MUPA Curs nr.

Curs nr.5
6. Mecanica procesului de achiere
Pentru ndeprtarea adaosului de prelucrare prin transformarea acestuia n achii, maina
unealt trebuie s asigure nvingerea forelor de achiere care apar n timpil procesului de detaare
a achiei.

6.1. Geneza forei de achiere

Fig.6.1
Forele care se opun achierii apar ca urmare a fenomenelor fizice din timpul procesului de
achiere; forfecarea materialului, comprimarea achiei pe o direcie perpendicular pe planul de
forfecare, frecarea interioar datorat deplasrii elementului de achie n lungul planului de
achiere, frecarea dintre achie i scul, respectiv dintre scul i pies.
1

MUPA Curs nr.5

Fora de forfecare:
Fora de compresiune:
Fora de frecare interioar:

Rf

(6.1)

Rc

(6.2)

Ffr, i i Rc

Rezistena interioar opus achierii:

(6.3)

Ri Rc Rf Ffr,i

Rezistena total opus achierii:

(6.4)

Ra Ri Re Ffr, Ffr,

(6.5)

Ffr, fora de frecare pe faa de degajare

Ffr, fora de frecare asociat feei de aezare a cuitului (orientat pe direcia de
deplasare a cuitului)
Re rezistena elestic determinat de revenirea elestic a stratului prelucrat

MUPA Curs nr.5

6.2. Componentele forei de achiere

Fig.6.3

Fig.6.2
Fz fora principal de achiere
Fx fora de avans, Fy fora de respingere

FN fora normal pe ti (ac. n punctual

median al poriunii de ti principal care achiaz)

Fy FN cos (6.6)
Fx FN sin ;

FN F x F y

(6.7)

Obs. La strunjirea cu 90o , Fy 0 (Fig.6.4.a

strunjire longitudinal), respectiv
(Fig.6.4.b strunjire transversal).

Fx Fy
Fig.6.4
3

MUPA Curs nr.5

6.2.1. Utilitatea cunoaterii componentelor forei de achiere

Fz este necesar pentru dimensionarea
lanului cinematic / motorului
principal
Fx este necesar pentru dimensionarea
lanului cinematic de avans /
Fig.6.5
suplimentarea puterii motorului unic
de antrenare
Pe msur ce cuitul nainteaz (crete
distana x), se modific rigiditatea (constanta
Fy determin n principal precizia de
prelucrare (forma generatoarei piesei) elastic) piesei. Sgeata f M este variabil,
depinznd, n afar de mrimea forei Fy , i de
poziia instantanee x i de rigiditatea
Obs. Exist formule de calcul a forelor
instantanee a piesei.
de achiere de forma:
n acestmod, n funcie dac piesa este /
x Fz y Fz
n Fz
Fz C Fz t
s
HB
(6.11)
nu zvelt, pot rezulta piese sub form de mosor

unde HB este duritatea

exprimat n uniti Brinell.

materialului / butoi, afectnd precizia de form a piesei.