10.03.

2016- Curs 3 Legislatie media europeana

Informatia cu caracter secret si nivelele lor de secretizare
-Securitatea Nationala reprezinta unul dintre motivele de restrictionare accesului la
informatie
Legea 544/2001(vezi legea) defineste:-autoritatea sau institutia publica
-informatii de interes public
-ce anume reprezinta informatiile cu privire la
datele personale
Exista o serie de informatii la care nu este liber accesul:
#informatii a caror publicare prejudicia masurile de protectie a tineretului
#informatii privind procedurile judiciare daca publicitatea acestora aduce atingere
principiului asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al uneia dintre
partile implicate
#informatiile clasificate conform legii 182/2002
#informatiile cu privire la datele personale conform legii 667/2001
Informatiile de interes public pot fi la randul lor restrictionate in functie de
continutul respectivei informatii
La intrebarea "Care sunt restrictiile?" Raspunsul este : informatiile clasificate
conform legii 182/2002 si informatiile cu privire la datele personale conform legii
667/2001
Informatiile clasificate(182/2002) sunt informatii, date, documente de interes pentru
Securitatea Nationala care datorita nivelurilor de importanta si consecintelor care sar produce ca urmare a dezvaluirilor sau discriminarii neautorizate, trebuie sa fie
protejate.
Important : datele sunt informatii clasificate; dependenta dintre informatiile
clasificate si nivelul de importanta si consecintele care s-ar produce
-informatia devine informatie clasificata datorita unui scop special
Informatiile se clasifica:
-informatii secrete de stat:informatii care privesc Securitatea Nationala si apararea
tarii. Au trei nivele de secretizare: strict secrete de importanta deosebita, strict
secrete si secrete. Divulgarea informatiilor strict secrete de importanta deosebita

produce daune de o gravitate exceptionala, a celor strict secrete produc daune

grave, iar cele secrete produc doar daune.
Restrictie:legea interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau
documentelor in scopul ascunderii incalcarii legilor, erorilor administrative, limitarii
accesului la informatia de interes public, restrangeri ilegale a exercitiului unor
drepturi sau ale unei persoane.
Pe baza acestei restrictii noi putem sa cerem declasificarea sau desecretizarea
unui anumit tip de informatii. In cazul in care reusim sa dovedim faptul ca
divulgarea respectivei informatii nu produce nici un fel de consecinta asupra
Securitatii Nationale, dar mai mult decat atat, avem o banuiala legitima ca
respectiva informatie reprezinta defapt sau are un nivel de secretizare tocmai
pentru ca dovedeste o incalcare a legii sau o eroare administrativa putem sa cerem
desecretizare.
Informatiile secrete de serviciu sunt informatiile a caror divulgare este de natura
sa determine prejudiciu unei persoane juridice de drept public sau privat. Aceste
informatii de serviciu se refera la acele activitati care fara a constitui neintelesul
legii in secrete de stat nu trebuie recunoscute decat pentru indeplinirea functiilor de
serviciu, divulgarea lor putand prejudicia interesul institutiei.
Cine stabileste ce este informatia secreta de serviciu?-conducatorii persoanelor
juridice de drept public sau privat sunt abilitati sa stabileasca informatiile care
constituie secrete de serviciu, precum si regulile de protectie si totodata sa
coordoneze si sa controleze masurile privitoare la protectie.
Cine are acces la informatie?-persoanele care au acces la informatii clasificate
seecrete de stat sunt verificate in prealabil referitor la onestitate si
profesionalism(proba e sinceritate). Dupa aceasta proba, pentru candidatii la functii
publice care implica lucrul cu asemenea informatii precum si competenta de a
autoriza accesul la asemenea informatii, verificarea este anterioara numirii in acele
functii si se solicita obligatoriu de catre o autoritate de investire. Procedurile de
verificare sunt obligatorii pentru persoanele care lucreaza in cadrul autoritatii
nationale pentru securitate, care gestioneaza informatii NATO, potrivit
echivalentelor nivelurilor de secretizare prevazute prin lege.
Personalul anume desemnat pentru realizarea protectiei informatiilor clasificate se
includ intr-un sistem permanent de pregatire si perfectionare.
Cine poate sa atribuie niveluri de secretizare?- informatiile secrete de importanta
deosebita se incepe la presedinte si se termina la alte atoritati imputernicite de
presedinte sau de primul ministru. Cele strict secrete, nivelul de secretizare este
atribuit de catre toti ceilalti, deci presedintele daca se hotaraste poate sa faca si
numai strict secrete, bonus, functionarii cu rand de secretar de stat. Secretele pot fi
realizate de catre presedinte si cei care pot intocmi secretele mari, impreuna cu

functionarii cu rand de secretar de statsi functionarii superiori cu rang de

subsecretar, secretar generalsau directori generali.
Este important cine le face secrete pentru ca nu intotdeauna in momentul in care
cineva me refuza accesul la informatie ne spune coerent motivul pentru care
accesul la informatie ne-a fost refuzat si nu intotdeauna persoana care declara
respectiva informatie ca fiind secreta sau strict secreta este si persoana care
conform legii ar fi putut sa o declare secreta sau strict secreta.
Autoritati care gestioneaza informatia clasificata: institutii care detin sau
informeaza sau utilizeaza informatia clasificata tin un registru de evidenta a
autorizatiilor acordate persoanlului sub semnatura. Fiecare autorizatie se verifica.
Reverificarea autorizatiei este obligatorie si constituie o prioritate ori de cate ori
apar indici ca mentinerea acesteia nu este compatibila cu interesele de securitate.
Accesul in cladirile si infrastructurile unde se desfasoara astfel de activitate este
permisa numai in cazurile autorizate.
In cazul in care ne sunt furnizate informatii secretizate, iar noi decidem sa dam
publicitatii respectivele informatii, fara sa stim ca respectivele informatii sunt
informatii secretizate, vom fi pusi in situatia sa numim sau sa divulgam sursa
informatiei si vom fi pusi in situatia de a alege daca sa divulgam sursa sau nu.
Accesul in informatiile strict secrete de stat permis doar pe baza autorizatiei scrise
eliberata de conducatorul persoanei juridice care detine astfel de informatii dupa
notificarea prealabila la Oficiul Registrului National al informatiilor secrete de stat.
Autorizatia se elibereaza pe niveluri de secretizare, durata de valabilitate a
autorizatiei este de pana la 4 ani, iar perioada de reverificare a acelei autorizatii
poate fi reluata oricand.
In categoria Informatiilor secrete de stat sunt cuprinse: Sistemul de Aparare al
tarii si elementele de baza, tehnologii de fabricatie, caracteristicile armamentului si
tehnici de lupta utilizate exclusiv in cadrul elementelor Sistemului National de
Aparare, Planul, precum si dispozitivele militar, efectivele si misiunile fortelor
angajate, cifrul de stat si alte elemente cifologice, organizarea sistemelor de
protectie si apararea obiectivelor, date, scheme, programe referitoare la sisteme de
comunicatii si la retele de calculatoare specifice si militare, inclusiv mecanismele de
securitate ale acestor, activitatea de informatii desfasurate de catre autoritatile
publice, mijloac, metode, tehnica si echipament de lucru, precum si surse de
informatii specifice folosite de autoritati publice care desfasoara activitatea de
informare, harti, planuri topografice, termograme si inregistrari aeriene de orice tip
daca pe acestea sunt prezentate elemente de continut sau obiective clasificate
secret de stat etc.
Termene de clasificare:in functie de cat de mare este secretul direct proportional
este si numarul de ani pentru care el este secret. Informatiile clasificate ca fiind

strict secrete de importanta deosebita se tin 100 de ani, informatiile strict secrete50 de ani, iar informatiile secrete-30 de ani.
Se pot face prelungiri la secrete?-termenele pot fi prelungite prin hotararea
Guvernului pe baza unei motivatii temeinice la solicitarea conducatorilor unitatilor
detinatoare de informatii clasificate sau dupa caz, a imputernicitilor si functionarilor
superiori abilitati sa atribuie nivele de secretizare.
Orice persoana fizica sau juridica romana poate face contestatie la autoritatile care
au clasificat informatia respectiva. Contestatiile se pot face impotriva:
a) insasi clasificarii informatilor
b) duratei pentru care au fost secretizate
c) modului in care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare.