Pt inima, diabet si anticancer

Cartofii dulci, stafidele, bananele si sucul de tomate sunt alimente bogate in potasiu, un minerale
care reduce riscul de infarct. Alte surse alimentare bogate in potasiu sunt fructele, pestele, carnea de
pasare si produsele lactate.
ceaiul negru
Ceaiul negru este, alaturi de cel verde, una dintre alternativele sanatoase la consumul de cafea, dar
si unul dintre tonicele naturale care revigoreaza permane Dieta in sarcina. Afla de la medicul
ginecolog ce alimente sunt interzise in sarcinant organismul si ii mentin sanatatea optima. Pe langa
efectul tonic si energizant, ceaiul negru are multiple beneficii asupra organismului. Iata cateva
dintre cele mai importante motive pentru care merita sa inlocuiesti cafeaua cu ceai negru.
Combate cariile si bolile gingivale!
Probabil ca nu te-ai fi gandit niciodata ca exista o legatura intre sanatatea orala si consumul de ceai
negru, insa specialistii au demonstrat ca acesta din urma ajuta la reducerea formarii placii
bacteriene, care determina aparitia cariilor, si a dezvoltarii bacteriilor care afecteaza sanatatea
gingiilor.
Are efect antiimbatranire si de infrumusetare!
Ceaiul negru este un aliat al tineretii, datorita puternicelor efecte antiimbatranire. Contine mai multe
tipuri de antioxidanti esentiali pentru mentinerea frumusetii pielii, dar si pentru buna functionare a
organismului. Principalii antioxidanti din ceai negru sunt polifenolii, care au un rol esential in a
proteja organismul de atacul radicalilor liberi.
Imbunatateste functiile sistemului nervos central si ale creierului!
Ceaiul negru are meritul de a stimula circulatia sanguina si oxigenarea la nivel cerebral si de a
imbunatati cateva dintre cele mai importante procese mentale - memoria, concentrarea, atentia etc.
Spre deosebire de cafea, ceaiul negru actioneaza local, direct la nivelul creierului si sistemului
nervos, fara a hiperstimula inima si a creste riscul de hipertensiune sau boli cardiace, pentru cei care
sunt predispusi la aceste afectiuni.
Imbunatateste digestia!
Ceaiul negru este considerat un ajutor de nadejde si in buna functionare a sistemului digestiv al
organismului. Se pare ca are un efect terapeutic in vindecarea mai multor boli gastointestinale si are
si proprietatea de a regla activitatea digestiva.
Previne aparitia cancerului!
Ceaiul negru este una dintre cele mai puternice arme care lupta impotriva cancerului. Continutul
crescut de polifenoli contribuie la scaderea riscului aparitiei numeroaselor tipuri de cancer - oavrian,
de prostata, de plamani, de san, gastric, colorectal sau al vezicii urinare.
Intareste sistemul imunitar!
Ceaiul negru este si un puternic imunostimulator. Creste rezistenta organismului in fata atacului
radicalilor liberi, protejandu-l de infectii si boli. Ceaiul negru contine tanini si substante nutritive
care ajuta organismul sa lupte cu virusurile si bacteriile, dar si cu alti paraziti care afecteaza

sanatatea organismului.
Intareste oasele!
Ceaiul negru este benefic si pentru intarirea sistemului osos si combaterea artritei, datorita unor
compusi speciali din planta, numiti fitochimicale.
Scade riscul de diabet!
Consumul de ceai negru contribuie la echilibrarea nivelului glicemiei din sange si la combaterea
riscului de diabet, una dintre cele mai frecvente afectiuni cronice din lume, la ora actuala. Se pare ca
cei care consuma regulat ceai negru prezinta cu 70% mai putine riscuri de a dezvolta diabet.
Reduce riscul de infarct si alte boli de inima!
Consumat in cantitati moderate, ceaiul negru are un efect benefic asupra inimii. Specialistii au
demonstrat ca cei care consuma cel putin trei cesti de ceai negru pe zi prezinta un risc cu 21% mai
scazut de a face infarct decat cei care consuma mai putin de o ceasca sau deloc.
Detoxifiaza organismul si ajuta la slabit!
Ceaiul negru este un aliat de incredere al slabitului sigur si sanatos. Nu contine grasimi si calorii, iar
antioxidantii si nutrientii din compozitia lui ajuta la mentinerea greutatii optime. In plus, stimuleaza
metabolismul sa arda mai multe calorii si curata organismul de toxine, ajutandu-te nu doar sa-ti
remodelezi silueta, ci sa ai si un organism mai sanatos.
INTERZISE
Lactate: laptele integral sub orice forma, brinzeturi grase si fermentate, smintina, frisca, untul.
Carne si peste: carnea grasa de orice fel (vita, porc, rata, gisca si altele), pestele gras, mezeluri,
afumaturi, conserve, moluste si toate organele (creier, ficat, rinichi, maduva, fudulii).
Oua: galbenusul sau preparatele pe baza acestuia sub forma de creme, maioneze.
Grasimi: untura, seul, untul.
Legume: fasolea uscata, telina, varza de Bruxelles, ridichile, lintea, mazarea uscata.
Fructe: alune, migdale, arahide, nuci, smochine, curmale, pepene galben, caise.
Bauturi: toate bauturile alcoolice, cafeau naturala, cacao etc.

Exist 6 reguli ca s previi infarctul, reguli simple legate de

alimentaie i de stilul de via:
Alimentele bogate n fibre scad tensiunea arterial i in bolile de inim la distan. Poi s consumi
fructe, legume i produse din cereale integrale, surse bogate de fibre. Este bine s nlocuieti pinea
tradiional cu cea din cereale integrale.
Din diet nu trebui s lipseasc petele, deoarece e bogat n acizi grai Omega-3. Pentru o inim
sntoas, acesta trebuie conumat de 3 ori pe sptmn. i suplimentele pe baz de ulei de pete

sunt indicate, deoarece scad presiunea arterial i colesterolul. De asemenea, din regimul tu
alimentar nu trebuie s lipseasc lactatele cu un coninut sczut de grsime (1,5%).
Carnea de porc sau de miel trebuie mncat cu moderaie, deoarece este bogat n grsimi rele,
care se depun pe artere, ncetinind funciile cardiace. Mnnc fr sare, deoarece surplusul de
sodiu reine apa n organism.
Totodat, specialitii avertizeaz c persoanele care prefer preparatele de tip fast-food sunt cu 35%
mai predispuse unui infarct dect cele care adopt un regim alimentar bazat pe legume i fructe. De
asemenea, trebuie s reduci consumul de buturi rcoritoare i de cafea i s evii cartofii prjii,
prjiturile, cremele, gogoile, covrigii i biscuiii.

La masa cardiacului se va servi carnea slaba de vaca, vitel, pasare, usor digestibila, preparata prin
fierberea in apa, in vapori de apa, sau sub forma de friptura. Fierberea prin inabusire in vapori de
apa este indicata deoarece se obtine o carne foarte usor de digerat.La fierberea pestelui vom folosi
un mic artificiu adaugand in apa de fierbere putin otet care, prin coagularea proteinelor de la
suprafata, impiedica faramitarea pestelui.Pentru realizarea fripturii la gratar se vor respecta
urmatoarele reguli: grosimea bucatii de carne sa nu fie mai mare sau mai mica de 2,5-3 cm, gratarul
sa fie bine incins, sarea sa se adauge la sfarsit, numai dupa ce carnea s-a fript, intoarcerea sa se faca
o singura data numai dupa ce s-a fript pe o parte.Friptura la cuptor nu necesita precautii deosebite,
este nevoie de temperatura constanta pentru carnea alba si cuptor bine incins de la inceput pentru
carnea rosie, ulterior temperatura fiind medie.
Alimentele
permise
sunt
urmtoarele
:
dintre carnate : carnea slab de vac, viel, pasre, vanat slab, sub form de rasol, friptur la hi
Mar sau friptur nbuit. Mezelurile permise sunt : unca slab, parizerul i crenvurtii ;

petele
slab
de
ap
dulce
:linul,
tiuca,
ahul
;
lactatele : laptele degresat, iaurtul i laptele btut, preparate din laptele smantanit, branza dietetic
de
vac
;
albuul de ou poate fi consumat liber. Glbenuul de ou este permis de 2-3 ori pe sptman (rate
unul
la
prepararea
alimentelor)
;
grsimile n cantitate limitat i cu o proporie de grsimi vegetale / grsimi animale de 3/1.
Grsimile vegetale utilizate n diet sunt uleiul de floarea soarelui, uleiul de porumb, de soia i
margarina
;
dintre produsele de panificaie este permis palnea integral ;
finoasele sunt restranse la cantitatea stabilit pentru glucide, avand n vedere c au o putere
caloric mai mare. Sunt preferate orezul, grisul, fulgii de ovz. Fina se poate folosi la prepararea
sosurilor. Grsimile adugate la prepararea lor trebuie incluse n raia de grsimi ;
dintre legume, cartofii, avand putere caloric nare, vor fi utilizai n cantitate limitat, 150-200 g
pe zi, fieri sau copi. Restul legumelor se pot consuma fr restricie, dar evitandu-se un adaus
mare de grsimi;
Alimentele permise sunt urmtoarele :
- dintre carnate : carnea slab de vac, viel, pasre, vanat slab, sub form de rasol, friptur la hi
Mar sau friptur nbuit. Mezelurile permise sunt : unca slab, parizerul i crenvurtii ;

- petele slab de ap dulce :linul, tiuca, ahul ;

- lactatele : laptele degresat, iaurtul i laptele btut, preparate din laptele smantanit, branza dietetic
de vac ;
- albuul de ou poate fi consumat liber. Glbenuul de ou este permis de 2-3 ori pe sptman (rate
unul la prepararea alimentelor) ;
- grsimile n cantitate limitat i cu o proporie de grsimi vegetale / grsimi animale de 3/1.
Grsimile vegetale utilizate n diet sunt uleiul de floarea soarelui, uleiul de porumb, de soia i
margarina ;
- di

ntre produsele de panificaie este permis palnea integral ;

- finoasele sunt restranse la cantitatea stabilit pentru glucide, avand n vedere c au o putere
caloric mai mare. Sunt preferate orezul, grisul, fulgii de ovz. Fina se poate folosi la prepararea
sosurilor. Grsimile adugate la prepararea lor trebuie incluse n raia de grsimi ;
- dintre legume, cartofii, avand putere caloric nare, vor fi utilizai n cantitate limitat, 150-200 g
pe zi, fieri sau copi. Restul legumelor se pot consuma fr restricie, dar evitandu-se un adaus
mare de grsimi;
-fructele, sub diferite forme, pot fi incluse in alimentaie fr restricie. Excepie fac fructele cu
coninut glucidic mare (stafide, prune, banane, smochine, curmale, struguri) i cele oleaginoase
(alunele, nucile i arahidele), care trebuie restranse la pacieni cu exces ponderal ;
- deserturile : preparate din albu, fructe i fr grsime, biscuii de albu, bezele, papana fieri,
gelatine i ngheate de fructe ;
-buturile permise sunt ceaiurile de plante, sucurile de fructe fr adaus de zahr i sucurile! de
legume ;
-supele de legume, supele cu carne degreisat. La alctuirea meniurilor cu ajutorul acestor alimente
trebuie avute n vedere restriciile n ce privete sarea sau excesul de greutate.
Alimentele interzise sunt urmtoarele :
- carnate : carnea gras de porc, oaie, glse, ra, ficatul, creierul i rinichii, mezelurile, cu excepia
celor permise, conservele de carne, hae de ficat, petele gras i cel conservat, icrele ;
- laptele integral, branzeturile, cu excepia hranzei dietetice de vac
glbenuul de ou peste cantitatea permis, oule prjite n grsime ;
- grsimile animale : untura, slnina, smantana, frica, untul. n limita celor 25% grsimi animale,,
din raia total de grsimi, pe ling grsimile coninute de alimentele neliipidice se pot aduga mici
cantiti de unt. Grsimea prjit, de orice provenien, este contraindicat.
- painea i finoasele peste cantitatea permis n raie ;
-fructele bogate n glucide i cele oleagi; noase (vezi mai sus) si dulciurile concentrate : bomboane,
dulcea, serbeturi, biscuii dulci, creme, torturi, prjituri, ciocolat, aluaturi cu coninut mare de
grsimi, zahar sau ou, aluaturi dospite, foiotaje, siropuri, sucuri ndulcite cu zahr ;
- dintre buturii este interzis alcoolul consumat sistematic, sub orice forma Ocazional i n lipsa
altor contraindicatii sunt permise cantiti slab bere sau vin (ndoit cu ap).Cafeaua naturala este
interzis, deoarece creste cantitatea acizilor grai liberi din sange.
- supele si ciorbele grase ;
- sosurile preparate cu ranta prjit, cu unt, smantana, maionezele.
Indicaiile dietelor care favorizeaz scderea grasimilor n sange sunt :
- prevenirea aterosclerozei la persoane predipuse. Regimurile hipolipemiante trebuie recomandate la
persoane care au un risc crescut de a dezvolta ateroscleroz. n aceast categorie intr cei care
prezint, la determinri
repetate, o cretere a concentraiei grsimilor sau a colesterolului in sange. Urmtorii factori de risc
asociai la aceast tulburare cresc i mai mult pericolul apariiei aterosclerozei i impun cu atat mai
mult un regim dietetic preventiv: hipertensiunea arterial, diabetul zaharat i existena n familie a
bolilor vasculare arterosclerotice.
Trebuie menionat c eficacitatea msurilor profilaclice este cu atat mai mare cu cit excesul de
pentru cardiovasculari grsimi din sange este depistat la virat mai tanra iar aceste msuri sunt
aplicate cat mai din timp
Tratamentul aterosclerozei. n cazul ateroscM rozei constituite, o diet oriet de sever nu poat face
ca arterele s redevin normale. Regimuri care favorizeaz scderea grsimilor n sange sin totui
indicate i trebuie respectate din urmtoa rele motive :
- previn sau ncetinesc apariia de noi lg ziuni aterosclerotice ;
- reduc pericolul complicaiilor. Concentrai permanent mari ai grsimilor i colesterolului l sange
favorizeaz trombozele (nchegarea sangelul pe plcile de aterom i apariia marilor accident ale

aterosclerozei. Din acest punct de vedere, li persoanele predispuse, abateri grosolane de la re gim,
'cu abuz mare de grsimi i de alcool pot avea consecine foarte serioase.