Atributiile Comisiei Europene

Articolul 211 din Tratatul C.E. (fostul art 155 din Tratatul C.E. si articolul 124 din
Tratatul EURATOM) prevede faptul ca in vederea functionarii si dezvoltarii Pietei
Comune, Comisia este cea care vegheaza la aplicarea dispozitiilor prezentului
Tratat ca si a dispoziitiilor date de institutii in temeiul acestuia astfel:
- Formuleaza recomandari si/sau avize privind materiile care fac obiectul
prezentului tratat, daca acesta prevede in mod expres sau daca ea
considera ca sunt necesare;
- Dispune de putere de decizie proprie si participa la elaborarea propunerilor
de acte ale consiliului si Parlamentului European in conditiile prevazute in
prezentul Tratat (Initiativa legislativa);
- Exercita competentele pe care Consiliului I le confera pentru executarea
regulilor pe care el le stabileste
Definirea rolului Comisiei in cadrul Tratatului C.E.C.A. este mai scurta: Comisia are
rolul de a asigura realizarea obiectivelor stabilite de prezentul Tratat in conditiile
prevazute de aceasta(art. 8). Rolul de institutie independent in procesul de
decizie este mai bine prezicat in Tratatul C.E.C.A decat in tratatele de la Roma,
conform carora puterea de decizie apartine in principal Consiliului.
De asemenea, Comisia are sin un important rol politic ,ea fiind raspunzatoare ,
din acest punct de vedere, in fata Partlamentului European. Acest rol, foarte
generic exprimat, se traduce prin existent a doua categorii de instrumente pe
care Comisia le are la dispozitie si anume1:
- Norme de drept comunitar elaborate de Comisie, in domenii proprii ori in
altele stabilite si transmise de Comisie;
Directivele,recomadarile si avizele formulate de Comisie pentru statele membre,
care nu sunt norme direct aplicabile, ci sunt norme de recomandare, statele
trebuind sa li se conformeze in timp.
In virtutea rolului sau de paznic al tratatelor, Comisia poate sa declanseze
anumite procedure juridice care au menirea de a stabili daca, Consiliul ori statele
membre indeplinesc obligatiile ce le revin din Tratate.

1 Ion P. Filipescu, Augustin Fuerea, op. cit., p. 113.