ISAAC NEWTON

Pot s calculez micarea corpurilor cereti, dar nu i nebunia

oamenilor.
Isaac Newton (n. 4 ianuarie 1642, Woolsthrope,
Grantham, d. 31 martie 1726, Kensington, Londra) a fost un
renumit om de tiin englez, matematician, fizician i astronom,
preedinte al Royal Society. Isaac Newton este savantul aflat la
originea teoriilor tiinifice care vor revoluiona tiina, n domeniul
opticii, matematicii i n special al mecanicii.
n 1687 a publicat lucrarea Philosophiae Naturalis Principia
Mathematica, n care a descris Legea atraciei universale i, prin
studierea legilor micrii corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice.
A contribuit, mpreun cu Gottfried Wilhelm von Leibniz, la
inventarea i dezvoltarea calculului diferenial i a celui integral.
Newton a fost primul care a demonstrat c legile naturii guverneaz
att micarea globului terestru, ct i a altor corpuri cereti, intuind
c orbitele pot fi nu numai eliptice, dar i hiperbolice sau

parabolice. Tot el a artat c lumina alb este o lumin compus

din radiaii monocromatice de diferite culori.
Newton a fost un fizician, nainte de toate. Laboratorul su uria a
fost domeniul astronomiei, iar instrumentele sale geniale au fost
metodele matematice, unele dintre ele inventate de el nsui.
Newton nu s-a lsat antrenat de latura pur astronomic i
matematic a activitii sale, ci a rmas de preferin fizician. n
aceasta const neobinuita tenacitate i economia gndirii sale.
Singurul profesor al lui Newton care a exercitat efectiv o mare
influen asupra lui a fost Isaac Barrow, primul profesor care a
ocupat catedra Lucas. Isaac Barrow (1630 1667), tnr profesor
pe vremea studenimii lui Newton, a devenit, probabil mai trziu
prietenul su.
Royal Society a devenit arena principal a luptei i a victoriilor
tiinifice ale lui Newton. De la 30 noiembrie 1703 i pn la
sfritul vieii, el a fost preedintele acestei societi.
Telescopul lui Newton a devenit curnd un obiect de mndrie
naional n Marea Britanie i aparatul preferat al astronomilor
englezi. n Optica se menioneaz faptul c n perioada 1681-1682
el a ncercat s nlocuiasc oglinda metalic cu un menisc de sticl,
acoperit cu mercur pe partea convex. Telescopul-reflector a fost
folosit cu mult succes pentru descoperiri astronomice foarte
importante de William Herschel, care a construit n 1789 un
instrument, a crui oglind avea un diametru de 122 cm.
Telescopul lui Newton poate fi considerat drept un preludiu la toat
activitatea lui ulterioar.