul Slobozia Blaneasa Figura nr.89 Cultura tomatelor in solarii in satul Matea Figura nr.90 Productia vegetala (tone) in anii 1990 gi 2011 Figura nr.91 Cultura vitei de vie la est de satul Barcea Figura nr.92 Dinamica efectivului de bovine si porcine (1970-2011) si densitatea acestora (2011) Figura nr.93 Dinamica efectivului de ovine si pasiri (1970-201 1) si densitatea acestora (2011) Figura nr.94 Aciiuni specifice dezvoltarii durabile Figura nr.95 Structura societitilor comerciale dupa domeniul de activitate in Campia Tecuciului (2012) Figura nr.96 Refeaua cdilor de comunicatie in Campia Tecuciului Figura nr.97 Densitatea refelei rutiere de transport (km/100 km’) si gradul de iluminare publica (%) a.acesteia la nivel administrativ in Campia Tecuciului in anul 2012 Figura nr.98 Numarul mediu de elevi/scoala in anii 2005 si 2012 in Campia Tecuciului Figura nr.99 Numarul mediu de elevi/sala de clas in anii 2005 5i 2012 in Campia Tecuciului Figura nr.100 Factorii determinangi ai starii de sindtate Figura nr.101 Numarul mediu de elevi/cadru didactic in anii 2005 gi 2012 in Campia Tecuciului Figura nr.102 Nivelul de instruire al populatiei in cAmpia Tecuciului la recensimantul din 2002 Figura nr. 103 Personalul angajat in sistemul sanitar (medici, personal mediu sanitar gi total angajati) in Campia Tecuciului in anul 2012 Figura nr.104 Structura administrativa a Grupului de Actiune Local (GAL) TecuciINDEX TABELE Tabelul nr.1 Sporul mediu anual de erestere gi rata de crestere a populatie! (1893-2011) Tabelul nr.2 Densitatea general a populatiei in CAmpia Tecuciului i la nivelul Romaniei Tabelul nr.3 Coeficientii de corelatie intre natalitate si nuptialitate gi intre natalitate gi divortialitate (1968-2011) Tabelul nr4 Structura populatiei pe sexe la recensiminte pe unititi administrative/localitaqi in perioada 1930-2002 Tabelul nr. Structura populatiei pe grupe mari de varsti la recensdminte pe unitati administrative/localitati in perioada 1930-2002 Tabelul nr-6. Ponderea (%) primelor trei etnii in Campia Tecuciului la recensimintele din ani 1930, 1966, 1977 si 1992 pe unititi administrative gi localitati Tabelul nr.7 Ponderea (%) primelor patru confesiuni in Cémpia Tecuciului (1930-2002) la recensimintele din anii 1930, 1992 si 2002 pe localitii Tabelul nr8 Rata de activitate a populatiei (%) pe unititi administrative si localititi la recensimintele din anit 1966, 1977, 1992, 2002 Tabelul nr.9 Rata gomajului (%) in cdmpia Tecuciului, judequl Galati si Romania in perioada 1992- 2012 Tabelul nr. 10 Evolutia populatiei urbane si rurale in Campia Tecuciului Tabelul nr.11. Scorurile partiale si scorul mediu final al riscului demografic, Tabelul nr.12 Cresterea relativa a suprafetei intravilanului orasului Tecuci in perioada 1500-1977 Tabelul nr.13 Structura fondului funciar (ha) dupa modul de folosingé in anul 2012 in municipiul Tecuci Tabelul nr.14 Efectiv animale/locuitor in anii 1970, 2011 si dinamica acestora Tabelul nr.15 Indicatorii fondului locativ la recensimintele din 1992, 2002 si 2011 Tabelul nr.16 Localitii care nu dispun de statie de cale ferat& Tabelul nr.17 Etapele diagnosticului stirii de sndtate la nivel individual gi de comunitate uman& Campia Tecuciului