tie’ A CAP, LIWtt DE TRANSNISAE 1.Introducere 1.1 Clasificerea antenelor Alegerea unui criteriu de sistematizere a materi- alului informativ privind antenele este o problemi interesant# .C&rtile de vopulerizare referitoare 1a antene s-eu ocupet in general de prezentaree diferi- telor tipuri de antene gi mai putin de clasificarea lor.Astfel constetim adoptarea succesivd a unor cri- terii diferite tn aceeasi carte.Exemple: ~dups destinatierantene de receptie gi emisie ~dups lungimea de und&:antene de UL,UK,US,UUS etc. -dup% lucrul pe armonici:antene monoband gi multiband ~dup% 1irgimea de bend%:antene de bend’ ingusti ,de band’ largd si foarte larg¥ ~dup% regimul undelor:antene cu unde stationare (acom date). gi antene cu unde progresive (aperiadice) ~dupi simetrie:antene simetrice si nesimetrice -dup% directivitate:antene directive gi nedirective rdupd pozi fie :orizontale, verticale, inélinate ~dupi formd:liniere,in V,in V intors,in L,in ?,triughi pitrat, romb,cefc,fluture,piranid,dublu con,dis¢ gi con, in crucé,cruce de Kielta, trifol, spirald,etc. dig numiril de elementi activi $i pesivi -dup% dimensiuni:nomale, scuttate,elungite ~dup% tipul liniei de alimentare:monofilaré,bifilaré, coaxiela -dupi sistemil de adeptere a liniei cu antena:in T, in Gama,in Delta,cu linie de adaptare,cu trunchi de linie,cu constante concentrate,cu transfornator,ete. Dupi pirerea noastri,criteriul de clasificare al —— antenelor este linia de’ transmisie din care provin, Antenele se-impart in dow& clase:bucle si dipoli. Antenele bucld provin din linii de transmisi capitul in scurtcircuit.Dipolii provin di transmisie cu capatul in gol. Antenele bucli sunt de dou% tipuri:bucle complete poli gi semibucle.Antenele dipol sunt de dowd tipuri: Himetried (complet) gi semiaipoli. (monopoli)« Combinand antene bucld si dipoli se objin antene complexe cu anumiti parametri inbunitatiti. Deoarece entenele provin din linii de transmisie, pentru a intelege functionaree lor trebuic studiata functionarea liniilor de transmisie.-2- 1.2. LIVIA DE TRANSHISTS 0 linie de transmisie a energiei de radiofrecventé consti din dou conductoare paralele,izolete,aflate la. distanya mick gonperetiv cu lungimea de und& {,cel malt 0,01A (Figeld SS SS ee FigelA . Curentii fn portiunile ou lungimi de 4/2 ale linied, notati cu s&geti, sunt egali gi de sens contrar.Campu~ rile creeate de ei fiind de sens contrar,se anuleaza reciproc,astfel ci linia nu rediaz& unde electromagne~ tice.Indepartand conductoarele liniei,campurile nu se mai amuleaz%iar linia ‘inncepe si redieze unde elec- tromagnetice,deci devine o antend. Antena transformé energia curentului alternativ de radiofrecventi in energia undelor electromegnetice. Liniile de transmisie eu lungimi fizice comparabi- le cu lungimea de und%.Functionarea lor este analoeg%, pani la un punct,cu functionarea circuitelor oscilante. Un circuit oscilent are inductanja i gi capacitatea © concentrate tn bobind-respectiv condensator.Linia de transmisie are “constantele" I si C distribuite de-a Tungul conductoarelor,fiecare portiune de conductor ar€o inducten}i iar intre conductoare exist o ca- pacitate.la un circuit oscilent cémpul magnetic este localizat in bobin’ iar cémpul electric in condensator. Pe linia de transmisie exist’ o uncd de curent gi o undi de tensiune ,care creeazd cAmpuri magnetice si electrice in jurul conductoarelor. Circuitul oscilant rezoneazi pe o singuri frecvent’, _in timp ce peo linie pot exista unde de curent gi ten~ sine de orice frecvente. 1.2.1.Paranetrii liniilor de transmisie Impedanta caracteristicy In fiecare portiune a liniei de transmisie conductoare— le au o mick inductantd L iar intre ele existd o capa~ citate mick C (Fig!2) ~~ mesedncne> 4, Figt2 Energia se transmite de la intrarea spre iegirea li- slei transforsGnducse succesiv gin enengie de camp mas~ netic,exprimata prin formulg 1 ,in energie de camp slecthicsexprinets prin Ceve/3. vtzehefornarea ae Toe-3- ierderj neglijabile,deci energijle sunt egale: /2=C+U'/2,De aici rezultk: U/I=VL/C .Se gtie e reportul U/I reprezint& impedanja,in curent al- ternativ.Deci intre oricare dou% puncte vecine ale liniei exist% o impedant#.Ea se numegte "impedant’ isti -Tmpedan~ te caracteristicd a unei linii depinde numai de distanja dintre conductoare,diametrul lor gi de con- stanta dielectricd a izolatiei dintre conductoare. Inpedanta caracteristicl are aceeasi valoare in- diferent de lungimea liniei seu frecvente de lucru. Impedante caracteristick a liniei paralele cu aer se calouleazdé cu formile: 2,=276+log2D/a junde D este distanta dintre conducfoare iar d este diane- trul_lor.In locul formulei se poate folosi diagrama din Figh3 00/— 70 SHO soa} i? 32 = ae i na Bow “f EE 3 100 Se so : <= 4 é op 30 % , 10 200 dou Ts 67 10 1% 20 30 ovstene deia'es'e atom’ msn fen at stutinm igh3 Fight Liniile paralele cu aer,numite gi Ysciriti" dato~ rité distentierilor,eu impedente de ordinul sutelor de obmi. In apropierea liniilor parelele exist& cémpuri mag- netice gi electrice,care interactioneazd cu obiectele vecine,mai ales cu cele conductoare.Pentru a evite in- fluenta mediului inconjur&tor,s-e inventat linia coa~ xiald,la care unul dintre conductoare are form’ de tub gi il’ inconjoar& pe celdlelt.Campurile existd numai intre conductorul central si tub (care este deobicei o tres& din conductoare),care functioneaz’ ca un ecran. Inpedanta caracteristicd a liniei coaxiele se de~ termina cu formula: 2,=138logD/d ,in cazul izolatiei ou aerysau cu ajutoruf diagramei din fig.4.in timp ce liniilé peralele sunt simetrice (ambelé conductoare eu tensiuni egale gi opuse ca semn fata de pimant),1i- niile coaxiale sunt nesimetrice,tresa fiind la pkmAnt. Coeficientul de scurtare Undele electromagnetice se propagé in spatiu cu~4- viteza de 300.000 Km/sec.0 und¥ electromagnetic® cu lun gimee de de undd 801 este o simusoidd cu lungimea fizi- c% de 80 m.Dar unda de curent cere a generat-o nu are lungimea fizick de 80 m pe linia de transmisie,ci mai putin,Pe linie are loc o "contractie" a undei’de ourent care depinde de natura izoletiei dintre conductoare. Pentru a calcula lungimea fizicd a liniei trebuie cu- noscut coeficientul ei de scurtare X.Linia paralelx cu aer (sc&ritz) are K-0,975 .Linia paralelS in plastic,cu impedante de 300 Ohmi’are K=0,68-0,85 in functie de ma~ terialul plastic ;deobicei aré K=0,33 . Ceblele coaxiale eu dielectric din polietilent masivé eu in general coe~ ficientul de scurtare K=0,66, gi K=0,85 c4nd are dielec- tric eer gi piese din polietilen’ din loc in loc Se fabrick gi linii paralele izolate cu polietilen’ gi ecranate cuo tres’ ,similar% cablelor coaxiale.In ta- belul 1 sunt prezentate unele cable coaxiale mai rispan— dite. Tabelul 14. (KS? Jui Jos toeg oo Mie atv aso Na] awiova GH [OD Wa] SR Po) asf 21s ] «9 _Joavjom]_06 JF] pus sro. rea sfoeg 5) as 50 Jt aso foal oe no [os At Brat bam fae foo 1a 15/0 170 150 fost oH (or Dra Energia de radiofrecvent® furnizat’ de emit&tor c&1a- toregte prin linia de tranamiaie apre consunatorul (sar cine, conectat le capitul ei ,care este entena,sub for- delor de tensiune gi de curent.Deck impedanta sar~ este egald ou inpedenta caracteristicé a liniei , toat% energia se congumi in sarcini iar undele de curent e¥l8toresc pe linie intr-un singur sens, progresiv,ce nigte valuri,de le emit&tor spre anten&.in cazul cand 1i- nia gi antena au impedante diferite,o parte din energie undelor de curent este "refuzati" de anten& gi se intoar- ce inapoi tot sub form de unde de curent .Unda direct se insumeazi algebric cu unda reflectat%,fornand pe 1i- nie unde stationare.“5+ 1.2.2. Regimul de unde progresive Region] de unde progresive asiguré transterul naxia de putere de 1s emititor le anteni,daci impedanta ante~ nei este pur ohmic gi egali cu impedante caracteristi- ci Z_ a liniei.In Figt5 impedanta antenei este Rs. Pighs In regim de und¥ progresivd,unda de tensiune este in faz% cu unde de curent $i cildtoregte numai de la em: {tor spre anteni (sarcine Rj ).In orice portiune e 1i- niei curentii din cele dou% Conductoare sunt egali dar eu sensuri opuse.Raportul dintre tensiunea maxim’ Up gi goreatul maxim Im este egal cu impedenta caracteristic&d gi_este constant de~a lungul liniei.fensiunee gi cu- Finger fiind in.fez& insorice punct,impedanja le intre- rea liniei este pur rezistiva, fara reactant’ inductiva seu capecitiva.In orice punct’al liniei tensiunee gi cu- rentul variaz’ sinusoidal in timp. Rezistente de sarcin’ R, fiind adeptetX (egalX) cu im- pedanta caracteristict a liniei,regimal este de unde progresive.Datoriti pierderilor de energie in rezistenta conductoarelor si in dielectricul dintre ele,energia un- dei se atenueazd de-a lungul liniei.Liniile paralele cu ger au atenuarea cea mai ict, intre 0,1-1 DB pe 100 m, la frecvente pani le 200 MHz, - Regimul de unde progresive este independent de frec— vent& gi de lungimea liniei.linia cu undd& progresiv’ este nerezonant&,sau "neacordata", Dack impedanté sarcinii nu este pur rezistivi sau nu este egald cu impedanta caracteristic’ a liniei,ea mu va absorbi toat& energie sosita de le emitétor.0 parte Gin energie se va intoarce spre omitétor.bnergie reflec— tatZ este cu atat mai mare cu ct neadaptares este mai mare gi produce unde stationare pe linie. 1.2.3. Regiml de unde stationere Energia "respinsi" (reflectat’) de sarcine neadepta- +8 cklHtoregte inapoi spre emitétor tot sub form’ de unde de curent si tenciune,care interfereazi cu unda direct%.Din compunerea undei directe cu,unda reflecta- #8 reguit® o und cu maxine gi minime stationare,a ci- ror mirime depinde de raportul dintre amplitudinile lor. Génd valoarea R, este infinitk,adicl sarcina nu exis— +X “cap*tul linieifiind 1%sat in’gol-unda de energie se intoarce in intregime le emit&tor,f¥r¥ vreun consun. d veloarea He este cero,adics le cept linia este sourtcireustjunéa de énergie se intoarce fn pus’~6- intregime le emit&tor,far% vreun consum.Deoarece aces te douk cazuri limitk’au o mere important gi utilite- te practic¥,ele vor fi etudiate mai deteliat. Linia de transmisie cu capitul in gol La capitul unei linii,lisat in gol,curentul nu poe~ te circula si are veloarea zero,iar tensiunea are ve~ loerea meaximi gi egte defazaté cu 97 fate de curent, cum se vede in Piglé Tx Fists, Desenerea cinusoidei undei de curent (linia intre~ rupt&) gi a sinusoidei undei de tensiune (linia conz tinu&d) se fncepe intotdeaune de la capXtul liniei,1&— sat in gol.Sinusoide undei de tensiune Are maxim la capitul liniei,apoi valoarea tensiunii scade gi la distenta A /4 fay& de capit ere valoarea zero,in per- manenta.la distante mai uari tensiunea are valori dim ce in ce mai mari,dar polaritatea este inversé fat& de portiunea terminal® de 4 /4.La distanta 4 /2 fata de capgt tensiunea este maximi,der defazat% cu 180% « fati de tensiunea la capitul liniei. Sinusoide undei de curent are valoarea zero la ca- p&tul liniei,valoarea maxim la distentja X /4 fat® de capit,veloarea zero la distanta A /2 de capdt ,apoi curentul cregte iar-dar sensul lui este invers. Deoarece la distanta 4 /2 fata de capt tensiunea este maxim si curentul zero,raportul lor di o impe— dant& infinit&-ca gi la captul in gol el liniei.Deci o linie cu lungimea 4 /2 "reproduce" la intrare,sau transfer’ la intrare,impedanta aflatéi la iegirea se. Pe conductoarele liniei s-a marcat cu sigeti sen- sul curentilor.Figura1é. surprinde undele stationare de tensiune si de curent in momentul cand valorile lor sunt mexime.In momentele urmitoere toate valori- le,in toate punctele liniei scad ,sinusoidele se"tur- tesc" fr& s8-si schimbe pozitia,gi dup& un sfert din perioad’ ajung peste tot la valoaree zero.Punctele A, E gi D de pe curba tensiunii gi F,G de pe curve curen- tului,ca gi toate celelalte puncte ele curbelor ajungpe axa orizontelX.In continuare valorile tensiunilor gi curentilor incep sX creasc&,dar spre partea opusi & exei ofizontale (ceeace inseanné ce tensiunile au poleritate invers% ier curentii-sensuri inverse) si cup? un sfert de perioadd ating iar velori maxime,dar de sens contrer,In Figure({7, se erat& descresterea in timp a undei stationare de curent (curbele 1-2-3-4) gi epoi cregterea ei (curbele 5-€-7).Undele statione— re "pulseaz’" pe linie. Pe figuret6.curbe tensiunii "u" arat direct veloa~ rea si polaritatea tensiunii dintre dou% puncte veci- ne ale liniei.Curbe curentului "i" aret% num3rul sar- cinilor electrice (electroni e se deplaseazi in fiecare mick portiune a liniei,De exemplu in punctele @ gi F ale liniei se deplaseazi cei mei multi elec troni ier in 0,4 ,E’nu se deplaseaz’ niciunul.Pe lun- gimee de X /2 dintre doua puncte cu curent zero (no- Guri),de exemplu O-A sau A-E’ ,tensiunile dintre puncte- le vecine ele liniei variazt toate simultan,sau in fe~ 28,gi curentii la fel -dar tensiunile sunt defazate fae 8'de curent cu, 90%Pulsatia undei stationare de curent din Figd?, este aseminStoare vibratiei unei corzi de _ vieart in jural pozitiei de mijloc.in pozitia de mij— loc energia mecanic e corzii are forma energiei cine~ tice iar energia electricd din linie are forma cam- pului magnetic gi electric. Reflectarea energiei de radiofrecvent% de capXtul lasat in gol el liniei este la fel de reali ca gi re- flectarea luminii intr-o ogling’. Unda de tensiune reflectat% de cap¥tul in gol are eceeagi emplitudine gi aceeagi fez cu unda directa. Ble se insumeazd algebric gi reault% dea I liniei o und% cu amplitudine dubld,der stationara,care nu se deplaseaz’ in lungul lintei.tinda stationar’’de tensiune are un mexim chiar la capitul in gol al 1i-~ niei,unde se produce reflexia. Unda stationer’ de curent are deasemeni amplitud nea dubli fata de unde sositd de la emit&tor,dar maxi- mele ei cunt decalate in spatiu (pe linie) cu A /4 iar in timp eu un sfert de perioad%,S0° Deoarece in orice punct al Jiniei intre tensiune si curent exist% un defazej de 90) formula puterii in cu- rent alternativ arat% cS nu exist consum de putere, puterea fiind totel reactivé cau "dewatetS".Linie cu capétul in gol mu consum& energie.-8- In punctele aflate la distenta de k /4, 3k /4, 5k /4 etc. fatk de caphtul unei linii in gol ,ten- siunea este mereu zero gicurentul este maxim,ceea— ce este echivalent unei impedante zero ,adick un scurteircuit. In punctele aflate la distente de 4/2, 24/2, 3k /2 etc. fat& de capdtul unei linii ‘in gol, tensi- unea este maxim’ (periodic) ier curentul esté mereu zero,ceeace inseanni o inpedantt infinitt,adic# o lips? de impedanti (intreruper: Datorit® undei stationare linia cu capXtul in gol prezint! de-a lungul ef impedante de valori variabi- le periodic.de natur’ inductivi sau capacitiv’,care la distentele indicate mai sus trec prin veloaree ze- vo sau infinit,Dack linia cu capStul in gol are lun- gimea variabild,impedante ei de intrare 2; variezit conform Figiriijab,care indick si schemele echivalen~ te acestor lungimi.Intre lungimea 0 gi 4 /4 linia se comport’ cao capacitate «linia cu cepétul in gol de lungime 4 /4 se comport# ca un scurtcircuit-der mai exact,ca un circuit rezonant serie. a Bal (i Figs, La lungimi intre { /4 gi 4 /2 linia in gol se com port’ ca o inductanta.le lungimea < /2 linia cu capa- tal in gol se comporti ca o impedant’ infinit¥—der mai exact,ce wi circuit rezonant derivatie. In Pig.8a se vad undele stationare cere se insta- leazX pe linia in gol de diferite lungimi gi scheme- le echivalente acestor lungimi Deoarece linia in < /4 cu cap&tul in go” are pro- priet&ti interesante gi utile,ea trebuie siudiaté mai detaliat. Propriet&tile liniei in x /4 cu capitu gol In Fig49, se d# o linie in A /4 cu capftul in gol corgspunzitoare cepitului din dreapta al liniei din é « 1 €-znergia trimist de enititor (Tx) in linie se“9+ reflecti total de cap%tul lXsat $n gol.Linie nu con- sum energie gi nu radiazd,Undele stationare care apar pe linie datorit& reflexiei fac ca la intrarea $n linie (spre Tx) impedanta s% fie zero,deoarece tensiunea este zero: Z;=v/i-=0/i =0 . Pista, Deci linie in 4 /4 cu capitul in gol zint& la intrare un scurtcircuit pe lungimea de und 4.Scurt~ circuitul este cdt se poate de real din punct de ve~ dere al curentului alternativ. Linia in 4/4 cu capftul in gol este din punct de vedere electric, in curent alternativ,echivalenticu un circuit oscilent tip serie.Ba chiar de comporta ca un circuit oscdlant serie cu factor de calitate foarte mare,intre looo-6000.impedanta intre punctele vecine ale linied varias’ treotat intre zero (1a intrere) si 0 veloere mare (la capit),ceeace permite folosirea ei. pentru adaptiri de inpedatte diferite. linia cu lungimea 4 /4 se foloseste ca dispozitiv de transformare (transformetor) a impedantei de o va~ loare in alti valoare.Daci la iegirea ecestei linii ge conecteaz’ o impedant% pur ohnick Z. ‘ei linia are impedanta caracteristici 2, ,impedanta 1a intrerea ~linkel devine ~datorita undei stationare- 2,-2% /Zy + Dect trebuie adaptate doud impedante cu valori cunoscute,intre ele se conecteazé o linie in A /4 de transformare, e chrei impedanji caracte~ ristich se calculeas! ot formila derivath:2gc¥aq <2, De exemplu,daci antene are 112,5 Ohmi iar linia cosxieli de elimentare are 50 Ohmi,pentru adaptarea celor douX impedante se foloseste o linie in 4 /4 din coaxial ,cu impedanta caracteristicd Z,=\S0 . 112,5 = =75_Ohmi. In unele cazuri distante dintre impedantele care trebuie adaptate este fizic mai mare decat 4 /4.in Tocul unei linii lungi de X /4 ge poate folosi atunci 0 linie cu lungimea 34 /4 seu 54/4 ,care are aceleasi proprietiti de traneforzars © linie in < /4 (electric-deci aplicand un coefici- ent de scurtare) din coaxial se poate donecta la iesi- rea unui emititor de unde scurte sau ultrescurte pen- tra a scurtcircuita armonica aceea care interfereazd un canal de televiziune cu lungimea de undd A.de -Linia de transmisie cu capatul pus in scurtcireuit La capatul pus in scurtcircuit al unei linii,unda de tensiune nu poate avea decat valoarea zero,iar unda de curent-valoarea maxi- ma.Capitul pus in scurtcircuit inpune un defazaj de 90 grade in- tre tensiune si curent,puterea este total reactiva si energia este integral reflectata inapoi la sursi (FigiQ) Figo. Desenarea sinusoidelor u si I se incepe de la capatul pus in scurtcircuit si continua spre Tx (spre stinga).La distanta de un sfert de und de capatul pus in scurt,curentul i este mereu zero iar tensiunea u este maxima (periodic).La distanta de o semiun- da de capatul pus in scurt tensiunea u este mereu zero iarll curentul i este maxim (periodic).Sensul curentului in diferite portiuni ale liniei se indica cu sageti-Figura 10 surprinde momen- tul cand u sii au valori maxime.in decursul unei perioade aces- te valori cresc si apoi scad sinusoidal,inversandu-si sensul de doud ori si trecind prin dou maxime.Totusi pozitia nodurilor (valori zero) si a ventrelor (maxime) pe linie nu se schimba,unda find stationara.Undele reflectate de tensiune si curent se supra- pun exact peste undele directe (sunt in faz cu ele) ,se insumea- ZA si rezulta unde stationare cu amplitudini de doud ori mai ma- re.in punctele aflate la distante de 1, 3, 5, etc. sferturi de unda de capatul pus in scurt,curentul este mereu zero,tensiunea trece periodic prin maxime (pozitive si negative),iar impedanta intre conductoarele liniei este mare (teoretic’infinita). in punctele aflate la distante de 1, 2, 3, etc. jumatati de unda fata de cap&tul pus in scurt,tensiunea este permanent zero iar cu- rentul trece periodic prin maxime (pozitive si negative),ca si la capatul pus in scurt,ceeace inseamna impedanta zero in aceste puncte.Scurtcircuitul de la capatul liniei nu consuma energie ci o reflect spre emitator,ca putere reactiva. Proprietatile liniei in sfert de unda cu capatul in scurtcircui .Linia din Fig.l.llare lungimea de un sfert de unda si are capa- tul in scurteircuit. Fig. LIt we fae12 Scurtcircuitul reflecta toata energia inapoi,defazand cu 90 grade tensiunea fata de curent.Linia nu consuma si nu radiaza energie.Impedanta la intrarea liniei este infinita teoretic,deoa- rece aici curentul este zero.Impedanta intre doua puncte ale acestei linii (numita gi stub) scade treptat spre capatul in scurt pana la zero,ceeace permite folosirea ei pentru adaptari de im- pedante.Linia in sfert de und cu capatul in scurrt functioneaza din punct de vedere electric ca un circuit oscilant derivatie cu factor de calitate foarte mare (1.000-6.000),deci are banda de trecere foarte ingusta.Astfel de linii se folosesc in locul circuite- lor oscilante L-C la frecvente intre 200-800 MHz. Aceleasi proprietati ca ale liniei in sfert de unda in scurt au $i liniile cu lungimi de 3, 5, 7, ete sferturi de unda. -Proprietatile liniei in jumétate de lungime de un In Figtl2 se vede distributia undelor de tensiune it si curent i precum si sensul curentului pe o linie de o jumatate de lungime de unda cu capatul [sat in gol (A) sau pus in scurtcircuit (B). Pe linia A de aceasta lungime se asterne o jumatate din sinu- soida curentului ,care se deseneazi incepand cu valoarea zero la13 capatul [sat in gol,deoarece acolo nu curge curent.Tot de acolo se incepe desenarea sinusoidei de tensiune ,dar incepand cu ma- ximul-deoarece la capatul Kisat in gol tensiunea e maxima,Curba tensiunii trece prin zero la mijlocul liniei,apoi creste (dar isi in- verseaza polaritatea) si are iar valoarea maxima,la intrarea liniei. La capatul in gol al liniei impedanta (Z=wii este foarte mare iar la intrarea liniei impedanta este deasemeni foarte mare.Impe- danta de la iegire se “vede” ,adicd se transfera la intrare.Linia in jumatate de lungime de unda nu transforma impedanta de la ca- patul ei ,ci o transfera la intrare ,dar faza tensiunii se inverseaza. rice impedanta ar fi conectata la capatul ei ,va fi transferata la intrare,indiferent de impedanta caracteristica a liniei. Linia in jumatate de unda lasatd in gol se comport ca un cir- cuit oscilant derivatie,in jurul frecventei de rezonanta. Aceleasi proprietati are linia cu lungimea 2, 3, 4, 5, ete juma- tati de lungime de und: in Fig. 12B avem o linie in jumatate de und’ cu capatul pus in scurtcircuit.Ca intotdeauna,la capatul liniei se hotaraste distribu- tia sinusoidelor de curent si tensiune si se incepe desenarea lor. Aici curentul este maxim iar tensiunea-zero (datorita scurtcir- cuitului),deci impedanfa (Z=w/i) este zero.La intrarea liniei cu- rentul este iar maxim,tensiunea este zero,impedanta este zero.Im- pedanta de la iegire se “vede”, adica se transfera la intrare,dar fa- za (sensul) curentului se inverseaza (vezi sigetile).Linia in juma- tate de unda cu capatul in scurt se comporta ca un circuit osci- lant serie in jurul frecvenfei de rezonanta.Aceleasi proprietafi au liniile cu tungimi de 2, 3, 4, 5, etc. jumatiti de lungime de und. Liniile in jumatate de lungime de unda se folosesc la sinfaza- rea antenelor,tinandu-se cont cA ele nu modifica valoarea impe- dantei,dar inverseaza faza.14 -Linia de transmisie cu capatul conectat la o impedanta diferité de impedanta sa caracteristica Daci linia are conectata la capat o rezistenta Rs diferita de impedanta sa caracteristica Zc,o parte din energia undei directe Se va disipa pe Rs iar o parte se va reflecta.Cu cat Rs difera mai. mult da Zc ,energia reflectatA este mai mare. Din interferenta undei directe cu unda reflectatd,pe linie apar Unde stationare ,dar in acest caz maximele nu ating valori dubie far minimele nu sunt zero. Daca Rs este mai mic decat Zc ,distributia undelor stationare de tensiune si curent seamana cu distributia pe linia cu capatul in scurteircuit.Daca Rs este mai mare ca Zc,distributia seamana cu cea de la linia cu capatul in gol. Coeficientul de unda stationara o permite determinarea precisa a regimului,prin raportul dintre valoarea tensiunii sau curentului intr-un maxim si valoarea tensiunii-sau curentului intr-un minim: o=Umax / Umin =Imax / [min in practica se foloseste si “raportul de unde stationare” RUS Sau SWR,care se determina cu formula : RUS=(Udir+Uref)/(Udir-Uref) _ unde Udir este amplitudinea Undei directe iar Uref-amplitudinea undei Reflectate. Daca RUS=1,5 puterea reflectata este 4% din puterea directa. Daca RUS=2 . puterea reflectata este 11% din cea directa. Daci RUS=3 _ puterea reflectata este 25% din cea directa. Daca impedanta conectati la capatul liniei nu este pur Ohmica,ci are o component’ inductiva sau capacitiva,defazajul dintre tensiune si curent se modifica iar factorul de unda stationara creste.Daca sarcina conectati la capatul liniei este pur inductiva sau capacitiva,pe linie vom avea un regim de unde pur stationare,deoarece sarcina reactiv nu consum energie ci o re- flect inapoi spre emitator.in acest caz pozitiile maximelor si nodurilor depind de valoarea si natura sarcinii .15 fn comparatie cu unda progresiva,unda stationara produce pierderi mai mari de putere in maximele de tensiune,datorit dielectricului si in maximele de curent,prin incalzirea conduc- toarelor liniei.De aceea puterea maxima care se poate transmite pe linie este mai mica in regim detjnde stationare ,mai ales pe cabluri coaxiale,datorita pericolului strapungerii izolatiei. Pierderile produse de undele stafionare pe liniile cu aer sunt foarte mici.De aceea ele se folosesc deseori in regim de unde stationare intenfionat,ca linii “acordate”,care permit adaptarea impedantelor sau folosirea antenei pe mai multe benzi.Energia se transmite prin linii la fel de bine prin unde stationare ca si prin unde progresive. Distributia undelor de tensiune si de curent pe linie este hota- rata de impedanta antenei (si reactanta ei),iar desenarea lor se incepe intotdeauna de la antena spre emitator. in regim de unde stationare,impedanta la intrarea liniei are diverse valori complexe,in functie de :impedanta antenei, facto- rul de unda stationara si de lungimea liniei.Impedanta la intrarea liniei este pur rezistiva. numai daca impedanta antenei este pur rezistiva iar linia are lungimea 1/4 sau multiplu intreg de 1/4. Daca linia are o lungime oarecare,desenand sinusoidele ten- siunii si curentului de la antena spre intrarea liniei,ele nu vor avea maxime sau minime la intrare ci niste valori oarecare,defa- zate.Deoarece defazarea intre curent gi tensiune este produsa de reactant,impedanta la intrarea liniei va avea o reactant, desi antena nu are.Aceasta deoarece in fiecare punct al liniei sinuso- idele de tensiune i curent au alt defazaj. Numai in punctele aflate la distante multiplu intreg de 1/4 defazarea intre u si i este 90° si impedanta liniei este pur Ohmica, fri reactanté16 1.3 Parametrii antenelor Antenele transforma energia curentilor alternativi de radiofrecventa in energia undelor electromagnetice.De aceea antenele au unii parametri numiti “primari”,legati de curenti, si parametri numiti “de radiatie” legati de undele electromagne- tice, 1.3.1 Parametrii primari Impedanta de intrare . Antena poate fi alimentat cu energie in diverse puncte.in general unda stationara care apare pe antend nu poate fi modifi- cata, si ea hotaraste regimul undelor pe fider.Din punctul de ali- mentare al antenei, unda stationara de tensiune si unda stationara de curent de pe antend se continua inapoi,pe fider,spre emitator. Antena si fiderul (linia de alimentare) constituie un tot. Distantand conductoarele de la capatul liniei, ele incep s& radieze gi se obfine o antena.Unda stationara care se forma initi- al la capatul liniei, se formeaz& acum incepand de la capetele antenei,si se deseneaza inapoi, spre emitator.Cum am aratat si in introducere, antenele provin din linii de transmisie. Antenele dipol provin din linia de transmisie cu capatul in gol, la care s-au indepartat conductoarele de la capatul liniei, pe diferite lungimi.Antenele bucla provin din linia de transmisie cu capatul in scurtcircuit, la care s-au indepartat conductoarele de la capatul liniei,pe o anumita lungime. Raportul dintre tensiune si curent in punctul de alimentare al antenei se numeste impedanta antenei.in general exist un defazaj intre unda de tensiune si cea de curent la bornele de alimentare ale antenei.7 De aceea impedanta antenei are in general o parte activa (rezistiva) gio parte réactiva,de natrura inductiva sau capacitiva, dupa cum curentul este defazat in urma sau inaintea tensiunii. ‘Numai cand antena are o lungime “de rezonanta” si numai in anumite puncte ale antenei, impedanta este pur ohmica, Freeventa de rezonanta Pentru a defini acest parametru si lum cazul unui dipol lini- arin 2/2 alimentat la centru.Masurand impedanta de intrare la diferite frecvente putem desena asa-numita “curba de rezonan{a ‘ antenei” sau “caracteristica de frecvenja a antenei” Figlt3. Fig13 fo & ft + Frecventa de rezonanfa a antenes éste aceea (Fo) la care im- pedanta de intrare este pur rezistiva ( Z.Ao) si minima-in azul dipolului in 2/2, sau maximé-la dipolul in 2. ~~ Banda de trecere Caracteristica de frecventa din Figt!3 este asemanatoare cu curba de rezonant a circuitului oscilant tip serie.Banda de trecere a antenei, ca si banda de trecere a circuitului oscilant, este intervalul dintre frecventele F 1 si F 2 la care impedanta este mai mare de 1,41 ori (3 dB) decat impedanta la freeventa de rezonanta a antenei.TT BRFSOCHOSHYSTSH SCOOT EEEHETETHEHEKEEEEKZESEEEEEE 43.2 Parametri’ ce radiate a/ antenel Rezislenta cle radiafie. Oparte din pulorea P aphvats antene) es radials (consema forma undelor ‘electromagnetice, ar alts parte se plerde ine Condy eters’ antenet, /zeatbareke, abjectele' clin yor' i pamontel. Aceasté oi'str/buire a Polertesle exprimata ole Formosa: = “(Rr t unde I este corentul din antens, Rr este ,,rezistenta oleradiapie “rar Kp este rezistenta echvalents a pierdertlor. Rezislenta ele radiatre Rr este echvalents cu_orezistents ohmicd pecare se bsipa aceeass perere ce cea radrale sub forms ole Unde ‘electromagnelice, £2 * depincle ale trpul antenes', de gresimea concluctoruli/ $i Ge cuplayul ev alte condluctoare, vectne Randa mental anteney” Randamert) antene: este rapork/ dintre puferea radials y'puterea aplicaté aniener. Co eat raportul obntre rezistenta de rachatte Rr i rezislenfa de prercleri Rpveste mat mare, cv alt rencamentel este mas mare, bragrama de radvatie. Antenek pu radiozd energie electromagnetics egal'in foal alr rectile ci’ 0 concentreazd pe unek dire. Prin madsyrater’ sistematee sau prin calecle se poate deform. na inten silatea campului electra magnetic in dtirerse puncle din yore aptenen keprezenlaréa in spatro F suprafifelor co heccas iphow, tale 2 canlpetui este djboill. ‘In prackes s¢ Pg secpionr ale acestvi ‘spativ. Deobice; 0 sedfiune este in plap or/zental, care Graft chagrin cle radiative In foncfie de azimut, 3 alle sectiune este tn pion vertical, perpendhrolar pe pamant care arate diagrams de rackistie to finctie lee onghiol dd devote. 8CAR 2. ANTENE BUCLA Introducere din linrs de transmisie ev capate/ Pn scurterrcurt se chin, Prin indepirterea condlocteareler, diverse tipurick antene buchi ndepsttand conductoarele linter, radrapis lor nu se maf anuleazd recipree 3 linia devine antend. 3 Mnfelege funchronarea antenelor buclé, trobure shudcbohi fei. co capaho! fn seorver reer t oe eli farite (angi! ty cong tbasih 92-9) he x ef i Tt ' i , eo A LY Fry. 2.4. Daca Minis este_may seorti oecat d/4 (FF 78 ca 0 tnductantS, Aceasté 2.4.8, % A artievlaritale “este fos Finale dle Unde uftrascurte ‘a care bob/nek sunt Inloruite to Wait ev capitol tn scurlerreust, care ac Factor de calvale me mare, hacz /ins'a are exact cnet? osetlan? derivatie cle orch'ny!, fea0- eee, #eeasts pre ener oscilataare foarte sfabile in! UU: 2 over M4 (Fig.2.4.5 ), ca se comporté ca un | ce Factor ale “califate Q ‘taarte mate, | | 2 rietate permite eonstruirey filhre foarte se. lechye pore OS, Penfro Altre se folosesc clevbrcer lini’ Coane. ale ew ‘er, acordafe fn d/4. Aceleasi re pretaty ca si Arora tn My are hind lungs che 3>/4 94 wh. ecaseromen | | | meee bacé Hoke sucapstel Pn seurferredil este marlunga deca¥ d/ Py Rha 4 IF |ea se comporté ea e capactare, bacahinva are longimea \/2,€3 se comport cain errco/t 05. cilant tip serre (Eig. 8$.d). Avind rezifenf9 Carpedanta) foarte med fa rezonanta’ tin'atn M2 se foloseste penthe rejechra (eli minzrea )semnalelor vus nedorite Arceeas! compertare 0 are linia fn 2/2, 4h/2, 6/2 eh, . «Fry. 2.4.’ se Mnchics sensurile curentilor Pn diferite porbiini ake linufor cv siget’, Heesle sensor; se mentin cinal sichepartam conducloarele liner’, pentru a obtine antene. be ex, Inder Parttend onctele A'S; 8 ake hint'e! din Fig. thd. se obfine mar ‘inte o Sufend. rembics $f spor 0 antins BOE SE copes alfe cNrectii , le putem consilera vector ‘$/ se compon C2 orice recteri | prin’ frahs[atn. Rezelfants compuneni dceller vechors are o Arectle , aceeas co polarizarea undelot electromagnehice red sfe, 1 opariote prepertbrals ev tntensitelea campoltr Pe Fig. 24 | desenares simusercdelor curentilur sr tensiniv’ se incepe “?ofokdeauna de la capstul Pn scurterrecit (ch dreapta) af merge spre slings, pins la bernek oe Vahrare alelinien Desend. rea sagetilor gf sinuserdeler este esenfials pentro Patelegerea Fone. Pronari’ antener, 20Antone buclé rezonanie, cu perimetre/ > In Fig2tt se Ad linia detransm'sie lings de d/2 cv capstel if sedrrereu/ ta) precum |' si principekle Qnkene bucls cese Bio din 2, prin taeepsrlared. conde cteardlar. ht > ss /@ 4 € d 1 Al Y\ far sigelile indi'cd sen- ian rentilor tn cele 4 potions cle cate M4, acelasy ca la bm'a In 2 alin careprevin “anfenele, Capatel “tn seurterrevif al (imre ' Yn X/2 esle hotat cu zero \ceosrece acolo Tehsiunea undes'sho. [TTT Zepare est mereu Zera (var curenty/ exh maxim), Tel nero “lest si Tensronea 7a a¢esl punct al anlenelor Lucie, chee el fe pesfe coneta /a pimant ‘sau la pilenel metole. 1 Gonsiderdnd ssyepile ca vector’, prin compuneres lor se ob. “Pine vn rector resoltant, care are! clinedia onizontalis [a foote Sntenele. bec pdlor/earea endelor ract'ake este orrzontali. ? Aetnd acertt antene tn plan rerteal cv 90%, pelarrzzred v2 & yertr cals. Pe hinla in dle din Fig atta 3 pe Jeate antenele rezultake ahi ea, existe unde sfationare ale fensiune $1 ofe curent,clecalate ev Jo°, acérer amphtvoline var/azd sinusercla). Perm ctrl anteone. ler’ find ), peel arem 0 unda Imtreags, 1h. Aphtand ‘acester antene evren? cv frberents dez,3\¥ arr | may mare, pe i / fer vom area dowd, Tre; sap $uncle | tregi sell ver radia inde, Excepte face anfena ain Fig tind " (antena yey’), fa care sensurile sdgefilor sunt contrare Pe armenier, gf ea nu radiazs. __, Toate antenele din Fig.24.4 sunt simetrice , fal ole 0 and oe gimetrre figuraté punctat Ele av porametr: alepenclenty de ol'stom La bats ole pamint, constrochiv $1 con dy ctoare veeine. Prine- “trol lar ¢° An caze/ conductorulyi filar netzdat in unde scurie, Se calevleazs co formul? - , , Pom = 3056 / Fortra ° Li'nta Pn Ma we vapaty] in seurferrcult ne radazd uncle em. , ere Impedanld foarte mired (aproape rere) §/ faclorde califak mare. aod proyentte din tL mdjoe Ys m.,impedantele for sew ae Lect sau sute de Ohmi In Funelte de forma Jor, oem al dani, Consumari’ puters sub form’ ale Ue m., 7/ 20 Pactoraldlecaphtate i, 242.44. Antena buels rezenan te rembred ’ ‘Been sts antend (Fig 2 radlaxd er ence ar "9 Vonul a, pn EE EG CF GD ciesle! ccd 150 Ohrar pepe, ’ 9. ghrul dintel Jaton Pe arm i manifatt eararfred , \ — Gectivitate de-slongul al'agenoki man’, /a anumite er Wid N\ gbient Pate eA ad plone! re boleh Me orbaap- 1 A ie Taste set wakes stat ipsa: i fo ¥K istelelse |) | | Figese peli erat a Mtern ave fae sf | mStoarea som thon cere pri | Prey ro | ' | ata. Aplera! buds sezonenth ydiomohd" seenunaea bE LG a (Acea sti: anlend \(Fia.213) este on'patrat ativgnt tus | w tae, crab ecb pe (eauiin ambele | drectt dante er poly pele Ibe) ie ae aolbne esl tio ite Chel Oe fe Hepa tie cea. GPdBd (Pats be alypele/ linsr fn k/2). XK Fig.243 : 2.4.3. Antena buclé rezonantd Yagi'-Uela_ ls antencrecati in 725 se chive prrn «forts lati 2 i pibatitle Lamas any cnees ply ees ees | Kes poral, spray 214) 2 2 HE Factor de multiplicore a2| as Fig.24.4Dipol tndoit ex ra | i “hit ‘de! elametreiegae il wl le C0 Sa ae TOS re i | Mig, § Diserama peste deter cra ee { re t rn Sita ee | 4 ; ret ar Corenpi in cele 4 perficna de Me au | acelaes fens: st insuma «lor ca vecbrt este simpli Impedanta anfener. Yogr extecls. fete bn mare decat.a cipeluler tinal 4x #3 = 202 Ohmi folacd Jatera deree. 22turvac ba fica conform y2b/dexk, vertreald ne. nape "parade b w 30mm in 40m | caffra abn copre j se ca/euvdeaza cu relajhn Z erie ; pe teacaee s hea ‘bee ae ares Py) 7 Je. nemeste, Dubly | | ; | rent be acela sash 4 a ease si fotorfa acest beh “2 Hie mar Abd in bp Hi Vir Lancta ale Precere ania / (2, 2p oh akershe gr fafora we 1), “ ven pedfentt rezu/fa ely ‘ hi | fl ry ts a 5 dloble Yagil, ahiagrama cle | hye i | |Figura 24H sae 5 2 8 a Ys a a 4 as 1 at ee a & = ae 6 2AM diagrawn de determinare a factorului de multipli- ‘ya revislente ds inane, in funefie de diameteele samu- ‘llor si de distanta intr ele, Antena Yagi poate f Franti la miyloe (Fig. 2412). Dacd unghie! s Fig.2442 Fig 218 cate 400%, impedanita antenei rimdne practi« aceeasi, der hagrana de radishe tare semina ev cifra 8, uv minime adanci (fig. 248 ) se methfics luind forma de arahids (Lin's rolrerupts). baca trangerea antenes se face fa vnghruri mal mle! cecst 190°, /mpedan}a & scacke mult far diagrima ei devine o elipsd. bn Fg 21M antena Yage a fost eurbats Im Forma abe cere. /oup lanta ef s-a rectus molt, far cl'agrama de radéatre 3 detent aproape omnrdirecti onale (Fig? 2445 Fig. £495 24214. Antena bucls _rezenanta patrat (Qvad) C.teore Aceasls anfend (Fig. 24%) are forma de patrat alimentat Ja miy- focu/ wnel /ate La @ Lee Or Gee Wugre W9LEK In 7748, “yis~, bacd antena este Axa7é fn plan vertical, erent cin laturile orizontale (longi de X/4) av acelas/ sens fort fo Pozi) $i sont mati, Corentu din laturife verticale sunt ici, av sensuri contrare $i radiata lor se onvleazé reciproc, Unda stafienara de fen- srune are maxime fn puncléle KY gmt - nime in ponctul zera 4 /a bornele AB, Impedanta antere! tm spafiel liber ae este ‘ce? 120 Ohmi si seade cand se apro- | fig. thé Lie. de clidiri séu pamant, im | Cifigu/ antenel Quad £573 de dipole/ ar fn d/2 este, O840lBd. £] “apare dleoarece antena| ese formals. Hinjeleh aipel. fo Nas EA PE OY, cencetapi la caper, aati "sl siufazati. Capertee | frinte ale color clot chjelt tm S/2 dl inl radieza ; lor periiunike, ler erizenele a corentt Antena raciazd perpendicular pe planu| er | onvabatile suotladiston M4 s¢ 7, | I be feo are: eS Aend Tezenants perimésru/ unel anfene buc/s tepure, | | [s2 Fre pofty. mal mare decat & 1 conforms formule: :| | vr Prmy = 3056 [FLratey i | Antenele bucle cu pelarizare or/zentald Mau zgomot mai mic a receplic 7 banda de ecere mar args cleedt antonele alpel. | Antena Quad erizontalé, Llard, prezentats dle W7L7X are (a- | tor, le 43m , Indlfimea de numai Foi $i Jucreazs fn 6 benzi (160- 10m) cv balun 4:4. ln bancla de té0m esle nevele de Transmacr Anfenele Quad cv dowd patyale sav Tre patrate (vibrator $f rethecor, eventua/ si alirechorjau eaghhg moh more oecstantenele 'm cv loud say re! elenrente dar yoldm mare. De aceea se fo/a. Sse maf des in (benzile de 502-24 2144 Mb, Cond numard/ | ele ateler cert, aiferenta Mntre cdstigu/ celer deus antere suck, | tid ea eilines aphiiraal rele Fat ofe'sel, deta diipdu| fa pelgel | ' | | Sting = 45 /F Lota] - i e dimensiunt mart in bandaide 20m |3/\ maf et ir? tH 2. Prin acest arhfictu, NHEXK 9 reds “alt mensionile Quadéles cv 40%. | dimen sronile se calevleazd asthel: = imori fn banda ede 40m. Prec venta ef oe rezonantd scade clack Patre punctek xv, unde sunt maxime de Hensiune de semn con- Tran, be iatrodluce'a capa cifole, revhza% di conducloare (Fi 7] | Pom] = 0,039-S Em Q Pn Js O236+S [m] 1 Lm I= 0,09266+ S lm AB | Fig. 24.78 | 25 ‘197 ‘aide re th Fon o's aa i yi hy 4 1249 ss + 0 antins: Goad dre deeb pps Tr-o| line dé frandmsre'b ie 98 ap Ne. dar hte, buce erimehral 2X ( Fig. 24193, 3d, 4h DT! fonetoneazd 4) daca are Dt pades pe armehigle Frecrentes cle, pazs (melti Zs + | Pe big. 241Ms:3 Soprat azpecty/ onder stalyona. | ‘re de curent é \dare| exists peve line. bhlars| tenga: leh, precum si senau’ curenfilor fn\ dipbite portlun’ ale Wate La borncle avkene! corentyl est maxim g-fensrunea gta ogi fa Quadufcce pertmetre/ »..Jmpeclarfa, | \esle'eca 180 Ohmi' Po patiol hber. Cele4 bbe ae /onglmea' (2. $i ‘distr butt a.under stat v4 narede gorent aewien| foare cu cev.a appl - Irntar pn d/2. $e sie 8 oh ghival 4. To Ma, coplanare, 37a da ol’stanta d/2 $f parcurs/de olenfy ) éonthars (7n anti €z3), aro dragrams radiative Bidivcctronwe, ‘nr planu/comuh, # perpenthevlar. pe aia fe onsamble anton are 4 lob ale radsatre CU mintne 3 a Fore ef, Aevarece exshi un ceply otre dipali een! P cas stig anfenes ese cca 2; ] Pe armenia 3,4, 3 eh pe antena bucks se aslen 34,5 et. eth afe under stationare| de corent si Aagrama ae rade aie fs mai apeape de cerc, % mar complex3 fo spaf/a, ements Jteot., fa dMefonte de dz, 4antene Quad! eo permet: 2h, Sagres ‘s/n azar, pen 2 Tineun aah psenomreste, Lee ~ Quad, ad iy snetol Sh (ge 2s iby be ditto Ip To 4 de capa teres h ‘s/are ofr'stribo7 CMs sateen! hover intrerupte. Leber te ledcentole rofl fensjonea maxima, impeds, Te mares; spe ake fi Puan s bormnits taignle beg ¢ ajotore) wnel lini Ia Mh. fatersteope, 3 “\gHla Baiitents IM/z ledren tr’ fe sunt tn a a4 Pape aren radiate: I retiemals I bathete Ge Gom, tn 4h tn hea bie, Tn BX Tn 2 Mle iin gd in 2PM. Aproprerea, de pamapt reduce impedanto antone’. hacg in dim mpedahta este , ‘400 On’, fn 40m ex este ecg 150 Ohmi , 720m ce 140 Ohmi 5! Pn 10m cca 200 Ohm’. Acestea sunt valent niet, uger de adapta, fat de ‘mpedanfa chpolulsi In Nz care are valori gle mi dé Ohmi pe armenrc. Aofens betta loop’ atizeniale se monfears le inaifinen de 10-12. m in Canin ge pamant, Eg funcfioneaza si acd faturile sunt): ge B Say este af'mentays Intr-un papel earecare, Avent ‘rea antenel se poate face cd Mynie br. Gilard (sed rifts, pamblics TY sav dove Cond oare sz0larein Pro résvcite) sau cu coaxtal. Linja &¥/aps peplece pprezihy recepiie si” mentine simetr a. ba se poate Folosi eld [a arie- na pan /a' Rreastrs, continvdnd cv cobxia/. Avten ele beffa din Frg.2423,daca sunt montate pr plan verted, au dragra- me de rachatie Tr -\/ 1 aX /\ T Pen vera) cal | PAM = YL BAN Sr ee co pelea 3 é re orizentals 2 : Fig. 24.24 ondelor radiafe este andlor a Sfotea alah fea vhings droge fe ardy oar somatalea din reap coach'y 12 Fir ned Ge te sar componento pelorvzath verhital eke corka pontsr Unde Fund rhchote mlyerifar 9 308, clyps reflera ce xs tunile ronosterel cad [Bepinaot, la ciaife loi} Yimedi: On fle polacjaate verted) fleas” ls onghion’ migr Fated po Jine’pentro BX, dar dupotere mies Radrafia este citer Pentre a ee, componenta cv pelarrzare verticals, care cla onghivri miei -abtenele buciy se 296023 rertial 9 seal mente oz8 My anomife punch, Ashe), Inseumarea yecfonlor ca. Pe reprezinta curenti, Ghy diverse porfuny ale antener, die componenta intenss ev polarizare verticals (Fog. 2429 Fig 24.25 Anfena clin Fig. 24. 25a “radiazd unde (nlense palarizale 34 wh hee EEA eatCCC COSTCO TIFT AGA AA HMEETE ETA ED vertical, coun marin [2 cea 2° fal de pamint, sf uncle slabe po- farizale'orirontal(corba conhnus) fndreptate fn sus, Antena chin Fig. 24. 25b radiazd inde sntense ce pedlarizare vertica- &, co maxi'mul Ta 20° fatd che pirvdn, $1 unde polarczale erent a/, Prdreptale in sus, zhiciente Leone comunieaft /a d'stanfe miei. Castle] cle antens, cv [3turile cle cca, %2m lveregza In benzile de M45) 260g , dar st in 24 Mt cy ajoipro/ ynyt Transmact. Unela polarizaté vertical ears de “antena Selta meontali verti - cal este gmar intents daca alimentrea seface (nit-un punct ala Ia distanta s/4 ade varfol ef (fig. 2426), bn acest caz special, eurenti’ Stafenari ch’'n /atora errzents/3 sunt opus’, dec aceasts la- Tore practe nu racazd. In schimb curenpii olin laturife inclnate dau o pezellants rerticalé pofern rea, Sinusorda yncler'sfafionare decurent trasaté cu /rnve intrerepta,are maxi” \ me Pn yutul ponctulyy 0 4 puncte. lor xx UAcoahe pencle sont rebhiy - Sproprate de pimart, Bad sey ris toarnat antena eo rirtal 7m fos, maximele Under de curent se vor aFla la inath'me mai maré sf undele ver ples faon onght mal mie Fats cde pamint, de cca 20°, Depa 1.8. Cobre W4AN , antena alin Ha. 2426 are /mpedlanta scohmy 9 9p castig dle fiee care capte dacé baza Treenghie- (se alyngeste. baci unghiv/ chin varF este cea got /mpedanta Sn. Baer ashe beg 50 Ohm CSehigel maim C4 298, Lh ea rapertol chvtre bara si indtifmes triunghivlur eke Zg,/ar un- gral ain varh eca Hot, impedanta eaband a cea 25 Ohmi. Antenele bu2/5 al'méntate Zn poncte eare produc 2 compo~ nente ce polarizare verticals (Atensx se nu'mesc Scv (Sa#f Contalnéed Vertically polarized). Toate antene/e buclid'n Fig. 244 av preprrefsfi’ ScV, clagé sunt montate In plan very - cal ior axa! le simetrre este rohitd cu Yo", pentro & cleren/ errzontals, Toate agilenele bucly chin Fig.244 sont simetrice gi ar tre bur alimentate cv Ader $/metvic, In cazol Fideryloi coaxca/ se fo~ loseste un balun, sav bucla se fnchide $/ ataplares se face W el'spozihv Inf sav Gama. . Antena betta su polarizare veriicals cin Fig. 2.1.26 se adap feaza ew ceaxtaly| ble 50 Ohm prin intermedié] unui stub Gin cpauial de 5 Ohmi, co lonbimes electrrea Nine, unde ferul cle scurtare. * In Fig. 24.87 avem un caz special de antend heHa, care dre peri medrol 45) (shu BYe) Gren tn col 3 later gah de separ incor aes et, v ‘av 0 sezoftani ierni'ca (sdgeata chin nuyloc). Ie oh Mekal Vaden”, Inipedanta antenet eafe pare # tsk yere/ede Fig.24. 2% wn! al's poztty de adaptare.pac3 aniena este calevlatd pentru 2/04 Hz, tn, 14 Hz este Tn h far to, 2eMHe este fn 2.Co on Zmaci se poale felos/ in cele 3 benz. Se recomanda coaxral ev lungimea 24,06m (K=96e). 323322, Antene semibueld rezonante, ev pen'merru/ d/2 ' ' Toak antenek bucls ob'n Fig. 244 sunt simetrrce 4af¥ cle fni'a ponetata care trece priatre bornele de alimentare vn puneki/ acd ce elimins dna din sumatstile buck g/ se erecazdun fan conductor pe ts en tats , pempenccolar pe bve/s, semi! ucla ramasi continua ‘si Punctionere, Planul ebgduclor poste fi powintl ( Fg. 224) ~~ SFHEFAEDGIS IASI: ' Fign £24 Ponelele nofate co Sere sunt ai%/ conectate [a piimsnt. teante. na semibvels exysté 0 semrunda (r/2) de Pensiune $10 semiundd che corent, sfationard, baci Sole/este sirac , conducttbiitstea lo’ se poate mir co 0 refea de conolietrare agerale pe sol, indlfale Felice sau mngrepats catiza centimet. Impeclentele anteneloe semibocls sunt yumatale din tmpedaritele antenellor Lucla complete dacd planol ae piinsnt este perfect conductor Mn praged , pedi stent ole plarcter tthedlsd ce pamdpt Face co | im pedanfa. antenelor semrbucls sé fie mar mare cecal jumatalea ‘mlpeslanteler ‘haclehor com plete ' lagramele ae rachatie ate antonelor semiuels chilersmultde | cele abe Wgntenelor bycly Uncle veriante sun) te, «melolizares” solely co oF fF pofin experimenty. \ efea cle conctuctoare tind Afeila. Antenele olin Fig. 224 senumese 1 semjromh, sendiomend, semrJagh , Sem patrat (Half Quad), sem/dreplunghi, Semn'cere s/ semitrrunghr. In prachies mat Folos/té este ankena sem Yagi olin fig. 22.4¢. ny‘ unde seurfe 0 asthe! de antond se reallted2d din ceax/al sau ain linve bfilara ,, pamblica" TV, 3/ este meneband, In banda de L0m fnaltimea firdd mare, coarialy/ sepoxe monts ca L intors, co in 9.222, Coaxrafel, lung de Z0,fm ‘eo copii! pes 7m seurt, seprelungeste cu un conolbclor de 1m. Radiakele av 248m. iC im | Fig. 223 In cazol reali rari hn pamblres TV, longa cle cca 16Fm, antena 1 se prefungesle cv un condvelor lung ole cca 24m (Fig. 223). \ In 0US antena sem Sagi seamdnd cv antens Grevna. Yan e (GP) ev A radhale. 0 /aluri a vibraterote’ verteal aredhamety mare rar ' gplatts latord, claret mie, pentes 2 se abfive inpedlanfackes ni 34 Fig 22.8bn Fig. 2.24 se rede oantend semibelta. Porlea verticals este metalles, din conoluctor Fixat pe un pllen nemelalic, su efeabé, sav chiar un pilon de anténa, Perrmetrol| frr'- unghiale; Trebuie 35 He cc8 879. Unghrel poale fi may mare sau mai ‘mre decat 30% Condlectory! rer- tical plus cel Paclivat Jeu dangimea X/2. Teote antenele semibuely din big, 224 av polarizare vertitals, dar (ev excess antenes Semi Yagi) go #7 0 component slab de camp cv pelarizare orizentale.” “Ele intré in calagon'a ante- nelor Sev. Shh bod oO. 2 8.809 9495999949 |23. Antene bela dubla", rezonante eee antenele buels ain Fig.244 sepot cebla, conectand in Go eh partea eposd bornelor de alimentare , obucls identies (614.234) TOAISIITIIIGE g mab EECEECCEE COCOA EAETOIT TOTES b Q e d a 6 f 7 4 Fig.23.4 Artende bucli cy bla se denumege griir bumblr unjee, able romé ot b ) able Sramend, aubly J 2 dubls Quad, dbly dreplonghy, dobly cer, Bis pelts. b Herr f3. fu sq mari’ comport ler, race ale cole hip 4 clas gemene’, cashyol gcetor nei ny hone nenpe. Uhl! oy Tee gt Ie all Seal “hreine sreshe conte] Jo) eke docelor alu Ble sunt pproxinaiiv de oud err may" eer “elecat jmpedartele he Lockelor Sine ie except epi bo ~ ler sogh la sare, Inpidanta este cca 660 thin, hiogt Baprepre POH! totee conddedoare. In Fig 2.3.2 20 rede anfono <— 525mm —» bused reaheaté ote Sait, codes 3 bandade 2m, din Leave dlomm. Cast gol e este cca 2dbdl, ar radial o bichpéct/onals, pe — “icclort pe plne/‘axt eke eM neare: ‘7 an tener este ori — Pen Umpeclanta este ca 50 Ohm Cokes Sanola che 433 tile 45 ton cbimensremnile 52. impart 12 5 Pentre banda de 4276 itz dim ensionile se Ampart la £94 Pentre 2450! Umensidarle Se im part [3, 46,096 §/ rezolta ma? nret decat in Fig, 23.2, Frecvente mari,co un reflector plan antena are caghy P97 dbd, Fig 232 36ln fig. 23,3 se vede © variants ce antend buch dubla , inlerme— dara” inte Fig. 2.3.14) d. boy eclanfa ef este cca B2oChmi L —4/s —— AY | Fig 233 Frecventa de rezonantiy seade fa cca f00 Ohmy la 48 din Frecvertade re~ Zenanta. Antena poate locra futr-o banda larga de! frecrente, cv 0 van. athe refat! mycd a /mpedarife;. te ‘exemply,dacd Erez = “WES Mie, a7- Tena’ se poate folosi Intre 1y-28 Mig cv apublrol unui Tronsmaci. 3F 44AA LL AAA OH eA EAE 5 RSECEEECTEC OEE EA EAIAIESIEL EST TFASIIISIISS 24. Antone semi bola dbl", rezenarie Toate anfenele . bucls dobls "din Fig.2.3.4 sunt simetnce fale de-ana punctate care Trece prin punctlle 0-0 +i printre Leonele Sh althentare, 390 se ebihind na an pumatattle buch) cyl 41 se creeaza un plan conductor pe_{"nr2 “pon ctera, rpendicular fe boda dobla, alm buela, dubla rimasa’ continu’ sf foncheneze Planu/ conductor poate Fi pamantul ( Fig. 24.1) . Fig. 24.4 benumirile acestor anfene sunt deseriphve : dubly sem romh, clobly sem; diamond, dubly sem Yagi, dubly sem; Quad , dubla semi Srephnght,doble sepnrcorc, cublocen? bells Dack planu/ reflector este pamartel, inpunctele 0-0 esle nevele de prize bune ole pamart, unite ev on conductor,de, iotoarcere”. J dace solu/ esl Bree. ef se wonetalicenea co erefea de con- luchoare asezale pe sav Ingrepate_in sa) 3-10 cpr. Imipedanfi alten clor simi boc! labia sont Rorehe yemitate din Impedlantele , mamelor’ lor olin Frg.2.3.4.€le sunt rite’, cU excepHd arene’ cybly sem? Yagi, /a care Ympedanta ese mare 4/cle. pinde ole dametrele laturiler 4,2 $3, conforet Fig. 24M Bupa WIRNL, anfena duble semi Sh'amond din ig 2408 « eo onghtoré la orf cle 20°, are ‘mpedarifa dle cca 400hmi si un cdg- tig de cea 3cBd. ‘ FS vantandé cle ontens semi bueli chbls", dar fans plan reflec ter, 2 fost realizatas de ZFIMA (Fre .242 /. Antena are polar zare rerticald si 'impedanta eco 50 Dim) ee, Triunghierile sont! ech'laterale, cv lator? t ole 354 m in banda cde 29MuUz, Antena y radiaza perpendrevlar pe planu/ sdv, bidi- ng cectiondh. Pilonul sf “fra yersa ole busty. ! nere cle 36m pot metahee sav nu, ‘ Ancerele A'sont alin nylon. Pentre Fig. 24.2 MHz laturile au cca F4m, Toate anfenele semibuels cuble oh'n Fig. 244 aypslorrzere yertrcals Cscv) dar em/t 3! 0 components polarrzars ori - ve kn? ponents P en 38ECC CECE EE EES IIFFIITS TESTA IITIIIIG 25 Antene bucli amorhzale Antena combed _amertizata. Intveducind 0 rezistents neinductiva cle eanumits ralea- re,pn punctol 0 al une: antene rembice regime! unelelor, iE Lee schimba de la unde stafonare a upala progres In “Eig. 2.067 se rede antena rembiea amertizals (aperrediss). Antena sefolaseste /'n unde seurie, S05. Pinups orizental de 4 pile’. Esker ent ed anfena provine dintr-o hvre b/fitars, /a care av fest incepartate Taturile ipenttro a Incepe 23 radieze, Rezistehta R, pelnduchvs , are FF0- Fig.251 Seg Ohmi si trebure sé suport luma~ Ble cl pulerea enitotoriior. Anfens radiazg in drrectia rezistenfer. ‘Ea nu rezoneaze penve''e frec. vents $6 acopers 0 banda. larga ole frecvente , okeblee intre 0 Freevents U'mila tnfert sf dudlel er, In finde de, long! mea lafuri’ L 3 de unghie! , aniena are cdsigu/ Potre 596 3 13dB (Fig. 2.6.2 ) Filg.2.62, Antena rembred apertodied se alimenteazy cv obnie paralele eu aer (se5r/ fa) co 1mpedanfa de cca Seo Ohm, 5a ev coar/— 3) de 50 Ohm $i balun 12:0. Antena Semonteard Ja inalfimea d/2, d rnd fongi mea ee undid corespun zaphare Fecwvenfer minime oe focre, @ asemenea antend , cv faturi de 2433m, lucreazé Infieee 40 Mle (4d6 castig)- 1 Mz (e4B)- 24, the (¢ A8)— 22H (tod) 52 eit (ude) halt mea antertei este minim Gem. Se foloses- fe un Prinsmiaer, sau un Transformator 4:15 pe fer de Ferits, a9Anlena bucl? amerlzats Want (Feed GL, Count aA Aceasté anfens a fest realizals de W3il in 1941 $/ sa réspndit co clenumtrea ,, Terminated Folaled bipole 59 FA), adiea aipe/ indlert cu rezistenfs Terminals (Fig: 2.5.3 ) Antena seamans eu Ya sondachesrale wovt le Bistonts dy, y mrull. mai mare, £9 aeaperi 0 tak rama fearte larga oe Erecvenk, < ‘ntre o frecrenta minime Fist 5 & $f 0 frecren’d maxima de Torr mar mare. Lopgiivea £3 an- a El Jones se caleule$za cu formula = Linz = 100/ ferme Fig. 2.53 Jar distanta atre ignore co Rermola: ak [Bake Mentatd inelinat fa 20-to°, antena radkaza dontarecio - pel. batoritd rexistente: nesddu chive cle amorszare ,antere ne are rezonarfe si Wereaxs practic ev onde a nesi'¥e , Co dimenswunite din Eig!253, entena Za ama F~ 35MHz, Rezislenta ck apron Hzare are val loare> ooims ee 650 Chi a ympedents antene! este 6000hmi. habs rezisten- 72 are, 600 Obrhi', tm eae na eske cca $50 Ohmi, lar dacd re- zistenta are 390 absn', impedanta este cea 300 Obja''.,/n Recare ci 5¢ Polosede Vinre by bidarg ed impedarta, yrfe, sau coaxral si ba/un cv paper! polr/\ VIP C424, a0 a: “ede erry. 4 Ldn Aeatlp ark ez) stebla a sip 3 cca 36% A! opsiores gph calli axteney Antena se instala si orizdbnia/, vertieal sau VIntors, daca L= 10m'3i b= 03m, artena acoperd gama 40-50 Mite, far pilenal are 6 om. Mut vuvv vw wv ee Pee aX IFVVIY wPGIS VSZIIGI IG TEETER EELGCTCOHEEEEDSAHCAIAFGIGAGIGI SH HDSE 2.6. Antene sen bucls amortizate _— Aotenele semi buels obin Fig. 22.1 pot ft amortzale ey re- zistenfe fn ponclele 0 (de legare! la parmaal) peri a ce. veni antend nerezenznte, cu onde pregresive, Antena semi rombres amorlza?s_ Aceasts antena (Fig-2.6.4) este jumatate ch antena remb ig 25.1), ccalalts yomatald (virtiale) find reflexsa er in x1. Antena Ste directa, neces td on singor prlon $f doud prize bone Qe lpamsot back vole! este srac (Habconduchv), sub anjend se menteaza orefea conductoare pe sol sav fn Sof. Rezislenly terminals, nein ~ ducliv are cca 400 2 Oe af or. * sip pans la symatate cin pu- Fig. 2.64 thea emipiteritor e Pentre 2 acoperr bande 7-70!hy cele dovd [ater ale anteneh ay cdte 24m sar pilonu) are /nd/- Timea de cca Hm. Alimentarea se Face ‘cv © linie para~ ‘Yela ev aer (881/73) cle 500 Ohm; sau cv coaxial $/b3lun, Pentru gama 35-3001ig aniena are 84,68 m si un Tran stermaror de adaptart pe lor, euraporty/4:9, spre coaxvalel cde 60 Uhm: 7resa co~ ax blalei se leaga (a ipriza deparhant &. Alarizarea este verticals. Antena Leng wire" nerezonanlé Antena semibuclé o'n Fig. 224.€ poate fe 2morhzale ex © rezislenf{a fu punctul O pentru 2 Heyes dHrectvd ¢/' de banda (args. (Fi. 2.6.2). “Antena inaltal3 lg 5-10m are dungimea Pntre d/2 sf 20K/2, d Find lungimea ole und a benz celer mar yoase de luerd, Rexistenfa nelaductivd are TITTTTTTTT 77 08-600 Obmn/,, /mpeclanta 2 ntene’ Fig. 2.6.2 este S00-600 Ohmi) funcfie de. indtfimed ey fafa ole sof sate calitalea solulur, bragrama de alirectivi fare in plan errzenta/ are cle? lobs princip&lr care daprind ce lungines antener (Fig2.6.3) cat Gntena este wai dn obi’ sunt mab apreprati de conductore/ @. 2h G3. Asemanzrea cv antna de —aIS recepttc Beverage este discu- Tablas, Antena “Bererage se foloseste 6 @ A receptic 3° de 3m). fy 263 Antena din ge 4.2 est ah'men- Tata [a G35R6 prin transtermator cu 35pire/# wiFe pe for de Ferits. 76, OR Eee) vane Antena semibucla wW24Kamortrzats Antena W3H4 din 6g. 2g. Leake & Taiaté tn yomita - 2. eliminats se inlocuieste ev 74.264), Pentre 2 aceperi gama 7-30 1 é Inattiriea artene? defe 02 Gm Te- Zistenfa ned R dre cea 300. 3000bM; 4| Radialedle , celpufin loud pe fiecare bands, ae fungi! cle ! 10,06m , §b3m , 345m SF Zone In eazol pealitém abr & din feavd , aceasta se va spriyini peun /zala- ‘tor ‘iar valoarta opfims | pezssten— ter se Tatoneazd, Alimentarea antener se face ev coaxial x balun 1:6. Fig 2 64 ELLEN IMO PHDPIPHP ORO REDDOT EF44 42COCCCCCCL ESET AI TAFT ESI IT AIVIIIIIIS 24, Antene cv buele achive si pasive ne oe ag a eee vena bodTe Buad walex Clarence Meare In general, paralel cu anfena bucla se poate morta 0 bucks asemdnateare (sav mai motte) co rel cle réflector sau chireclor, pas Zau ach (alimentot ev energlé). Co urmare anlena devine oni orectignaly, ev castig mate. Cosel cel nar simple exh 0 bedi Quad cv reflector Bud (Pig ary) “v7 Oe Fig. 241 Bae Undele emise de elemento) vibrator veto) induc eorenfi in iegagnthce reflector (R), cyrenttt chin R radhaza se) unde gfe. tromagnefree, care mergand spre drea Se supra) si GH omiee ce Vopr creaphe Ua oe SEE. ae undele se sintapen fo zg si rach atia spredreapia se fn sum dand onde mal puternice. fontry ‘aceasta , perime- tl, re fect pry Trebuie sa hd ev cca 4 fp mar mare chedf pe Ly me Teel wibratorelat, Perem eal K se rey e3z4 cw seortoncer br h /n ainechia snyersa 7 re stonga) undele nv se Tnsumeaza, rade aha aolene! este slaba Orape rt Vputeer radiate, in F379 * 5/ ao fA Sp F/s, este mate, coals cat, ey reolete alantend variate er cy clear 0,5d8 dac3 estants S vartazd Potre O1-02, avand un apaxinn de apela 1a S: 042. Practice cagtig ie este maj” mnie, olafori 7 9 perder’: Ve, dar este a pepe at de cad ol wner antene Yegt cu 4 lemente: “mn peefsofert anh ne) 2 le aE OSE 52 9t2!s (lacare cash (ay Jantene gle ma anion et HOObmi /2 S= 92d, cresterea fuitd apreximaly (iniar tn unde scurte Antibes ontenes Pape oe pamaint find ried, ‘mpedanla el depinde de inaifime. hace Stg1ED, sielacd cen af Y patatele’ ‘este (3 Inalfimea he h/t, impedlartg ix 62. h= O32, 2% 50 Ohmi La he 0375, ‘2% 60 Ohm. 22h = X/2, Ze Oe La aceleasl Indl fini, antena Yagl ev 3.elemen te. are /mpedante mae mie, Patre: 20-24 Oba, mar gree de ecap ie ce Aderg lord i ‘alti parameter af antonei Buad este inffvenfatr sy. rodents Salyer er mar apreprate fe le th, Indeosely metofice . eee fe caapathe al anténel Avad cv reflec « athe la = b/4, ze “” eng de 40°faps de sol. La h Lae wnghiol este 32°, la hz 92 este 26% la. h=075 esle Wee heb cls 82 Nomar histlinte snfoies helopSate ace?ongphi care dack este mie asigura fegater’ /a di stonife mari. 43Limensyepthe Quadelay cv reflechr,pentro h'verse benz/, se dau 7n” Pabelul ole mor jos Perinngyro Eriz _\Perimetry reflector m| vibroterm 5m Vy t5 22,36 24,44 GE 2,2 14,94 14,30 2,096 2g5 44,40 40,63 4,56 Lo 6/2 S95. 0.864, Impedanit acester antene esle ces 120m, Pentro banda dk 20m se folosesip conductor de eupre A2mm, Pentru 46, 10 #1 6m conductor db ie. Conductor) scale Iyifiol capive cm mai’ lung, pentry regiye. Za vibrator se elimind cca Sem in punddil! ce alimehtare, unde se intraduce Un 120la- Tor Grigla). Pentre weap tore, [ptre antend si coasale] ae 500hmi fe Mntroduce'o bucals de coax)3! de75Obm/, eV dy ngimed eleei . dried, buela, activd sav pasrva, se poate dcorda co stub, Antena Qoad penty sbenz} ele montats ceobicer ea im Fig.2.7.2 e doud X-ur realizate ain Jenn rmpre, Sop sav hese afice: Sistanta cbutre vibrator’ si refleclor! éshe"ophima, dear pentru oe bands (27 itz) Pentru 14 lille ali stants exile mai ip/ed deca? cea opting /arpenitry 2 /1Hz_ mal mare elecstcea oph'ns. bis. tante! optime ‘seasigura cu structura oli'n Fig.24.3, _ Stry etre are cleus piramidé cu baza patrara, Intre muchiile pirgmvdee Tre bore sé fe un ~ enghi de 75°" Unghiorile se pot asigora gi Br fixand elementele Ae syst nere 4,4, B, 6! peoplacs py metalic cu déspidare carn Erg. 2.4.4. Pe oalts acd se Fix0aza elementele ¢,¢',b,b. Place se intro. aye una fn alta prin despi. a comm Boomm cator/ sce svaeaza la bn 4 onghi de 75°. O alts solupie Fig. 2.4.3 Fig.2.7.4 est sudarea a ceva Sveat? de cornier lyng/ de Yoomm in Forms de, laz5°, Incd 0 pereche dent td, & sudeazé de Priga, fa unghral de 75" Inthe planele ler. Pentre a combate Zendints clehenfelor ce susti nere, cea se fia fn Jas, varkurile lor se Unege cw corz! cle nylon higurate punciat pe fig 2F3. Pentru anfena Quad din Fig 2.43, PA OKE ‘recom ands < peri'metru/ reflectord/ui': 222m ~ 15, Bu —H,lm Sar perime- teal vibratdry lop : 26,96 - 14.244 -10, tem Llementele de si'stinere CPbvc,) sunt Jungs ole 4.5m, Fiecare 1b raller are un 1zZe/afor- Tals hong 42 100m 12 mil cu/ laturi' mPeriaare, $f on cozXtal de $02, ‘bacd savrespectot clmenswnile sl unghiurite, nv c neverede reglye, 44 G4GGIV IP PERT TT TTTLOCCCECEL EEE AMADA ASAD SI Eh ETALATI AIAG 27.2. Antena bubly Quad G42U brck Bird. G20 2 gisito solitie ceresimphiea conshuctiv antena ble Road ig 20:5), Selotia coat Aingerea laturiler or'zon— Bah ale patratelor z aprepteres lor de i pl lon, Aeeasta nu mowifrea param ele )ie sntener. Cale & lafuri orizokfale, se xeaza pedevs plact /Z0/an, ate de VOY ion! |n 22 tile cele ¢ fafori av cafe am, i 2/9 cate 4.96m sarin 14 19h cate 2.6m, Laturile vertieg}e sent duble ca Jungime,reahzate din Sdrms gb 2-3mm, cdi'n acelasi m et6l ea [aturile erizontate, Pilenul este mar inalt decdfanvena, pentye a Jega ce vértu/ lu 4 ancore de nylon care sustin cofturile de susale antene/. Perimetryl vibratorcte) gia) reFledore - ‘ Jur sunt acerazs ca la Qvad-u/ c/asic, fig.2.4.6° —— practe fing ale rete ele. Vibbat ‘Reflectore/ se! ale lungeste fe cv cca 4% deplasanol scurberreortorat S, pentrv a obtine edgy] matin. Cishigole ropertol Ffieste fofin woo) mare deceit Guede! clasic, Perimetrel patratelor etfe 2 ob In banda che 2m, 10,567 10m, Hf2m in (Fm 2greke in 20m $i 42,24min 4m. 2.4.3 Antene bublo Quad HBICV (swiss Quad) RA. Baumgartner HB9CV a gasito solfie radi'cald oe smplfeare a antene!dublo Quad on 24.6). Opertione chin Vatorite orizentake este franfi, adosd lapiion si sudate de el. thimen. Tarea s¢ face prin pez Gama la wbrator, dep af la ‘reflector, ev co- axya/. Asffel reFlectordl este activ. Perimetrul reflectorelui este cv 5% mal mare, Pentry simph feared con struchiei, ‘atere verti ea/e (care Fin sarms cig prelesi, meres ew aty) rile ori zentole sunt egar Yar latunile orrzenta Gist Lie Me LER, care igs 003 por’ Dropilefrgn- te spre pele: Hest oe C33 batches atinge £9 Ub peaictan- q HY, seurle $1 42> hats fa bk, b/men— stonile se au fn tabel, Porfiunile Pngresate sunt din ferr mal grease, Pilonu!, ealehicu secfune patra (Banda | Am [ Vm] Rm] 5m m| Kem ] dom 12,95 | 2,8 |309 14,05 | 74931 5 tam |396 | 376 14,46 14411259) 20m | 5,94 | £64 | 623 | 2,12 | 388 | 40 bm |46es| 158 |4794 10,592 | 409 | 4 452.4.4 Antena Quad ev 3elemente pentry 2eMHz VOSEFL R v bd Antena (Fig. 2.8.7) are unreflectorcu “of- Bfvra de 259m, un vibrator ev latera oe 2,69 m $f un ‘clirector ev laturade {bm —4 mS 24m, realizafs din sarma de cupre Utat “f2z5mm, 3 fix afi pe K-vre' din Fig Zt sipcl din lemn. Reffeciore/ #1 drectort/ 0 ini paralele lung de 60m, cv focm Jntre conductoare ev seurteircurtoare care perm’? reg la/t/. Antena are cas ig cca db 2.7.8 Antena Quad ev aelemente wasn! W.Orr R v ~ . : B Antena (Eig. 228) are tre: patrate reali zale d'n sirms le cupre G 2mm. Cast, gel este 4346 Vacs clpordale cintre pitrae Sunt 0,15%, Cashigel este mai marecu 2 SMe elecit [a Ruad.ol eo dood efemente 3/' mal Fig. 24.8 mare cu (dB clecdtaye antena Yagrev 3 elemente, Raportol F/S este 3018 ‘in cen - trol benza 3 20d8 la capete, dimen sten/te secdav in fabe/, Banda | Permeho | Perimeti] Rerimetro | Am | Sm | m__|reflector, m|di'rector, m) vibraterm 15 44,792 43,995 14,424 2,6 2,527 fo |10973 |49363 | 10,693 | 493 | 488 6 |e24e | sore 6096 | 4092 | 4,067 Antena Quad cv 4elemente HL2KAT Be ~ , Antena Fig. 2,79)are 4 patrate olin Oe Dt eral alk RPFLQVL menlea si coun segmentcln coor for LS alcare realizeazi a defazarede _ 6) COG 225¢a undel,iar D4 sealimenteaza 0 DANY cu on segmen| care olefaz eat’ eu Fig229 135° un de, astlelca undele radyate sase in sumeze In spaltu. Gax/alo/ are cocheient de ceurtare hea gF. Fiderullungi'mea deun noma Fatreg ole d/2 electric. Pitrefele sunt alin sirma de cupry cu /zefatie, bireclora! Bf seacordeazd pentru ci'ghig maxim, care atinge tdbd. Reporte! F/5 este tod8, Simensren he seclac! fon Tabe!. Segmente/ de 225° Pnseamna 95° 180°, adicd >/P + (2. Banca |Perime tr] rrmete Pervm. Perim 205° | 735" m Rm | Vm | dtm| d2m| ABm | Lm | “m| im 1 | U,BG | F415 (1344 [15,44] 477 [2,95 [5,925 [3,595 to |uos | 1422 |190 |160 | 432 [211 |4,40%|2,644 6 62h | Sor | cer | 5 6F | O74F |4.195|2, 502|4 493 2 2,18 20% | 497 (497 1026 | 9416 |0 7690521 — Ke eRe eRe ee eee eee YY YY VY YY YI YY redeIGT ES LCCCCECEE ESE EEA ABATE AA EID EEEETE 22.7 Anfone Buad infercelate penta t0-t5-20m UHECT DO b22t D3-28 Antena (Fig.27.10)contine un Buad cu 3ekemente in 1¥ Miz, un Ovad ” 2-28 cv Gelemente fn 2/MHz sf un Qvad —— cu Selemente In 2¢ Mts, mnterca late 42m asthef ca infl’enta recip) cd sd fe uit min! a, Pe Fig. 2240, anfena este Dr27 Ddr-28 vazutd de sus / patratele Fine! fem oy yap cate doud sau’ re? Pn acelasi plan, oo co excepfia direclorolur 2 dit 2& tte , care esle singur. Fitcare ante. .|gam né are propriu! Ber coax/als/ preprihl b3lon 4/4 care previne geri RAK ‘area lobulur de rachatie dela axa antener, Pifratele serealizeaz3 din conductor de cupre f Z-3mm. hymen. svonile sedav in 7abel, erimetro Perimerrdperimetro] Bucla Rm | Vm (0423 m|_ m 2,6 > | 242 a 49 W446 | 43,8 108 | 4052 | 3f Antena cv #elemente Quad pentre 144 MME Antena are uncasty de cca dB si 0 longi me de 2,94™. Seasepra Fieedrus patra seda perimetral jin mm (41g.27N) 2275, 2085, 2006, 2006, 2006, 2006 2006, Lee 485-452 5354 393% "5th. 508 Fig. 27.14 4F48CCCTECELE ESET EAAAAATSAANSTEEETTAGIITIIAGISS 27.9 Antena bublu Delta pentru 10-1553u 20m WéSA)_W.Orr Antena rg 2442) esle formal din clova Triunghior/ fixate pe bomel metelrc, xt in yarhal pilond/ui retativ. v R Latorile ?n V ale trivnghrorifer sunt fevr din aluminie sud. fe sau fixate direct pe bum, sav lungimea d/3. Laturile ori zontafe au aproximaby M/4 $10 thag “de votbarile /atbrilor verticate, Aap. farea'se fice cy alispozitiv Gama. Castigo) esle cea tab bimensiunie sedau in fabel. Banda PerimetrulPerimetry| A Dispezitivul Gama m Vm |Rm ™ Zem Sem CPF 20 24654 [22,1937 | 342 #9 F 700 15 [44,453 | 44,806 | 2,12 63 4 eo fo 140,75, |H,ory | 458 46 25 50 6 \c/ost | 626 loro ‘| 25 25 30 t : On 2240 Antend bublo Lelfa pentruz MHz wWewwy Antena (Fig. 2.9.13) este formati ch'n devd Iriunghior fixate la varbori deo buhre de plaste intinsd Patre dor p//ony,52v frecare ci'ntre ele susfinbfs ce un pilon.bimensiunrte sent ly melyis Varferile sont [a /nalft- meade 7m sar bazele /a 6m M93 de pamant, bacés al'menfarea se ‘face fn punctu[ ht, in B se co- weckaza obucats de coaxy's/ cv WN capate/ Pn seurl, cv lungimea “id elactrica 44m. [rrungh il B der Fig. 24.8 neastlel reflector. baca se conec- ., teaza alimentarea gf stobol /'n~ vers, antena radchiaza fn dy'reciia epusa. . [Pentre banda cle 80 m toate ol'menstunile sedubleazd] [e157 4924M Antena buble bella piramidi_K2ENC Antena co vérforile spriyraite de pilen Fig 2344 se regleazs pentry RUS minim Fig. 2.2.14) este formals din dove Priunghyuri Inclinate, (7z0la7' sav direct), Condenssterg/ C se poate reali Za 3 chin Tro bu cata cle coaxsa/ 0s, inital ma? Jung, dincare Se 7are Prepral pina se obf'ne ROS minim. 'Tiyele T care sustin colfur'k bazefor pot Fi, ain lemn impregnal, § kivbur dn plaste. Placg patrats pecare sunt Finale tijele este chin Jemn /n~ pregnat, panel, fexfolit sav chiar abla. T Plone recomandat est din, Tepn vepsit plastic, frbré de shea bacd este meralic, se Ricechia sectiuni lu ngy de g3%), wolate intre ele [RY lactore/’ Se acorckeazd culin'a L pentru cashig maxim, Adapford/ Gama Bérhensrunile suntin tabe/. Arimetry T T Banda |¥,R. | Ss 2 Gq c r m i |_m mm m_ | pe | m zo | 245 | 274 | ar | 42 | 720 | 366 17 | 443 | 485 | 94 | a8 | 90 | 244 40 | 108 | 43% | a25 | a6 | 70 | 485 6 | 6or | 078 | o2- | 0533 | 34 | 4e2 24.42. Antena hoblu hella prramids fix. Antena (Fig.2.4.15) are bazele frivnghiurilor intreruple s/ re- Wrate Inspr pilen, fa o cutie cu cleus refee care ale cele 4 direct de rad? at/e. Varburile Cf Pmipreons. = ona chin w ay ” ' NIE Z% x epee 3 ’ + Fig 275 Nr ae "rg 25.16 Dimenstontle se dav i'n label. Refecles: linia “sunt Fig.27.% Banda |Rrimetro] S r L H ™ ” m m m m zo | 249 | 2#4 | 366 | oF 65 1s 14,3 4,83 2,44 oF 43 10 | 108 | 437 | 483 | O25 | 33 50 Lets] BSa¥dtevuvsvr ee tetris? PREF EESMCCA AAAI AAI ECE ETT ADI EEEE ES 2.2.93 Antena piramida penteu 3,5 MHz GH, Prelerson Antena (Fig. 2.4.48) are aspectul uner piramide ev ba: 2- trata tnalfats de Wak nee PORE A ILE PE Fig. 2947 Fg. 29.18 Fig. 23.19 Cele 6 muchir, din sarma ale plramidet au longimea A/6, $f perrmerry/ Teral este. (n ‘Fig 2418 pirami da afist, Tor Yb" totinsd In plan or/zental pentrg ase vedea sense] corentilor sf bornelé de alimentere Adin vir fol pitonulur. In 479,29.19 un] ctintee trienghivr) a Fost risveil lev 180° st sirma antenel 2 fost dispusa sub forma ae elreplonghi. Co linve intre- ropa 5.9 marcatsinosoida unde; de curent pe aceasta anfens beels tn \. Corentol este maxim inyorel punctului A, deer se uehile care cobodes (Arg 27. pan varkol piramider. heeasts explieg rezultalele bone ale anfenei'in banda de 80m , Lavorsfe or; zontale nu radiaza Aniena rezeneazd pe 300 Kz. Mérind permetrul eu dm frecrenfa coborrs cv took ta, {62] 2%. Antena Sterba a “Anlena (Fg 2% 20)consts Inty-un sir de patra tes) cheplon- hin oath vehicles th lato oko coventyl x fie in faze, a 3 3 2 Fig. 2.2.20 Antena radiazé perpendicolar pe playul s/stemolu’, 7n dova direct opuse, Castigul este cca 1048, dm ped ant este cea 600 Ohmi. Aallena se foloseste 12 comonreati prefesrona/e LPrinciplyl ef sepoafe apiica si in tuys sav unde deci. | metrice, la si'sleme sibfazate cu plan reflector], [e] af1S Antena ZLIMH Antena (6/9. 2.5.24) consti alin dor ai weld Yag/, negal’, activ, ReHlE tor! Ue al’mentatde fina asec tF vo Titer. rere de 45°s} eu jnversarea Faze/. Castigol antenel este cca 508, Pertiu USanjena serealrzeaza olin sirmae ‘de cupry, finte la distant bz 200m cu sprider’. In 008 se poate reahz9 din bard v sav feabs cde alumin'. Impedan- Fig.232t - fa este (6a 90OhM/ 3)'frecerea wre coaxi'alv/ cle Sobhmn' se Face in segmen? lung ae \/y Up coaeial de ?sObm'. menstonile se Gav ‘Pn Fabel. [eg] [Zz ml Vm [Rm 20,57 DAF 10,3 10,85 68S #24 SOF 5,39 2,872 3,034 2 | O95 0927 Formule: Rinq= 452 Vemg 2 FE Final Flere Fintel 2.2.16 Antena logperiodied Yag/ Joaarlt Antena (Fig. 24.22) are Pdipol} -bucld Yagi logaritmie— ‘9 } eo eriadie acter, § 0 480 740 620 GIF S45 485 450480540 510 '3 ody'rector/ Inp/'ar’. Castigo este 4008 A var raportul Fats spafe’20d8., Anteha re obanda de Tre- er upa arias ss HK core foarte (args, Fig: 2.4.22 acoperind Jeary ban- dla‘a Wj-a fe felevizi- une, intre 460-230/9b2. Pentru a marr raporte/ F/S £e poate menia un pance rePlector ain plasa metaled.cle ‘Zx2m , care contr bure cv 6-10018, Pentru amr) cdsh- rf, 1a'16,5AB se adlauga tabtrector/ suplimentari. on partes de sus a Fig. 207.22 sont nolite lungimite ele. menlelor sar tn parter “de yes, di'stantele aimtre ele, fn_mih- metr’. Antena sre smpedlanta ale 360 Ohm. Les 52 eff kf eo Beh Peete ete AH IEP FOF ITIIIII |See cee eee eee eee ee eee ee eee | 2947 Antena dubly Quad: bramond cu reflector plan trmte. Antena (41.27.25) are ova patrate conectate virt /a vart . ‘be ote ce Tye 1zdale pe un pa- nou reflector /a diistantis de £5em, entry bapds de 2m. Pangul re- Fleder este o cama metalied cu conductoare cle cupro sav a/um/. nye erizentale. Umpedanta . 7a punetele AB estelecg 50 Ohm). item . Castigu/anlene/ este H-42d/8 datorkt 7n mare parte pane ole: reflector, Pedanzaréa este erizontala, Pentre banda de 432M Hz dimensiunile sunt de 3 og! mal mi ci, panoe/ tind © foare de alumni, L Pentre 1296 blz climensyuni le sunt de Iori mai miei, var penty + Fig, 2.7.28 245002 cle 1¥ art mar’ whic} J Se pets'nfara dous antene ev lint PA 3/4, obfindnd Pncd 346, “ 2] 24.18 Antena 4Quad curetlector plan Youn, 2450s Zesericy Antena (Fig.2.#.24)are 4patrate fixale cutiye szolate.fn Cg 0 0 pO Sea Tae plan din fabla de aluminiu, [als Tanta de témm. Se realizeazé vn sablon din lemn, cu Linke Fars gimilre,dediamefro/ ca- rera ‘se Line cont. Sarma de cupre argintat bs-2mm pleacd din pun ul h, oveleste Yoate Ddfele Cinclosy 8,pe/a /n- Perior) $i rerine jy A onde se costterese capelele. Inpunctele AB, intre sirme raman 2m. Uh ponctele X sirmele sein che Srteazd 2mm. In aceste punce ‘cadrele 1514 sunt rasuctle eu 120° fifa de cadyele 2514 [pen fro g astgura sinfazarea. hope danta anléner este cca 50 Ohms’ ngol cca 13AB. Polarizarea 65mm este tala (Mirectia AB): Fig.2.0 24 Pentry Senda de 12396 Mtg di'oren- swonile semirese de 1,89 eri, farpentru 432MHz de §#7 0/1. 532419 Antena Turnsti] ev cdipoll Indo! Antena (Fig. 2.9.25 /este format di def hipeli nell’, realizaty ohn sirmd in US sf dl'n Reava in UUS, montair perpendi colar. Antena se altnesleazd in puncle- Je AB. Intre aceste puncte sf borne. Je cb_ale celeilaffe'antene se conte Zeazd 0 linte br filars in fh de Fig. 24.25 300 Ohnn. Lini'a produce odefaza- re ev 90°93 unde; de current, Rnd Pntr-un dipel evrentul este maxim, jn celalalt frece prin zere, s/ directia deplecare 3 unclelor « impu si de prime! ot-~ pel. Bupa 20° (on Sfertaleperivada) airectio undéler e impo ss Ge cclalobpel. In momerthle intebmediare, dhrecfia re20Ht6 din compuperea vedleriler, Caurmare , in alecursul oner peri aade, vector) rezvltont se roteste 4) dnvena emite (100 recep Tren card). in Teale chrecti/le. Impedanta antene’ este (s00b00/. Send menta céteva ante. ne cdentrce, sinfazate pentro marred césiigulut(etaal). 1 [84 27.20 Antena cere RASARN TM t2m 0 Ohmi __|AT\| RX % Antena Fonefroneaza Intre 1,8-20 Mit, evayeTore/ vr Transmact. Cercof se realizeazadin Hm fears de Per sal. (Fig.2.7.26) 54 ce tet edt fa lictintiain et ei MMM YY YY YP PYY YD YPOe eee COCA ATIIFATISGIS CEE TAI IIIT 2.21 Antend cv @cereuri pentru banda cle 2m N4u/ Aceasta anlend sed In Fig. 29.27. RIS 332 DU 596 b2 554 BS 554 DY grey OF gsy Creu rile suntclin sirmade C sau AE op ¥- 6mm, inchi'se prin sodare say nifvire,?n afars de vibrator, ale carey borne sun 12 Aystanta de 20mm. Perimelele cereprife sunt tn partea de yeos.a schifer, in m , var adystenzele Gite ele-sus, Fn’ inm. Gereorile sunt sostinute de tyede plastic sau rigle destear. La di'stanfa ole 52cm ae boriele AB, comxialul de so0hmi*re bob/neaza pe untbde plastic albce'diamerru/ 2mm, &zlre, fixale cu Scovel, ev Finctia ae balun. Antena are castig cea 12d8, Adaplarea se Bfiine deplasind bt, Opti'm (zari pe calealator ay demonstrated antenele bm ev molte elemente, inchferent de forma lor (tini'ar, cerc, parva, Yagi) au un cashy cle fadB daca bumviare 1h; 1,528 dacd home! are 2); 138 dB la 3h, 1,28 |2 4d; (5a la 5d 5/ 15,£c18 12 6), La caghg de 1048 poterea radiata ereste cle 40 eri ; la Usdb- de tert, Ua 132dB ‘de 20 ort bs 4,246 de 2608, [2 15dB de Hori, a 158AB de Hor. Sin fazarea a cloud antene identiee ache «cv 2rd, 5556eee eee ek eee ETAT ITT ITITITGITATITIAITISII 28. Aniene hibride Ariendle bibride sunt comby nati de bucle 1 dipel. Goclele dau zqomef ma; mice @ recepiie (7m, ortant in unde Seurte) sar Gpold sont mar simple contrce Iie 2e4 Antena cublu Quad brbried BLFKM Martie . Antena (fg. 284are un vibrator dubly Qvad a'amend ¢: trer reflector’ linrer’, £9 se foxeata eu Hyesi plarote gavarte tin pilon Figurdh puncdah <——1050. b1m tngyunrle son mm. 4 aydobe alu - minty dtomm, Patyalele se real reaxd d’atre $srmé de cupry $4, longa de 446m. Pentry barca & 70 cm oimenstunk se micso. reaza de Zor. (esti) exfe cea &4B jar caportul F/s1 268, Antena a Gost dezvaltats offerror, plinind dovderaye ey cafe ai rector’, Astfel “eashigel devine cca db lend 20.2 Antena Quagi pentru My Mhz KEINE linteaa (6 9. 2.8.2) 2 Forma olin dous patrate $16 dlirec- Cat) (6%) (299) (238) ey (294) 22) (a0) 2200 2083 we us US 890 Vy m8 5 / £63 ZL) Va (2) 4 4 00 $30 Ls 50 4 (1) (ay G7) o y G22) 4.2.8. Por'metrele keffeelora!ii ,yibratore les sungmi te ch'rector’ lor sunt nofate [a pariea desus, fardislantele Vapartey de sos & schiter. Bumo/ , long ole 4025mm esle hy fem 580 metal, Ele- mentele sunt $3- 4 6m Patrslele se Axeaca pe bum ev rigle el'n slesar sau Texfoli|. Céstigu/ este cca (2d@//nparanfeze sunt Bin on'siuni pentru 432014 « Jmspedanta e sfe ced £o0hn), Co3x/- Shif seface | calse "eu diamebablcle Som papiney lang? bernefe 4B pert a preveni rech'afia lateralia v/bratorulur. P. 57 (rel2. nena Parabeam pentru 432 MHz Antena (£ig-24 3)este haymali dindberle . dubls dregtingh» ME RELEE GP LE i el LAK hahedih i iehehe 9 223 Top" diredlori’ av longi 2¥5mm. 3) bPmm. Listanfele sont: 4 2 3 4 # 8 9 40 4 42 43 44 45 46 AF Wo 98422 122 422 Tae VAG 146 158 156158 A AI 174-183 16FTES Some! are van Cashgu/ este 14-1548, Bumol este din lemn sav plastre eclants este 240 thm LEa poste seadea fa 200 Choke soycsor SUE Gitan foie 4912] domcnarbood scoot hipla pentra banda che 2m, [erz] 2£4 Antena Yagi cy 9 elemente Youn 144 Mie. Antena (Fig 284) este form aft ebinteem vibrator baclé Yogi #7 Arectoré Untart. ‘ 2a4 Element sunt clin habe 6 6-tomm, final dire jaupri'n eh, Bumu/ este 0 feov5 clin ote] 6 20. Coarialul se adapheata Ja wbraker cu 0 buela fn S/2 din acelasi coaxral. Castige/antenes este cca Haéd, Rusee se obtine deplasind D1 cativa centimetr ‘pe bum. be ~ » » > » » > > >» > ~ *” * 7” fa] » » » » » * * > » *é6é CECE CEC EEEETEFFIFIFIFFIFIFIF CECI AISAIEIISE 2.9, Antene bucle mi'es (antene magnetive) Antene bvels miel sunt acelea cuperimetry/ 022-0850 entre ea Faza corenluhy s8.nuse medilite clea lungu[_ Concluctoreder. La vn permet cle O28, Keza 30 mol (15 cu 90° ceeace este mult. Cand perimerry/ este sug O84, bvela (cere pabrat, triingh)) 'radiaza tn planuler, diagra- ma avand"”’ forma dek i Aateng bucl3 mired Folosita (a em'sre este un circu( f osc/ fant aedror bobs. de cbimen siuni cons/dtente, radraza unde thectro- magnetice. Prine! medel pente radio amalri a fost pubheal ole witep bew Mey jn W968. 5) avea. farms de octogon, Excitarea bucle; te ace prin divizor capacitiv , Bspoxitiv ae ip Gama syv ev buelg stparata, de cca & or mai yn (ed ales? bbela care emile. Rezistenfs dh radiate a becles este foarte mits, de ordinul citevg miimi de Ohwi (miliohmi). be acecea, rezisten- ta ole prerderi Trebuie redusd cét mai mult baca rezistenfs de planter este egald cu rezistenta de radhifie,, Pandamentel antend fesle Sear 507%. Anlena,se realizeazs ain Years, de cupre g minim Zomm, La pulerea de (cow, 7n cireu't apar'eurenti ae reece ampery i pe ‘conclensater Tensiunr de peste 10.w00 V. Se felosesc ewndue— ToSre de conexiune tearle grease, Sav deloc, $f survburi.sau suduri. eoarece antena are R mare , banda de trecere este ingus?® 5/' trebure acordati Jz 0 decalare ev 5-(0KUz.Q eske cired 400-1000. Randame tel buclet mic de emise scade rapid dacd e/revm fe- rints for seadte sub s/e (ey. . ntena bucls mies montats vertical (uzval la indlfimea de 2- 3m deasupra sololi are dagrama oe radiapie toplan ori zontal deforma cifte’ 8, ed maximele Inpland! arttenc’, back se oloseste [eays ck eupro co di'am etro/ maj mare de 25mm, pier. dlerile obmrce sead ,dar Q cresle, Tensioncg pe cencensabr creste tar bancla de trecere 3e Ingusbeazs moi mefh Dacd buch este montet? in 2%, jerea unor conducleare, sawpiose say constrydir mefalive,plerderte cresc #randamenthd wade Gndensalorul yariabil "pentre aeordul anene! bucld med tre bore 52 Ke cu vid sap cv aer tip split sletor Cflotere), Fare contacl faeute de lamele arcuile: 4a indltime miei Fata cle sol, ankena magnehea ese mar eFrer ents deca? olipau/ In d/2z erizontah bajori 13, Factorelul de co Uifak mare, arvoniclle emifstoro/y; cunt multalenvake. Recep Wa este may Marstits deoarece este afenu ald compon enfa elechried 2 parezitilor, bacd pen'metrol bucle; esle G25}, rindamentu/estem@xn 6%), dar lvereazd Soar monoband, folesind bn condénsator mre. Antena ma. Antena are di'ametrol 6 fem clin feardde cupru: $ 22mm, buela de axcctaite, din conductor ¢ 2,2 m, aredi'ametrol 136mm are capstel y concctsl co un sorob la antend, Poapreind to tresa eva xialule RESEU, Jnl ma‘ coaxralylor seleagd la X La toow, cv are al'stantede 3mm Tntrep/dei. Antena focreaza Pn 1 $i 2¢ rate( Fig. 2.5.4) 59tena. magnetics 4WAR pentru 60M Hz Antena este dale tn fig. 2.9.2. Anlend se reaiizerzs Bin bands de cupry pare drometry) de cea Sem. Un sures ain paste, cv piulité Motu re abn plastic, wontst 72 capétele suprapuse de ss, permite apre- Ferd for, eh Feglares caplotath cine ele. Coaxtali! patrunde printr-o gaurd? n i . banda de ev, ib vec Keer Lire 0s) fo- FG-2.9.2 reste, Conductors! central seprelung este $7 se cosiloresle /a ‘pteriorel! ben zh ale ta sleasd experimental pentre SWR minim copro, lao al’sle ‘ = of Bogate in formati'si caleule'sunt datede Yorua ta LOtY:" ~ Peri slonts de racdiofio 2 ontene! vag pefice cy forma cirevlers se delerming co-fermulas: Rr = 24-40% (E- b) , ondes Rp rezelts ta Chmy a Es freeventa ?n Mug = . =d'ametro!cereuler,,in meh Pentre 44 Mie, cercol‘reahzel dn Jeaysde coprd db /9 mw are Rr £61 Ohmi s} reziskenfa dé iprerderi cea cod Oh’. mace? cazcrandamentel ede cca 90% Var indocianfa 25aplh, Indue- Tanta cresle dacédiametru/ Teviv stade-¥ Invers. Pentre bon rile cle 245/28 Mtr anlena magnetiea (folddesuna e/reola~ 78, din Teavs ‘ole cupri /4ian ) are ob'ametrul 0,7m 5) Condensatoru! de'acord ole 3¢ repect'y 2opl, A= P42 respech'v 362, largimea fe banda 26K respect #3K Hz , tensiunéa pe condlen sater (la teow ) 4238 Vrespect 329% Vi randamenth/ &8,freyect'y ISR, Pentru 2 aceperi' benzile 44-21-28 1il/z, iametru/ ephim este gam, condensatorolare 68-38-lipf, Q este 1674- 610-270, /airaimea de banda : 8- 34-404 Kz /Tensiunea pe conden sator este: $30- 3925-3014 V (la toow)ti pandamento |: 954 %-92,4%-IE2E. Pentru 2 aceperi benzile de t42/2/Mtlz,90402 dd dotele caleuiate pentre dametre ale cerculut, eta.9 my tm s/ Atm. Pentre banda det9mitz datele suntpentro alametre ae 42-43-44-15m. Reatre banda ole Fiz, datele suntpentrudiameire IntreqPsi 2,3m. Pentre a aceper’ 35-4MbHy, datelesuntpentru: oh'amerrol op: tim ole 3m. 60 dle E EP EE CIP OW REP RARAVY YY YY PP PYY YY DIVIDECCRC OE CEEESESAIFIFSIFIITOESEAIAAGIIIA SE Antena magnttied pentro banola ce 6m Mn Fig. 29.3 antena magnetes are condensatore/ realizateudrscur:. 48-56em Fig. 2.93 byscorile av 13m diametro. Infre ele se fixeazd cu tei survbucr ain plastic. Pe unol din di'seuri existi un disc mie evdsametra! ale, atm ca surah pentre replajel fin dLcapaciloty Diiportbivel aie adeplore Gand cate ©& contensoler variobil se cea “Z25pF sav 0 feava de cupru g 45mm lungd de 356mm fncare Se otredece 0 bucati cle coaxral RES fongs de 3éomm, depecareso seos fress, Perimetrol antenci find d/h , randamentel este 28%, Pacloruf/ de calitate Ox 260 3 banda de trecere cea 200 Kitz. Za antencle magnetice cuperimetrel 6,15, factorol @ este cea #oo grranda mente yma mre, Com paratic intre cliagrame/e ce radyatie in phn yerk eal, [PEER SSER [ PesQcecver (| rig. 2.944. In Fig. 24,4 dagramah este a anlenei magnety'ce asezaya ver. teal [a inalfimeade 24m far frEle erlzp ote? Ia in dffimes cle Im Gadliind omni directional). Wurba Ceste pentru aniena Greond Plane cubaza/a indlfineg ae Z4m rar eurh a beste peotey un cipal orizenital/ainalfimea ede Im. Anitenele sunt pentre Frecventa ale 14,2 0Hz 6762CEEREEE CEC CEES SSSESTATSIFSISITICCETIAIII III IEES cae. ANTENE OCPOL we 3.4. Introd ucere bin linil ev aer avénd capitol Cn gol, prin Indeparterea conclue- sfoarelon, se ebfin antene mite i gevero? ” hipolh ¢ entry a tntelege Funclronarea lor, “sé revedem Fonetronarea I: nvei ev capatul Tn gol, consideraty ca circus? oserlant CFig3.d.t) 4 Ai ‘ ' 1 Frg. 3.4.4. In Fig. 344.8 avem oltnie paralelé co capstul alin dreapla Pngel, 0 ST Gb ol este grated deter bupes fensh ae Sinuserdale v $val corentolui ¢,'pe linte. Evident c& la capa pul din dreapla, cleschre, af Inver,’ "vy este maxim $1 ¢ minim, fm. pecantal Find Paints. £2 capitol alg stinga al hrn'er, und he apliea potterca, fensiunea qy eurentul av valeri dar sont Lteate de parcé acolo ar tite on condensator. beshbeind Latucle linie: (Fig. 3.44.2/) linta Incepe 53 radieze, devine 03n— Pend dpe] mai scott clecat d/2 ¢¢ are’ impedanta Z= Rt Xe. R este rezistenfa de radratie iar Xe este reactanta conden sélorulol C care nu existd firie ¢l esteun efect al defazayy- Jot dintre v $C. ‘ In Fig. 3.44.6 Uinta are ‘exact lengimea 4. Grentul la jnteores ei Ceapstel din stinga) este maxim far fens/unea cate Zero, adrek avem un searfeircust. Lrnra secomporté ca\ on ecrestt- oseilant fp, serve’ aFlat la reten ants. besfe— cand laturtle linre: (Fig. 34.4. 6) ea lev nedipel Pn d/2. care radiezs, /mpedanta luiteste egal co reristentd cle rad/atie Z-R Impedanta este pur obmicd, lipstndl defazajul intre vere. 68In Fig. 3.4.4.6 ints este mai longa decat {4 (sav Freerenffa este maj mare ceca? frecvent'a de rezonanfa),ea (sraplena carese ob- fine ain 02) are 0 windectanta” sar. Vmpedanta este Z=-rN+Xe In Fig 344.d linia are exact lungsmea N2,Tensiunea la *nirare este maxima sar evrentd[-minim.Linta -$¢ antena fn d careseab. Dine prin, indepsrlarea conductoareler - are impedarts mare s)'se comporta ca uh efreurt escjlant dlervatie. /mpecanta aipelu lyr nv tste infinité,com ar da rapertu/ ufé, cl este cafera mir de Obi, deoarece antena radéazs energle, adred este esarcina de valearea Z2R. Funefionarea la rezonanfi 2 unur chipel angele M/z sepoato acemane ev 0 coarda de chitars, erupité 12 miyloc, care yibreaza. Ea osc(leazd deplasinclu-se de oparte sickle alta 3 porl fie’ de repaus. desirarres eshe marina Us mislec % ere la Capete. La chipole/ ?>y Df2 ‘corento/ este maxim la miylecs rere la capéte, Tn anuminte momente ale asci(atrer, In Fig. 3.4.2. 5¢ 48 Succesunea Fenomenelar Fa dipolul fa X/2. A ae Fg. 84.2 ‘yn momentul zero (pe sinvseidi) 0 laters a dipols! maxim Inedreats cv sareini t tarcealalts-cu saretni —. Energia este concentrata sub form de cimp electric, cu lini'le de Ferf3 tn- dicate. Stnuseida curentulii [| are valearea Zero. tn acest moment incepe o deplasare a sarc: nilor acumulate pe olaturs 2 dipelules spre cealalté, din cence mai mastva. In momentel 1 pe seara ‘fimpuly; acest corent este maxim compo) magnetic predus deel este maxim yf are Minis de forfa efree- tar8 Tm ju'ro) condecforulur. Energia are acum Forma campulur magnetic. back vitera acester Fenomene este mare (frecrenta oecllativlor, peste 10 KHz) spare un Fenomen ney: aniews rodjati unde electremagnetice,’ Brice deplasare rapidd ole sareimi elec ee genereazd unde electromagnetice : de ex. fulgerul, bn momento! 2 af sinuseidel sarcinile 3-0 acumulat pece2/a/. tg [aford 2 clipolulvi, Yensiunea U este maxima, corentul | eck zero (pent un moment sarcinile nu se mi'sed), energ’a esh con- centratd f'n cdmpul electric (ea $1 In momenta! O) dar are sens copes. Apes curentel prin aipel Fncepe $5 curga “dar In sens (n- vers, are ute maxim in momentul "3 , seade’ freptat pana fn menientel 4 candl se inchae open'eada $i sitvat'ae ca /a Inceput, 66 errr rrrrre vee eeee ee YY YY NYY Ye Pedy tr rrSECC EEOC ESEEAASSSSSISIS ES ECCS SITISITEEE it av obligatorty devs laturi Pntre care e/reuls garei ni le electrice. /n pratties una din latur! poate fi: Infecu/ ts electric cu 0 retes dé condluctoare (antena ground plane) sau chiar eu famantel (antena Marceni').dear 0 laturs'a dipolla/ sevede, de oncle a apsret §/ denumired Cineerecta)deantene , monepol* Mai corect af Fi » Semidrpel” Antenele dipel au diverse forme Chni'ar, Pr VY, ¥ taters, cere), cirerse raporteri tritre lungime gi longimea de unda (d/2,%), dlrerse impedante $¢ diverse dagrame de radl;afie. Coarda ‘chitares poate fr clupits In drverse locurt ; 3f cupola] joate Fi alimentat ‘ey energie in di'verse locuri : 1a mijloc, eKcen- Tries} chiar (a capat, ceeate duce [a denumiri ca: clipe) stmetele, dipel asimetric (de apt alimentt asimelric), respectt y anteni Long Wire, sae J-pole, In freeare caz antena are alts (mpedanfd # Hor alle probleme cle aduplare cu Fiderol. Peon Gipel fn d[2_5¢ ,aglerne” deobreer_oyematale (nfz}elin Snuserds , orespunzafoare uner Freerente Fa'eurentvli, dar se poate aglerne sf ‘0 und a infreags produsi de un evrent cv freeven ‘a oft oloud ors mal mare (26), si chiar unde ev Freevenfa 3F, 4 E, efe. bipell peste rezona x pe armonicele frecventei deba2d. Antencle dpe au livers) parametr preeum : impedant de intra. re, bands de Trecere, eSstig’, randament, pelarizare, dregrams de radiatie ele, care trebure mentienal? Pn descrierea lor. 67ace CECE EE EOE EESSSESTISSSTTIETE 22. Dipolt simetrre} B24. btpdol Insaz tn df2 al'mentat La mijloc ca Costes Hap Ae sltmentel fa mislec eral Fal? “Bipelal timer fn X/2 se obline deschieiind (a maxim (ior) olhnve prralela tn 4 ev capatel In gal. (Fig. 3.2.4.4) | S| Fig.3.2.1 bacd dipole este realvzat cin conducfor intin fale subjire, nel tela $1 se alld in patie! liber, el are urmilorit parametti : -Impedanta ‘le intrare fa, rezonantd ~ FL Ohmi : - b/grama ale chirectivifale (Fig. 3.2.1b): in for cuch'amebrulinkerisr 0, - CaShg fafa de radiatoref sretrop :216dB (sau oputere de 164 arr mai mare) pe elrre Tile che pach 3tie maxims —Bandz de trecdre ingu sts, deoarece concluctgre/ foarte subpire are inductanfa,, diftri butt "pe metre de fungime mare $7 ca~ f zeif lea aA strrbuils relat nies. Beck aemerrel fnelactay locesle 2mm, Imare v LEH 9 ~ Ppt, Raportul L/C mare in seainn’ on Prclor degalbab ware, deco bangi de hrieee Mat - Polarizarea (di'rectta yectoruley" clectre a/ uncle e/ectremaegne. tice radale) are ahrecti2 conduclorolu; antener, —handameptyl esle repartul dinfre puteres eFectiv rachiaté si pole rea aplicala la borne. Prerdepile 'depind de condvchvitatea condbeyorolyi anfene}, rezislenfa luk care crest cv fecrenta qwerits ghectului peleolar (skin), plerden in dieledrrcit /2afa- forslor ete. Lungimea dipolslu; fn d/z este feoretic b= 160/f une, Inpradi. ef fected nde capele” impune oscorfore 2 lungimir, pentra 2 fi la rezenanls, cv un ,, coekicient de seurtare “care depyncle dle raporte/ drotre lungime ¢ drametry . La conduetoarcle anfo- nelor frlare tolosife In unde seurte seuriarea este 2-5%, jar in vos -~ mar mare. beaceea lungimea oipeluls/ In d/2 fe caleateazd apreximaliy, cu formula ‘practiea | 24426 /Fruz, G) Daca raportul dintre diamettel concuelorelus antener $1 long/mea lui este “Intre Q001 $¢ 04, lengimea , seurtafa "este intre O49 $F 8,47, Fermola (4) se heloseste cind izolatorii’ oe la cape te sunt clin pertelan x theontinvare sunt sirme pentru fixarea de pilon’. bacd in loc, cle zplslori se folosese corlet de nylon, formu Va rece mandati esfe 145,72] Prowz . . i dy practied exists inflente asupra frecventer derezenanté dafortte aprepieri pamsntlur, &/acbirilor $f conductoarelor aflele [a Ai'stdnte mai miei decat », Beaceea antena, inc Tial mai lung’, sescorfeazs freplat s¢ simetric, ping seob- ioe un raport ae unde station dre ton sn (2 Frecventa aleas3. Sipolul mentst ca Vintors trebore Seurtat ma; mult. 69bistributia cyrentolus si ten sionii'pe dhipali/ Pa Xa sedlé in Eg. 3.24.¢. Corentul (sr energ/a radial) esle maxim Ja mes Sf minim la eapele, Tensiunea este maxima (3! iperveu/ea sd) fa capele si mies /a mislec. Se recomands Vzelafori moderni, ee diseuri. Bipot! in dz Aindlioneara x e freevenfe armonice: 2F, 3F, 4lale ave lungimi d 13 LSS Ge, Parametei Iun'se modi. Pied cv oretinel abmentch, chedce complica alinenfarcd tuener- vf: Ades ai imc Uber fn sprepierea pémanfule; (820 ener vecte metslice), unolele reFlectape malve/fm antens on eurent Sefozal Ala che corentol impo Colder corenti £0 compun age. brie yf rezult 0 valeare diferits 2 im edanter. Unda’ eFletta- T g0 compune yector'a) In chiverse dibecti co Unda radiole de antend x rezul fa o diagrama de radi apie nou: Varvatrs impeclan ter aipolulo/ ia d]e sr h ev Indibimea Fale de on paint perboc se dé'tn Fig. 329 of reypecb b. eh osseausased : a woos ik woe 7F a fig, 3.2.2. Se observ ci la mdltims sub 9/4 rezistenta ele radi'atie (dlees'si ren damentel ) seade dramatic. Biagrama de radiafie inplon yerhreal, pers pendicelar pe arpel, variazd sea mult eu Pniltimes (Lig. 42.4) Sant a % a nw 333 | ~ ~ r m” ” > r r * m > * - > » m » * * ” ™ >COCECREERECECEEETESSAAAAASFFFIIFTEST TIISGITTIEE SS Ci Este evident /nstalarea chipololey la tndltime mies cloce fa radi'afia uner peter, may mei, In sus-unde nu sunt corespondent’. C2 inal 'mea, ole 0,5 Crf2), realtzabls peste 10 Miz, lebu ract’ati perpendiice- lar pe antend av 0 fnelinaré Cunghi det plecare") de 30° convenaby 46 pentre tomunrcali la mare alistantd (Ak) In banda de GHZ, & aceasls fniltime, cipelel are uncdst'g de 3db fals de acelas/ dipel latin cosmos, datorita concentrard energre'tn ce/der abi, Za Pniltimea th dipelel or/zental are cagtig (6AB, dor (obj cu unghi-de plecare ~15* buni la OK in banda det16m $/dor lobiew ongar de plecare ~ 49° care asigurs legatury cupreprrv/ continent. Dentro lun randament marin Ye fransber al enery/ei eurentuler'de ra dioFrecrenté fy onde electromagnetice, fidero! (mg) eare aduce ener (a la, antend frebore sé abe ;mpedanfa caracter'stied Ze egalé ca ezislenta cle radiate a arlene. beearece in general ele difers, intre Inte sf anlend se mtroduce un dispozttiv de ady tare 2 impedanfelor. distr buf! sinvserde? corentuley incene (31, trebure desenats ) ew valarea zero | caperele chpatilor de oricehp 4) crege tropfal spre centry ,ca sila h'n'a Gyn care aprovenit. (ncl/Ferent de (un- Tea cpelllir, sinuserdele se continua pe Picket, pina la caps- fol conectat la emifator, $1 au formg ete ‘unde sfafionarede cu- rent si fensiune, daca lipseste adaplarea dintee antens s/ ficker. Jy sceasts sctustie, /2 ‘capatul clinspre emi[ayor, curenty/ esto date. zal fefs de fensivne im orms say Inainie $f impedanta arco Compenenta induchivé sav capadhys. Pentry anolarea er seFele. seste uneireutt nomit Transmact. Supa anularea componente’ re- getive (adres 2 defazarit Aiatre &3/ C) Transmacie/ Transformaé impedanta pur actrvs (Oboes), care dre 0 valeate carectre, in 50 Ohm. In acest Fel puterea debitafs de emitstor este complat trimss pre antens, Gar calstoreste prin Fieler_sub Parma dle undé sha Gon ard, care mireste prerderile, nu subferma de uncle progres’ yer prelerite “sunt fobefe mret tn Fiderul Clin'a) brfilker eb aer (searif3), mat mari in Mata brbilars inplastic mat mart in cabl/ “eoaxral- funetie de calilates lui Admifand ceva prerden, se poate lucra co RUS mare, ma/ ales dacd Fiderd/ este 'seur?. re recemandd ea Fitkeru| 53 fre perpend/cvlar pe anfend, plpeen elengime J (Fp 3.24). ln Best coz Giobd cele cloud lathyr ale adipeluly; si Fider exisii cimpurt electrice egale sf centrare. /n con defor Aolerului se indve’ terenfiegali $} contrar’, carese anvlea- Za recrprac. . Fiterdl bifilar (sesritd), adaptet Ja aptendy are prerder’ de romal gtd& la 20MHz, La RIS = $ prerderile sunt lel meg lyabile, 0348. 2a RUS =20 prerderle sun’ sub 148, 30 metry de cbax('al RG-¢ adaptat cu antena are prerclerr de42d6 Ja 301hz. bacd neadaptarea predece RUS*S, prerderile,erese 22 25d8. Amivtin ci 38 thseannd yomatate olin potere, Laun RUS =45, puterea reflectats Inaper decatre aptend (dale rte ne a pia, cu fiderut) este % ; la RUS22, poterea reflec- fe este 1% car [a RUS: 3, puterea ref ledalé este 257o Teocetic, rezistenta cle radéatie a diipelului. este 73 Ohi, dacé conduchrul Jyreste intinit sybtirel In pracked condu dore/ are gresime, sf rextstenta de radietie este mal mies . Yarrata rezstenter 7de radiate a clipglului in \/2 funchie de rapertel dintre lungimea EO al GLE EG ee Od am “HH oe “ t a Hy Iain eae a ‘i Fig. 324 Antengh se reali'zeazs hn cupry (rezich vi felt ¢) savalumin'e Crezistivi tale 4 ie). Hite onetale av prenderi si reastiv tits mart: Eine gz 34, alama p= 47-49, nikel p= 51, rer p27, slau fz f, A ofel 6-12,7, plomb p= 128. balbrith efectolyi'pelicobr, rectslenks cendvcloareler creste mult in gorent de radiobrecventh. Alice fex/stents Py corent conbinuc. stFel, un eonduelor din cepru cu diametrul cle 2ym are rez/stn- fa de 125 0r8 mal mare /a° 3 hie, ede teri mai mare la 40 Mig gide. ‘shar? mas mare. la 30MM. be scees Se reeemandd conductor tat eat margros, sau feava de alominiv Se con sitters c& banda che trecere a antener este /ntervalul de Freeven- fe fn care RUS esl sub 45. 72 PrP EOPOMOP SPE SOO OFF490 08990990 099559-9-9-5-9 9CUCU CECE ATAAGTATITFITTETTIIIIS ACG Alimentarea la centro a djpolule; my polit Anvar fn d]2 poate fe alim ental ls centro In diverse modure, Q. 325 Pee ey c Fig. 22.5 avar fn dz. ~ ln Fig32.52 slimentorea se Face co line bifilara Pn plaste, ri'sv. cite , “care esle simetries $f Funefie de diametrul conducloare/org/ dala br, are impedanta caracter'sties 70-100 Ohmi. Existy sr lini bikztebe eerarlate.. Livre biPlard pases ebimtne parerih 4a recept re lar la_emiféfer se cupleaza prin Pahermedial one’ balun’, sau un Z-maci curesire simelirea. - /n Fig. 3.2.56 , alimentarea se face direct cv cwaxral, coerce pra- doce o*nesrmerrre electrics adi'polulen, o deformare a Aiagrame de cirectvifale si evrent pe exteriorl preset, care Incepesé radveze. Simehyearea se poate face co un Lanstormator fp talon deradie. freevent3, evaer'sav miezde Ferité, sau cv olinie Pn 4 cv caps ful in scorteireat't, conechats lo bornele artene (care hrereate nunar peo bandi) - In Fig, 3.2.5. coaxial! se copectea rs. la diel prin intermedi) aiepezitivelu/ , belts" Latorile acester Privinghi 90 anom fe longimi 9 Fac adaplored pe 0 Singord bands. — Sn Fig. 42.5 di'spozitiye/ de aclaplere este tip » 17 bystonfa fptre Lon clele XY ce regleazs asthe) Peat fn ponctele ZZ /mpe- clanta’ 53 a'be 0 valeare convenabils, cle ex..200 Ohmi. hror coax/al/ se conecteazd /2 bornele ZZ prin Intermed! unr dls ozifiy numit , buclé de simetrizare’s/ ae trans formare In \/2" ‘care fransforma /mpedanta simetrica cle 200 Ohmi in impedan- BB nesimetrres cle'4 or maj mired, 50 Obm!. Adaplared >n T duereazd pe 0 singors bands. —ln Fig. 325 e@ dispeztfivel de adaptare este tip. Gama’ drstabla OX seregleazd asthel incest In punctel Z Im pedlan fa 82 fie 50 Ohm, Conducloref 2-¥ al ch'spolzit wlyi Gama are oare- care indlucta nf, care deFazeara putin curentel fats de fensiv. ng 40 tm pedanta in Znveste pur chmi'cé, are o componen~ ‘Ss inducPivd. Pentru eliminared (compen sarcaj)e’, in puctal Z 5¢ inftpaluce in ser’e un cendensafor yariabil, care se regleazs pentru 2 obf/ne RUS minim in der, tn frig. 3.2.5 F alrmenfarea sefoce culinie brhlars evaer(scari (5, sav fo plastic (pam blies de 300 Ohmi sav pamblies evn Ferestre} cle 490 'Ohm i). Pelinie exists unde sfafionafs, deci enevote cle vn Transmaci [a’capstul din spre emifiter. ack fimia are ungimea 73electricd [2 sav 2d/2 , 3d(2,4>/2 ete, /mpedanta anhener ha Frecyenta corespen zalgare lui $e FransFers la capaye/ de pos neschi'mbats(acelas! Wwery fa Kideni’ din a si'b). te moder de aclaptare 2 opdylui ev tideri[sedav fn Fig. 32.6 AP APG ja Fig 3.2.6 Z = (n Fig.3263, un aipol ev ‘mpedants Tare (de ex. olypolu! Pah s¢ aliw'enteaza ev 0 fimelev fnpeda nts caracher sh 3 me/ mica prin Intermediol ones hinit in 4 in seurferrees' . In Fig 22.68, un dipel ev impectenta taied (in /z) se oh menheaza co ol/nle co rmpecants ‘caracler tres mai mare decdl Za rin ratermediul ‘une? Ini’ In fy cu capatel Ingd, tla Erg 3.2.6C se vede chispezitivel de adaplare Bets (hairpin) sus. Pe cipolyl in djz ionflad seg asese clove puncte Xx fire care impedanta este 500hmi. Se indoae portiunea KX Pn forms de VU (ansa) co care ecazle dlipelel Goof se seurteazd.. /p pun- Chole Xx se Conecteazd cwax/ald/ de $0 Chri, direct sauprin'balva tr, Practic fevile seurtete ale alipoluly’, fixate pe 0 plod /z0- Lanta, se vnesc cu oans3 Chalrp'n) Fécuts dintr-vh conduc — fr gos, cv lungime regiabilsPunctu/ Gal anse’ se poate conee- ta La bume/ (feara* suport) antene’. -/n Fig.342.6d sdapfares etintre chipol gj lina L cle alimentare, care are oimpedanta mare, seface cu ofinietin df acares dmpedanfa este m edi'a (geometicd] intre impedanta antonet Za"¢i impedanta liner Ly, rh Zee (ee Zc. Toate aceste cisporitive Functioneazé pe o singers bands, .: Revennd la dspozidivel ole adlaptore Gama (Fig-B.2.5. €), seprecizca- za ed tye ZY adi pontivwlur are un dramety'de cea Xo ma! mic decat vibratore/| antener. In banda de 14 Mle ca are cea 122m 57 esfe la di'stgnta de 42hmm ade vibrator. In banda de 21 Mh /un- ‘mea erreste cea F2em srai's/anla cca (FZmé. /n pele Jong! ‘mea esfe cca 64em sar dyslanta cea sl2zmm. bn soe lung imey fuser este cca 4ocm 47 distant cea 36mm. Canctensolerel vevh! caer Pnserrat fa punetil Zare~(40 pF in 11 Whe, £Opf in 21 Mie, 250 ph in 28 tile 5 0 2eplin Sorbie. Aeest condensator eepsrte reghica simple dacd tiya estecte Fapt o feava, $/ tne? se introduce ¢ buesti de coaxtal de Pe care s-2 Indlepsrtat Tyesa, $/ care se secur — feaza treple! pins se‘obtine RUS minim. Disporitivol Tare dimension! simi fare la ambele latent. 74 LEKEE KE RERPPOPOPORIIIIYIVIVIE PY YY YX VY TI7ede gimetrrza, 7Zare co con stan psi buite sedav in Fig. 32.% N pvrinss Fig 327 =, In Fig. 2.2.4.2 (s/ in urmatoarele), ah entares dipolole; eye ~ tit cv“ coaxral oluce Ig strizarea simetrre; lui, cleplosarea (aferalS 2 fagramer de rach'ale ty forma de & s aparitia curentulur pe exleriora/ Yrece: coansalulyr, brepezitrvul tu care se combater test efect este alinre biFilars paralelé exe fn Ve cv capaty/ fn seurleireurt, coneefats la ‘bernele diypeluler Io cazyl a, linia este formats clin 0 tyd metalica incler/a (in adreapta), coacelag! chametra cag coaxial, ¢) Frese coax/aluley’ (7n'stinga). ~ Ip Fig. $2.7 6, pentry realizarea oitpozitivelsi s-a folosit o be- cali de coaxcal’ ca ce) Folosit ly Lider’ /a care s-a seurferreur it fresa cuytnima’, Ea frebuie sé Fe ment) nels paralela cv Fete. ro, déstanta X find 2-4 em Pn unde ultra sedrte (UUS). a/n Fig.3.2.4c, linta In 4 cv capstel in seurterreui'f esfe re- ahzati’ din coaxial , dec ceehieientul er de seurtare K trebule cw- nesevt. In cazur'lé anter/oare Urnra era ev aer stoekicrentof era 8,95. Lina din coaxtal se Foloseste in unde seurte ¢/ ultrascorte. Ey frebue 53 fie paralels cu Fidervt, Ia drsfanfa de cea Sem, tar Tresa $0utnima 28 "te conecteazi 12 dhipel /nvers deca? Fiderd). ~ fo Fig 2.2.4 d linia tn d]y este realizalé prin trdkires Tevilor an- tenet « Fiderol coaxial, de pe care 5-2 ehphnat poliatilena de protec. We, esle Intredus prin feave Tz , tress fitand contact evea,’/nima coaxralului leseprin gaura P$/£e conecieazd la Satura dindreapla a Apelilur. Seuterrcéitori] § se dephseazd /a reglaze. 76 Haba Mal Pe OY PSPSPS NMMOIPIVIVYITP PS PYYYYOIVDYY YPCUCU EEE EATAAAFATIFFIGFI ESI STISISSIELES ~ In Fig. 3.2, 48, Invi corel in Nh este realteats chiar cl'n Iresa coaxvall(ui 5/ un eshindry metalie princare frece coaxratul Glrndlrol este inehi's yos ev on capac metalia, cu gaurs. Iresa coax/alule’ este cosilorily de marginile gaurit. Crlivdri| este asta. pa? sos cu 0 salba frelanti, prin-care fese capahy coxxsaldlit, = /n Fig.3.2. Ff se vede un aspoziliv de stmelrizare, dars/trans- form are’a /mpedantei antenci pn’ mpedanld de 4 ari Mya mred, \ numit deobree; , bueli fa U" Buck are lungimea K: \2, Uncle kc este coehicventel de seurlare al coaxtaluler, Se She ea daca I'nia are longimea clectrita W/z ea Transters impedenta nesch'mbati. bacd 0 antend are'/mpedanta 200 Ohmi (de ex. 0 antend dipal Yagv) Pats ok puncte! central Giveare jomatale are 100 Ohmi’, Pe'tig 32% f capatel’? al bucler U este beget [3 latura dyn sting? 2 antener, care ate 100 Ohmp Aceasts tmpechants se Transfers Wn firalé [a ca-, itul 2 21 buele:, unde se kags Jnparalel co cevlatts /aturs a ante. hel, care are (of foo dhmi” hetollahy) esleo Impeetants de 800m, nestmetrica, la care se conecteazd Fittere/ cle 6b Ohmi. Blocarea corentulvi, cde Tress, Sm elrrzarea $1 adapTarea se poate rea- hza 9¢ co cl'spozil've cu constants concentrate (bobine, Iranseametor- ee, = Corentel de tres poate Fi blocat ev um Ste de radiofrecrents reali zal din coaxial] care achoce energ’s la dipe. Cpaxrald seface, colac* chiar le bornele arlene) , spird lange spiri, fixale ev scoci, $! bebina obfiinets fonctieneazd Ca'un soc "RE iin Calea corentufui caveapare ‘oxfertorul Teese: Reactanta aeeslyi balun. sac Trebore ai We ech Hobe. Longimea Coaxsalulei $1'nv mérul che spire ae S0culu! este: Sec moneband _ Sec multiband Banda |RG-P, RG213 | Ré-68 (Gamal ROL IX, 5452, 213 _] MHz | m_ [pire mm Lpatiz| me ‘Spire. Spire ae 67 e oT 6-8 5-30] 305° F 7 | 6F to | 45% | 6 I-28 15-63) 40 366 10 3,05 7 wS-00) 549 | 9-10 4 244 & 21 | 244 | 6-8 | 483 | 4-3 244 | 6-7 26 |7483 | 6& | 422 | be ~ $ocul RE poste fr reahzat 3 bebrnéad 2.5m de cably bitilar cle velo~ 2a", cu plashe de bund cabtale, spird lings splrs, pe ocarcasd cu dt 3 metrol de 4-Fem, Seco! acepers satisfsesfor'gamd 3-30 MHz. —_Simetrzarea se poate realiza 3f cu un Transformater de radiofrecren. [é.cv ger", care acoperd gama 3-30 Mite. (Fig 2.284) eurapertd:7. a a F19. 2.2.8Se beb/neaza , simuWan cy 3 cond cleare mm emailale sav ‘zclate in pla ste cle califale, porni'nd de Ta tre’ borne, 2sprre- @ ecarcasd cv cliametral” de 2,S¢m , spira langs spits. Capcfele se Axeaze (a afte Trel borne. Perry a’ péapecta schéma, capstu ewer fn fasorsrit 4 se conecseazd cv inceputel inf esuréril 2 Ceo 0 bucata ole conductor szelel) far capatel Infasvrarn 2 ev locepure/ In fasurirh 8, Tran ster matbrol Se profes ears célac sav scoci (rensparcat Penitr gama 14-2Mh bobipek av cate spire. bn big. 3.2.84. fransformalere] RF are aceras/ construe olor baby. nach este bifilar, penta a reqlisa wn raped de Honsformore a tn. edantelor 4:4, EL se peak Lelosi Je anfone cv impedantg 202 ‘sav in fransmaci, pentru @ area $f borne de /estre simelyica. Aces stenustoare3e Transformatoare av alenuare mica, 0,508, Transfers puter; de 1-2KW sj nu ayung ls saturefie ca bolunurile ev Tor de’ ferits. Rertroa ebjine un report de transfarmare mar mare decst 4:1, con- dvclorol x se muld pe oprizd 2 bobinei 1, calcolats sau g3S5 experimental. ‘Aceste Translormafoare pot area si miezuri din ferits (bars sav tor], pire mar putine s! prerder: mal miei fn conducloare $ In camp magheric de disper ste. brits Jrebuie sa Corespunda Frecventelor ‘de leery si ‘poteri’ Iransferale spre antens, 7B PALL LLP POD HARAROAASIRDVAIYIRVPP PY YVITIO7 VPCOCCULEEE CEES ESAAAAAAAATIFTIFFEETTITAIIIIIECES 22.1.4 Tipuri de dipalt_alimentati la mizlec, . 22.444 Dipolreu banda lingrts. Pantry a-avea obandd detrecere mar larga, conduclerilantend Trebure s5 abe raporfol L/C mal mic. Aceasts Inseamnd un con- ductor co Indu clanfa mar mies $/ capacifate distr but 18 mare(PgZ29 VVOEYV AAUQASQUMA & @ ; © Fig 3.2.9 ln Fig. 32.9 2 dipolul are ?n loc de un conductor, doug con dudea. re evdzale. YEE) es Ex < - In Fy 3.2.9 b dipole) este realizaf clin devia trivnghy ori din Rb gi esfe! denumif uneor » fluure "say ..papion™. Se Poleseste fa ant. ne de recepfie TV $i chiar in benzile ce 50 MH2 $/ 2PMYz, In 49. 3.240 se da 0 astfel de anleny seurtels, pentru 2£ MHz, 249m 96m Fig. 2.2.40 Babine krare 105 spite ev drametral 38 mm fazer. Le are 2 spire cv aliamelra/ 635 mm, in aer, peste Lt. - belo! tluture*ind are unghidl d= 30% lingimea 20,730 $1 Impedania 240.2. = In Fig.3.2.9 © adipolif este realizal lin dava platbonde ch’'n alumy- niv 30 cuprd , sad dova, folii de alumintu ( tolesile in bucatirie) Py ale pe é coarda de nylon 3/ adipostite de vant -In Fig, 32.9 d dipolul are diam etru! relatiy mare. bacd raporty] aiatrelungime sf diamehy L£/ este 26, impedents esta cea 60 Ohmi” Po spatrol Wber ¢¢ banda de Trecere ,/a 3 dB" este 34% din Frecventa de hezonantit Ma! 85 sf mar sas de frecrenta de rezenan[i exishe Freer entele Fs 43 Fe ,la care puterea radials oe cipal seack cv 348 (Sot), $f tntre care se considera banda de frecere. | béed raporty] L/d este $1, impedanfa est 49 Ohmi fn spoftel (rber lar, Sanda de trecere 55% ain Fr. bacé raportul L/d este 18, /mpedant este 3# Ohmi'iar banda de Trecere 100% Repertul mare L/d si banda largace thecere secbihn folasiod feard de aleminiu jn Unde vitrascurte fav deralum/aty In unde seu rte. 9~ Inbig 3.2.90 adipolal este realizat. din devé conur{ ain fable jo Os, sav dood cercuré melslize care susfin orefea de conduc. hare chre Inlocotese conurilé™ Back /ungimea dipolule! este die, banda de trecere este 100%, pentry unghyul de 40°/a var ful cone- Mui. baci longimen ester st onghiol a "yark 60%, /mpectonta este 350 Ohmi 4" banda de trecere Zo0j./n WS, mirind lungingea /a a M24rchametrul b 1a 14, se ebfine bantens ole mare cashy(tedad), tmpedanta Zest $1 banda de recere 257 LE Giga2al cpaiel eske reall din 3 condoctoare para. ‘che hit hh cata eo spricdert metalio! = In £79.3.2.9.g dipell cilindric este, realizgf cin contec- tage seshinete de cercury melolite, Este denumit 3 » salam”. Un offel de dipol , cv lator de céte 13m sf dramelri/ 092m ere frec venti de rezonan{s ~ Sip, gracoperd banda 3-7HHz. = In Fig. 3.2.9. dipole! este reahzal alin p anoort ev fer’ sudate , care “asiyura 0 banda largs 3) facilifafi de mentare [a emi talere- fe de eleviziene _ —/n fig. 329-6 Mpgli] este realrzal din jpoble stanfale, farmand ona ei pentro antene de receplie de receptie TY de bande Jarga(vit). In Fig 3.2.1 ds¢ dé undipd long de 406m, co doud con- duclearési dedi bobive amorti2ate ev rez/slenfe, plasale aprea- pe de capele, tare Pngama 2,5-30Mbz lecreazd cv RUS ‘maxim! 2,6, *mpedanta /a centre Fund 300 Ohm. foe top | vem Gimmie Thm Oe Bin Ekg — ONS oe Em > 1 ms ——_——_—_——” @ us. 3 dl F 76 ae eH rae Figs 3.2.14 brstanta dintre conductoare este menfnulé ev Lev/ ab'n alu- minio. In b este diagrama RUS Tatre 25/1 3eMiz, 60 POPP PAARAASAAAMASAIIOVIIIRIMPPVIIIIIAAIIT63.20.9. bipoll cdeformafi roll in Ferma de V or'zonfal In Fig. 3.212 sedov anfenele orczentale in Vzi dragra mele tor de rid fe pentre enghiotile de 96° s/(20° tatre sferr. ce ‘. Mz\ Fig 32.12 Jn tg. 3.2.12,a , dipolu| Pn fa Iinrar (care a recl'agrama Mn forms de 8) a fost frint mii intel la onghiul ge 120° sibiagre- ma for de tadiatie 5a ,umtlal*la mijlec, wind, forma ‘ee Arete (lima Pntrerepts). Continvind frangerea, la enghi el ole 70" Magram de'radiatie devine ovala. In Fig. 3-212. 8 dipoluf are lung/mea d. Frint /a unungh’’ ele 120% (linia Folrerupts |, dragrama se schimbs de laun 8 alungtt fa ehpsa deformafs. Franf (a 96° dipole! ind areo aragrams apreape circulars. Beeasta este convenabris In unele cazur’. Sipelof Pn ¥ ev lungimea fofsld d/2 are Fn spatio! ber impe- clanfa de ceca 60 Ohmi rer dipoli! Ind, cca 160 Chmy'grun eaalig ode €¢8 2ABd., pe olrrectia br'seeleares onghitla de 120". 49%8 Jaterfe ciipeloler In ¥ se alungesc, cind auth $1 ung hie! ge 105" casligel ect 348d pe arrettia bisecloorey Latorihe longide 25 “Tz unghrul dé To°dav uncighy cle ccd 4,5cdd. Laturife cle 3) la" unghiul de 58? ota cash'gel ee SAB, sitva- Lie loloali pe vremurt Ue radioamafor: fo beetle de 20, (ste 10m. Caldrifle de 9d h2 unghi cle 2f*%dlav céshy cle 40d bd, b/n acete 0 astle/ de anteni “este fixd, susti nuts ate Trer py'fon? tnalfy ole 10-16. - Antena tn Voriznfal LAGHV (Fig.3.2.13) Antena se realizeazs olin Jeava de aluminio $243 mm £3 se continua pind /a Transmaci cv olnie tip « 3e3rits* cle 400-670 Ohmi. lungé ole 42m. In banda de 20m fntre vipfuri'Je xk vartaza intve jo0.n [a boiz $f 3£0.2° fa 300MHE, Adaplarea cu hima parale. & de 300.2 7n plashe este dune fn Toals gama. Pentre banda ale 144 Mb Ia bordele xx Se conecteaza olini'e In Wy ce aer cucapat) fy scurterreu- if, $i de-alungu) ef se cau?é puncte. & de conectaht 2 co2x/aluluy care elau, RUS minim, Pentro (296M Hz, faturile Prion ahrurrler. ech¢latera- Je ay cate, 464%,2 mm. % a53244.3 dipelr seurlati dea longol unui dipal in \/2, se agleene oyom stale (M2) de acacia C272) ce onda stationars de evrent, clee 10g. 3.2.18, TUT th Oe a OS TF OO F°93.2.46 Pe biecare pumatite a dipolule! se asterne un sferl (n/a) de sinusordé (20°) care au Fost marcate pe antenz din 10°%7n 102 Presepunsnd ed la mislocu/ oipolulue curentol are toh, spre capele “el scade sinuse/ dal, arand ralorile notale. Segmeniéle de antend tn care eireuld corenti marr reaiizi puter marr Gpartes centralé a chpolvlu') ‘ar caperele radiaza puter’ mi‘el. Jv matatea centralé a Aipolulir raciiazd 1% dn pulere. Piten seorfa ‘Jongimea frztes 2 dipolului ww conditia ca Jongimea Mut electried (d[2°= 10x) sd p3mind aceeast Seurtarea se Face prin vascunderta® unor portions ce antend in bobrne, conctensaleare ste Univ de transmi'ste, care nu sach'aza $f mresereazd randamenty! de radtatre (Fig. 3.2.19), Wp alr | | : ss a F749. 3.249 An 41g. 3.2.19 a seurlarca 3-3 Fiat Pnlocuind devi perfien! dro cipal ev bobine de acea vglaare care mentine lingimea elecfried d/2. $f rezenan{a antenc?. Jn F1g 3.2198 condvclerv) antener a fost dlespicat (a capelegi cele dod Isfuri’ av fost chispuse perpendicolar pe dipa, Fecare condveind 1/2 hn curentel de /d capato/antends Metodg este denumi fa ssypacttale ferminals sr are randamentel maxiu, 9. In Ee ¢ dovd porfrunt ale antenei sunt phate x) far - mneatY Init paralele. Presupunind cdeste verbide, portions te de cipal dela $0° la 80° ( 413.3,2,18 ) se poate fice un bilantt apreximatiy. Intre £6°$/ 60° curentel are Saleares medie 5,?A, ‘Intre 60°s/ 70° eurentu/ are In medio 4,28 dar sensu lui este contra r-si vectori’ eSmpulué radisf! sunt contrari celor radrafi fe portiunea 50°.60°) se scad sf ramane un cdmp corespon calor i fevesker de UFR. Metoda 2 fos! creeats de C5. Fbanklin 'n 1922, Intre 70° si 40° curentul are fn medic 25h, sevsv! lo) esfe acehei cv sensu! corentulus ain pertiones 50260", 4/ radiata este produss de suma 15h y ‘2,50 = 4h. deci 300m frecare /afurea dipeloler (ln tolsf 60%, ady'e3 1/3 'n lungimea fizres) av fost plate, SM aceste perfruns’ seurtate rac'aza,'dar ev candament mai’ mic. dn Fg. 3219 dA sceaste mefods, numils » linear loading B86 CREO YY EPPO P99 9.0999999999992 £999999992799FCUUTCUCI TELS SESSA ITAA AAATAS ATF EAST: FTITITII fest ephreals la centre! dipololei, unde curentul este mare g/ Yani 223 lat feof, Assad brlonfol rezultt en concn? echiva lent (earepro~ duce radiapie) de 93h, dar ef crevlé pe odistanté de Teer ort mar mea, Spee (‘a miginit oe antens $/ Curba ceneatil, inte ey 30° este preportiona/s, cu energia radiata. bupi phere (Fig-22.19 aeeasth, shprdfalr seed dle cob 3 ort, ah enerys Jeals sSaralt.se re vce, Compgrarea variantelor cid alin Fig (322. 19) se Face exattnv- mai cy malematic’ sepenvare , deosrece corba curentilur din Fig(3.2.19) au este uaderarat sinusordals, «Antena este denumjta omega” ngeneral seurtarea dipelului fn h/2 se epresle la yumatate din lungiivea tur, pentro a nu reduce excesw rendamenty/ de radiate Lipeli seorfaty cv Sobine Babinele de,alongire” (electires) a elipelules sorte? fizie se pot men- 'L ortunde, simelric,dar nu chi'ar [a cy ur, Parnind de la miy hoe spre capele bob/nele Irebuie siaibe o' inductanta din ee Ince ma’ mare , la capele inductantee Find /ntinit de mart (Fig. 22,20) ine eee’ — oo a Ze vas a b © Fig. 3.2.20 G Iinie Intreruplé: este Aigurats unda sfafionaride corent. bn ba bine conentol est constant dar prache nv rediaz3 inde rédho. back bobinele sunt mar spre capetele adipolului, rezesfentade radvatic evesle, randamentul ereste'dar bobrnele Find met mari av prerderi mar mart, = Un dipol seortst Ja yomalehe (ev longi'mea fistea» Nh) are rezistenks de padispe Rrad 243 Ohmi $i reoclanfa capacitivs Xez -J.1100 Ohms dalorals defazari’ dintye curent $/ Fenswune, [a borne (Lig-3.2.19.8)- Reacanfa induch'vd 4 bobrntlor , de alungire“plasate 1a miyloc Tre bore sd_ fie X, * 3-4100 Chm’, pentre 9 compensa reactanta cypacr teva. Fiecspe Jotind are X.%550 Ohm. Inductanfa se eafeuleazé In fanctie cle frecvenfs. lies bobi'nele av Factero/ ole cali tate Q= 300, rezrslenfa te prercleri Rp = Ke = $80. 4830hmi. Gle doud bobine av Kp « 366 Vom. Randamentul acestor dipo! va: _Rred_ , 8 ___ xoy , Rexishen- Rridt Rp” 734366 Ta ba bornele cipolulvi este 134366 = 46,* Obmi [a reconantd, In syatiol liber. beasupra pimsn tolut, impedanta depinde ae ind [fines lacore este montal cligalul, Impedantd find med, adapharea fe rezolyd mai, simplo realizado singurs bobind, ped care se To Fisear3 citeva spire (link) ale cupha; co. coaxioiol. ‘Factore| mare ge calitate a!” bobinelor (Q+ 304) Anseamns prer- deri mici,dar el duce fa un Fedor mare de cal Tale af antene’, dect la 0 banda de Trecere PnqusTs 51 nevera unu/ Transmaci. La puileri mar? bobina serealiz8aes ain condu cor groscypas” SF= Un apd swrlat cv bobsne plasate ma deporle decentry (hig. 3.2.20 b) ace rezislents a radkehie mar mare,ceeace me reshe randam ent, dar bebinele fund mar mari, au prercter! mal marr, care redoc randamenTul, « ‘on syderand acelas dipd scurtat a 1/2 = bobine cv O=300, agate /2 ch'stanze Pol mai mari Fal s de centru, avind in- Quclante din coin ce mar mari, randam entul este cca 68% ?n Toate yartantele ae caleul. In practia bobsneke evinductan- [ad mare nv se pot realiza cv Bz'300, 3. randamentul scade.laB=Wo, 51%, Undipol serter (2 1/2 (€#26,5m), pentru 36 (Ite, rezencazice e bobint fa centre care are Xt boo Ohmi, 500 clood bobyne pasole fe mrjoce/ laterilor frecare cu Xi=WbogOhmr. In primal cat bobs na are Abt, tar In al dotlea, frecare bobind are 432ml. Rezenar- 2a exacts ‘se obfine seurtind cate ‘putin eaperele pdt. Loon dipol gevrlal cu Jongimbatt4, idm, rezonanta 90 ml fo. col benzu‘de 40m se obline.cv devi bobine cle cite 154", pla- sale la miyloce/ Fieedrei laturi. . — bipoll seurtat pentry banda de tom wesve sedi in Fig3.2.4 556m oto BE. 409. 3.2.4 Bobina are 20spire din conductor 2mm pe Jungrmeade timm, ecarcasd cy chrametrel 635mm , bob/naleler pas”. Tresa coaxrald- lui se conectoaza [a centrel bobinei jar firel Central-Ja acer pirs care dd RUS mi'nim.la Q:400, 46% din pulere tnesizeste bobina, = Un dipel , ¥ follors” scurtofieu bebine, pentru banda de 460m ve da fn Fig. 32.22 ty WN wy 2s w 4 Fig. 3.2.22 Bob/nele de compen sare (alungire electricd av este FOuh. Pilonl de sustinere ape 45-41% m. Pentru a evita inducante mari, bobinele sont plasate mai apreape de centrol diyolulu: Seurtesrevitand blr nele elépelul rezoneaxd Fn banda dé dom. ~ Seurlares Fizita a arpoldlui se poate face chipundnd con- duclorel sév in forms de spiralé'ev dvemetru mic, pe Tubert 86 CELE EPPPRPPPRPP PP AINIFVIIVV YP PY YY Yr XYio bERELEAEEESESTIAT: din plastic (a/b say erem) fibri de stielé, sav sustinut cle 9 cowrdd de nylon. Un astPel de dipdl realizal de Ye2cy sed3 In Fig. 3.2.23 19, 3.2.23 Cele devs conductoare ev diametrol 4-4,5mm; lungi de cite 1.9m, se bobineazd spird angi spird pe un creien si'se introduc pe cor- zyle cle nylon 3-b lungi de cate 19m, elisfantnd spirele. fnitre cape. Tele b-b di'stanta esie cea 19,9 m., Capefele antenei se deplaseaz? s/- metrie pentry a obtine rezonantz in banda cle bm. Antena se fole- Zech Gr Tn alle benz! cv asetorol unei Iransmact. - In Fig. 3.2.24 ses oantens spiralald realizals de WB6 ON. CLALIT HTT OS) ig.3.224 Pe fubu! ein plastie lung de 45m ev diam elrolde 50mm se bebs- neara oe /aun capat la alful banda de cupre cv fofimea de 19mm. dipole rezeneaza pe 29/IHz. Tresa coax alului se conecteazs fs mifloc far Firul central la spira adeva, pentry RUS mioim bublind lungimea $i dkametru/ tubslui alin plastic gf bobinand banda de devd ort maj lats, Frecventa de rezonan{s scade aprox! mativ la yuma tele. 89y Lipa seurtatr prin phiere (Linear loading). Plierea conduclorulu) anlenei preduce: prerdar! mar miei oe. cat bebina /Fi4-3, 2,35 ) 4K 4A TF + < a 4 ¢ Fig.3.2,25 In Fig 3.2.26 2 sav plat portivni de fa centru/ aipaslei in 2. jewarece in urma plierit freeventa de rezonan(d a dipolu ly creste co 16-20%, capetele lui frebuie alungife simetric pand se obpine rezenanta. Impedanta find nued,ddaplarea se ‘peaks Face codlrspo- zitiv Bets (hairpin), Se pecoma meld seu rtini de 38-40%. In Fig.3.2.25 b aipole/ H'nvar Jn dJ2 @ fost seartal /and/y rin plrerea faturiler sale. Ca urmare a crescut inductanta Freesre’ laturé at eapaciTotea 53 (forma devenind apropiats cle 0 spirs), precum's/ capacitstea di'ntre capele , care acum Suni mai ‘aprepiate. De aceea Freerenfa de rezonznta scade cv 50- 33% .Pentro a reveni la freeventa initials se micsereazd lung ines, neon’ ev , seurterrcuslori" Frgurati cu linre Pntrerepls. Umpedenta antenti este cca “35° Ohmi, Ea se poate realiza si din Inve b'Filars tn plastre, tun Ferestre ”, de 450 Ohmi. tn Fig 3.2.25 ¢ dipole! a fostseurtat foarle mul? prin duble pliere. Freevenfa, de rezonanta seade ev 10-457 var Jmpecanla ‘Scade la cca 26 Ohmy’, bistanfa fntre condectoare este 45m Dasemenea antend , realizata de W4Io# , denumits ,, Cobra” are longimes 42,6%m s¢ rezeneazd 7n banda ole ,8& MHz All mertarea se face co linte pamblicd fn plastic cle 450.2 s/ Transmaci, . (eorteiveuitind pagetele xXx, acest antene sepot alimenta cy Wepozs’ iV sav Gama. FEFPEF YP ORR OVISSO ORDPee e Ee TITIVIFIOSTOTIANAZIIGBITAITIITG Sepald_seorfat sev capacitate Fermi'nala An Fig. 3.2.26 sedau vartank cde olpoh cu capacitate ferminaly bf Kf 9 Cypacitatea Perm nalé are avantayul e& bind mentols Ja capetele oh polular, unde curentul este apreape zere, nu inreduce prerden (n Jus, 1a acegas! seurlare, clpold] ev capacifity ferunhale grecez mai inare rezislents cle rad afie,deci cel moa) bun, randamente La espelele cipolulor se monteaza cile o Myd (a), 4, splle Cb) careday @ capacttate mar mare dacd' sunt unile.co un-eercdin sarma , sav cate un aise (¢), Cercoleu 4 site, dé o-capacitate agrespe egale cu dupeal. (Seorteircpitind punelele KK, Sesto 2>- Yene'sepot alimenta cucicpozthy Tete Gama) a dipolisseurtali ordinea welodelor este: capaci fits terminale, plere, bobine, ultina ind prercerile cele mai mari. 7 A Antena , dvbly hazuka* In Fig. 3:2.26.8 sei aceasts anten’ realizafi din coax/al, ==> Bazan Fig 32.265 Sentry Sregpente centyalg 3750KHz fates h coarieb cate (3 (RG-5EH) $7 se prelungesc cv conduelozre/e A, Jung} KE pn EG ss pe oee Grachin. kealieind coneviole c8 In detalio] b, bantla eke Ieee ig. se mares ar randamentu) antenes se reduce la k0%e, Exisla $¢ varianle mar compli cake cére folosesc propristatile. linte’ in Sh ev capaty tn seorteireu, pentru 4, recpert 0 bands mat largd. Co conexiune tip b, Impe. fants estedd tori mar mics [Aklvc 1030 le dolor vole sont de ¢8 2eyi ma} mari, cea S¥m, rar pentrs 71 He se inrau/- fese cu O536. of