Cursul nr.

Biologie animala si ecologie

Cap. I. Definitia si obiectul de studiu al biologiei

Stiinta este un efort obiectiv, logic si repetabil de a intelege principiile si
fortele care opereaza in universul natural
I.1. Definitia si obiectul de studiu al biologiei generale
Gottfried Reinhold Treviranus 1802 biologia se ocupa de
diversele forme si fenomene ale vietii, de conditiile si legile
Sub care au loc fenomenele vietii si cauzele care le
determina
Bios = viata

logos = cuvant

Biologia generala = stiinta care se ocupa cu studiul legilor

generale ale evolutiei vietuitoarelor, sau cu studiul originii,
organizarii si evolutiei materiei vii.
Biologia generala = stiinta care se ocupa cu studiul
trasaturilor, al legilor biologice comune plantelor si
animalelor.
Obiective de studiu: originea si evolutia vietii, organogeneza, adaptarea
organismelor, diversitatea lumii vii
Concluzie: biologia este stiinta care studiaza organismele vii!

Biologie animala si ecologie

Cursul nr. 1

I.2. Istoricul biologiei

Neolitic picturi rupestre: domesticire, crestere animale
I.E.N. china, sumerienii, egiptenii, Mesopotamia, Grecia,
Imperiul roman
CARL LINN (1797-1875) bazele sistematicii ca stiinta

CHARLES DARWIN (1809 - 1882) teoria evolutionista

Originea speciilor

Biologie animala si ecologie

Cursul nr. 1

ERNST HAECKEL (1834 - 1919) Legea biogeneticii

ontogenia recapituleaza filogenia

THOMAS HUXLEY (1825 - 1925) viata a evoluat din materie

nevie (darwinism)

Biologia moderna: conceptul evo devo (evolutie - dezvoltare) similar

teoriei lui Haeckel.

Biologie animala si ecologie

Cursul nr. 1

Cap. II. Diversitatea lumii vii

Varietatea = caracteristica majora, esenta lumii vii.
Diversitatea = larga varietate a organismelor vii.
Intrebari majore: cum s-a ajuns aici?
cate specii de organisme vii exista pe Terra?
Raspunsuri: evolutia biologica = descendenta cu modificari (diversitatea
lumii vii)
Erwin (1997) 50 milioane specii insecte exagerat
P.G.E. (program global de evaluare O.N.U.) 13,6 milioane
II.1. Notiuni de taxonomie si sistematica
Diversificarea perpetua a formelor de viata
elaborarea unui sistem de
ierarhizare, de sistematizare, de clasificare a acestora
Aristotel mediul de deplasare a animalelor: aer, pamant, apa

Biologie animala si ecologie

Conrad Gessner 1516 - 1565

Fabricius 1537 - 1619

William Harvey 1578 - 1657

Marcello Malpighi 1628 - 1694

John Ray 1627 - 1705

Cursul nr. 1

Biologie animala si ecologie

Cursul nr. 1

II.1.1. Taxonomie si sistematica - definitii

Taxonomie = studiul principiilor pe baza carora se clasifica organismele vii
Sistematica = clasificarea organismelor pe baza principiilor enuntate de T.
II.1.2. Metodologii taxonomice
Clasificarea traditionala = analiza si compararea unui
nr. mare de caractere (Carl Linne).
Grupul de incadrare = taxa
Taxonomia numerica = elimina judecata umana. Se
realizeaza prin codarea caracterelor si analiza soft.
(microorganisme)
Incadrarea cladistica = clasificare bazata pe filogenie
(evolutia istorica a grupului de specii) cladograma
Grupul de incadrare = clada
Caractere analizate: primitive (simplesiomorfice)
prezente la specia ancestrala
derivate (sinapomorfice)
aparute recent, in evolutie
Sistematica moleculara = incadrarea sistematica a
organismelor conform constitutiei moleculare.

Clasificarea fenetica
(fenotip)

Tipuri de grupuri
Monofiletic
Parafiletic
(reptile pasari)
Polifiletic
(elefanti rinoceri)

Biologie animala si ecologie

Cursul nr. 1

II.1.3. Elemente nominale taxonomice

Cum se denumesc speciile?
CINZ reguli: fiecare taxon apartine unui grup taxonomic superior
primul nume publicat si validat are prioritate
toti taxonii trebuie sa aiba un autor (Homo sapiens L)
Sisteme de nomeclatura
Binomial nume latin (genul + epitet specific)
nume stiintific (sistematic)
Ex.: Phalacrocorax carbo cormoran mare
Trinomial cand specia e divizata in unitati infraspecifice
Ex.: Trichinella spiralis nativa, T. spiralis nelsoni, etc.
Sistem de nomenclatura filogenetica PhyloCode in curs de dezvoltare
II.1.4. Taxoni supraspecifici
Taxon supraspecific = unitate de incadrare si clasificare a org. superior, ca
distributie schematica, speciei
Linne; 4 taxoni: gen, ordin, clasa, regn
Actual; 6 taxoni: gen, familie, ordin, clasa, increngatura divizie-plante, regn
Criterii de grupare: caracterele comune (numarul sau importanta lor)
inrudirea (descendenta dintr-un stramos comun)
evolutionist

Biologie animala si ecologie

Cursul nr. 1

II.1.5. Caractere taxonomice

Def. orice trasatura a unui membru al unui taxon prin care acesta difera de
un membru al altui taxon.
Morfologice: morfologie externa, structuri speciale, anatomice, embriologice
Fiziologice: factori metabolici, deosebiri serologice, proteinice, secretii
Ecologice: habitat, hrana, variatii sezoniere, rectii ale gazdei
Etologice: jocuri nuptiale, diferite tipuri comportamentale
Geografice: distributia biogeografica, relatii de simpatricitate sau
alopatricitate
Caracterele prezente la toate speciile unui taxon mare (clasa, regn) se
numesc omologe (coloana vertebrala ;a vertebrate, penele la pasari, parul,
glanda mamara, urechea interna la mamifere)

Biologie animala si ecologie

Cursul nr. 1

II.2. Diversitatea biologica - clasificare

Von Linne 3 regnuri: Plantae, Animalia, minerale
Whittaker 5 regnuri: Prokaryotae (Monera) org. procariote, Protista
(Protoctista) org. eucariote simple, Fungi (Fungorum) eucariote
heterotrofe, Animalia, Plantae.
McQuade 7 regnuri, dependent de aparitia sexualitatii din flagelii primelor
organisme: Monera, Protozoa, Algae, Fungi, Porifera, Plantae si Animalia.
Woese 3 domenii: Archaea, Bacteria, Eukaryota
Megataxonomia (criterii de citologie si genetica moleculara): regnuri noi
(Lamellitubulicristata), ridicarea la rang de regn a unor increngaturi
(Cryophyta, Prymnesiophyta, Percolozoa, Actinozoa)

Biologie animala si ecologie

Cursul nr. 1

II.3. Domeniul Archaea (regnul Monera)

Initial bacterii in regnul Monera (Prokaryota) filogenetic diferite
Morfo-structura
Dimensiuni reduse, sub 1 micron L
Forme variate: sferice (coci), tija (bacili), triunghiulara, patrata

Anexe: flageli, retele proteinice (ancorare)

Structura: perete celular, membrana celulara, citoplasma
Peretele celular: componenta chimica majora pseudopeptidoglicanul,
polizaharide, glicoproteine (bacterii peptidoglicanul, plante celuloza,
fungi - chitina); strat rigid (forma celulei)
Membrana celulara: diferente chimice majore fata de alte organisme vii:
chiralitatea glicerolului, legatura eterica, seriile isoprenoide, atasarea
lanturilor laterale.
Citoplasma: delimitata de membrana (ribozomi, ADN sub forma unui inel plasmid)

Biologie animala si ecologie

Cursul nr. 1

Sistematica
Filogenetic; 3 grupe: Euryarcheota org. producatoare de metan, sau
adaptate la salinitate crescuta; Crenoarcheota biotopuri cu temp.
crescute; Korarcheota secventa proprie de ADN.
Capacitati adaptative, nutritie, biotopuri specifice; 4 grupe: Halofili extremi
medii cu salinitate accentuata (fotosintetizante autotrofe rosii bacteriorodopsina); Metanogeni anaerobi, produc metan (namol, tractus
intestinal digera celuloza); Hipertermofili (termoacidofili) conditii
extreme de temperatura sau aciditate ale mediului acvatic (chemoautotrofi);
Sulforeducatori cratere vulcanice, balti cu sulf anorganic si hidrogen pt.
hrana.
Ecologie
Raspandire cosmopolita: cratere; fundul marilor; izvoare termale; ape
alcaline, acide, saline; intestin rumegatoare; namol; mlastini; fundul
oceanelor; depozite de petrol anoxie.
Nutritie chemoautotrofa (chimicale anorganice din mediu) sau heterotrofa.