Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
localizare
- S, Belgia
-E, Germania
- Climatul este maritim cu veri rcoroase i ierni blnde
- limba oficiala: neerlandeza
- forma de guvernamant: monarhie constitutionala
-populatie: are o populaie estimat la 16.491.852 persoane (8 martie
2009)
Clima:
In Olanda vara este calda, temperatura medie a lunii iunie este de 1617 grade C. Iarna este este un anotimp racoros, temperatura medie a lunii
ianuarie pe coasta fiind in jur de 2 grade C, in interiorul tarii mai scazuta.
Masele de aer polar fac ca in multe ierni temperatura aerului sa scada sub
temperatura de inghet. Atunci cand ninge canalele si lacurile se acopera cu
gheata. Cantitatea anuala de precipitatii este in jur de 800 mm, in tinuturile
aflate mai departe de mare este ceva mai mica
Limba:
Limba frizon este cooficial[3] n regiunea Frizia. De asemenea,
limbile idi, limburghez, neersaxon sunt oficial recunoscute.
Forma de guvernamant:
-Olanda este o monarhie constituional din anul 1815, dup ce
ntre 1581 i 1806 a fost o republic (ara a fost ocupat deFrana ntre
1806 i 1815).
Dup 1980, Olanda este reprezentat de regina Beatrix, succesoarea
reginei Juliana. Teoretic, regina numete membrii guvernului. Practic, o dat
cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formeaz guvernul de
coaliie (aceast etap poate dura cteva luni), urmnd ca acesta s fie
recunoscut de regin.
Parlamentul este compus din dou camere. Membrii celei de-a doua camere
(Tweede Kamer) sunt alei prin vot direct o dat la patru ani. Senatul,
prima camer (Eerste Kamer), are o importan mai mic. Reprezentanii
acesteia sunt alei indirect de ctre parlamentele provinciale (care la rndul
lor sunt alese direct de asemenea o dat la patru ani). Cele dou camere
formeaz adunarea Strilor Generale (Staten Generaal).
Populatie:
Olanda are o populaie estimat la 16.491.852 persoane (8 martie 2009).
Este a 11-a cea mai populat ar din Europa i a 61-a cea mai populat
ar din lume.
Sperana de via este mare: 82 de ani pentru femei i 77 pentru brbai.
ara are o rat de migraie de 2,55 migraii la 1.000 locuitori.
Majoritatea populaiei din Olanda este de etnie olandez. La estimarea din
2005 populaia numra: 80,9% olandezi, 2,4% indonezieni(indo-olandezi, sud
molucani) 2,4% germani, 2,2% turci, 2,0% surimanezi, 1,9% marocani, 0,8%
antilieni i arubani i 6,0% alii.
Olanda este a 25-a cea mai dens populat ar din lume, cu 395 de locuitori
pe kilometru ptrat (1.023/km ptrat) sau 484 de persoane pe kilometru
ptrat (1.254/km ptrat) doar dac terenul este luat n calcul. Este cea mai
dens populat ar din Europa, cu o populaie de peste 16 milioane de
locuitori.
Istorie
Consemnarile istorice ale Olandei dateaza inca din secolul I i.Hr., cand
fortele romane au cucerit triburile celtice si germanice care populau zona.
Sub conducere romana, pacea si prosperitatea au inflorit pentru mai mult de
250 de ani. In jurul anului 300 i.Hr., triburile germanice au pornit o invazie
dinpre est.
In secolele XII, XIII, XIV, zona a devenit un centru important de comert,
iar comerciantii bogati din cetati au pus la incercare puterea nobililor care
detineau teritoriile rurale.Olanda si zona din jur, cunoscute ca Tarile de
Jos, au trecut de sub conducerea ducilor de Bourbon de la inceputul secolului
XVI in mainile imparatului Charles V de Habsburg, care detinea teritorii in
intreaga Europa
O miscare religioasa protestanta bine organizata s-a dezvoltat
in Olanda, iar neintelegerile cu Biserica Catolica au coincis cu revolta
protestantilor impotriva Bisericii Romano-Catolice. In 1566 revoltele anticatolice s-au extins in toata tara. In 1579 s-a format Uniunea din Utrecht,
o alianta intre statele nordice si o parte din cele sudice. Provinciile care sau alaturat uniunii vor forma Olanda ; acelea care nu s-au alaturat vor
forma Belgia.
Pana la jumatatea secolului XVII, Olanda a devenit cea mai importanta
putere comerciala si maritima din Europa, iar Amsterdam era centrul
economic al continentului. Inevitabil, olandezii si englezii, cele doua natiuni
care conduceau din punct de vedere maritim, au avut un conflict. Doua
razboaie anglo-olandeze au avut loc intre 1650 si 1660.
In cele din urma, Republica Olandeza a fost umbrita de puterea
expansiva a Marii Britanii pe mare si cea a Frantei pe uscat. Dupa caderea
lui Napoleon, regatul Olandei a fost restaurat, cu adaugarea teritoriului pe
care astazi se afla Belgia, dar uniunea a avut o viata scurta. In 1830
belgienii s-au revoltat si si-au instaurat independenta.
Cea de-a doua jumatate a secolului XIX a fost martora unei liberalizari
a Guvernului. Dreptul la vot a fost extins gradual, administrarea coloniilor a
fost reformata, iar agitatia pentru reforma sociala a crescut. Din jurul
anului 1880 pana in 1914 Olanda s-a bucurat de o perioada de expansiune
economica. Olanda a pierdut un razboi impotriva nationalistilor din Indonezia,
care si-a castigat independenta in 1949. Noua Guinee si-a capatat
independenta in 1962, iar Surinam in 1975.
Orase:
1.Amsterdam este capitala oficial a Olandei ns instituiile fundamentale
ale statului, Curtea suprem de justiie, guvernul i parlamentul i au sediul
n Haga.
Muzeele reprezint principala atracie turistic n Amstedam. Toat lumea a
auzit de celebrele muzee Rijks, Van Gogh i Stedelijk, ns, Amsterdamul
are peste cincizeci de muzee care atrag milioane de vizitatori anual.
2.Haga este sediul guvernului a rilor de Jos.
Haga este sediul de facto al guvernului olandez, dar nu este capitala
Olandei, rol desemnat prin constituiecomunei Amsterdam. Haga este sediul
camerelor superioare (Eerste Kamer) i inferioare (Tweede Kamer) a
parlamentului olandez (Staten-Generaal). Regina Beatrix a Olandei are
reedina i biroul de lucru la Haga, iar toate ambasadele statelor strine
sunt situate aici. De asemenea la Haga sunt situate Curtea suprem (Hoge
Raad der Nederlanden) i Consiliul de Stat (Raad van State).
In centrul orasului Haga se afla cateva cladiri guvernamentale distinse,
conace statale, apartinand unor ambasadori si ambasade, muzee de
neratat: Mauritshuis-Galeria regala de pictura, Binnenhof - Palatul
Parlamentului, Panorama Mesdag, Palatul Regal Noordeinde utilizat drept
birou de lucru al Reginei Beatrix.
Economia Olandei este una dintre cele mai dezvoltate din Uniunea
European, bazndu-se pe comerul exterior, pe servicii
i industria energetic.
Olanda este al doilea exportator de produse agricole din lume
dup SUA, fiind cel mai eficient stat din lume n utilizarea
potenialului agricol.[1] Suprafaa arabil a Olandei este de 820.000
de hectare, de 10 ori mai mic dect cea a Romniei, care se ridic
la 9 milioane de hectare
Olanda, organizeaza
Keukenhof, situat in
Amsterdam si Haga,
dintre cele mai mari