Formarea liber a preurilor pe piaa romneasc a fost demarat prin H.G. nr.

1109/1990 privind
liberalizarea preurilor i msuri de protecie social. Acest proces a continuat prin H.G. nr. 239/1991 cu
privire la cea de-a doua etap de liberalizare, ulterior fiind emise alte acte normative viznd continuarea
liberalizrii preurilor i tarifelor. O serie de acte legislative reglementeaz intervenia statului, prin
organele sale abilitate, n stabilirea preurilor pentru anumite produse. Unul dintre actele normative care
vizeaz gestionarea relaiilor dintre operatorii pe o anumit pia, n vederea crerii unui climat
concurenial echitabil este Legea concurenei (21/1996). Aceasta evideniaz i reglementeaz situaiile
n care anumite condiii limiteaz formarea corect a preurilor pe pia. n acest sens, potrivit articolului
5, sunt considerate practici anticonconcureniale n domeniul preului: fixarea concertat, n mod direct
sau indirect, a preurilor de vnzare sau cumprare, a tarifelor, adaosurilor, precum i a oricror altor
condiii comerciale inechitabile. Abuzul de poziie dominant deinut de unul sau mai muli ageni
economici pe piaa romneasc este interzis deoarece poate conduce, printre altele, la impunerea n mod
direct sau indirect a preurilor de vnzare sau de cumprare, a tarifelor i a altor clauze inechitabile. De
asemenea, urmare a unei poziii dominante deinute pe pia, o ntreprindere poate practica preuri
excesive sau preuri de ruinare, preuri sub costuri (preuri de dumping), n scopul nlturrii
concurenilor sau i poate exporta produsele sub costul de producie, urmnd ca
diferena s fie acoperit prin majorarea preului pe piaa intern.
Prin aceast lege se nfiineaz dou organisme specializate cu autoritate de control i
reglementare a comportamentului concurenial. Consiliul Concurenei instituie neguvernamental, cu
rol de decizie care urmrete respectarea regulilor concurenei de ctre agenii economici, nlturarea
practicilor anticoncureniale i sancionarea acestora. Oficiul Concurenei este o instituie
guvernamental ce urmrete aplicarea dispoziiilor legale privind concurena (n special a deciziilor
Consiliului Concurenei), avizarea i controlul preurilor ce au un caracter
reglementat.
Astfel, preurile i tarifele produselor i serviciilor care se execut i se presteaz n ar n cadrul
activitilor de monopol natural sau al regiilor autonome se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenei. n
aceast categorie, conform Legii 88/1999 se includ: energia electric, energia termic, serviciile de
transport pe cale ferat, de transport fluvial, de transport urban, serviciile potale, serviciile telefonice,
serviciile de alimentare cu ap i de canalizare, precum i medicamentele de uz uman din producia
intern. Preurile i tarifele acestor servicii se puteau ajusta periodic (trimestrial sau lunar) pe baza unor
parametri de ajustare (cursul de schimb valutar leu/$ sau indicele preurilor de consum). Conform
Ordonanei de urgen nr. 36/ 2001 privind regimul preurilor i tarifelor reglementate care se stabilesc
cu avizul Oficiului Concurenei acestea se pot ajusta, de regul la un interval de trei luni, dac
parametrul de ajustare se modific cu cel puin 5% fa de nivelul existent la data precedentei ajustri.
Aceast ordonan abrog Legea 88/ 1999, impunnd alte condiii de ajustare a preurilor. Astfel,
pentru servicii telefonice i potale de baz internaionale, precum i pentru medicamentele de uz uman
ajustarea preurilor i tarifelor se face pe baza cursului de schimb valutar leu/$, iar pentru celelalte
produse i servicii al cror pre este reglementat, pe baza indicelui preurilor de consum. n completarea
ordonanei a fost publicat Hotrrea nr. 669/2001 privind criteriile i modalitile de ajustare a
preurilor i tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul
Oficiului Concurenei, precum i coeficientul de corecie care reflect avantajul consumatorului.

Fac obiectul reglementrii i preurile produselor ce rezult n urma desfurrii unor activiti
care sunt considerate monopol de stat, n conformitate cu Legea nr. 31/1996 privind regimul
monopolului de stat . Aceasta stipuleaz c preurile i tarifele maximale ale produselor i serviciilor ce
intr n sfera monopolului de stat sunt supravegheate de Guvern , cu avizul Oficiului Concurenei.
SISTEMUL PRETURILOR IN ROMANIA
A. Ca in orice economie se pot distinge doua mari structuri de preturi:
Preturile marfurilor si serviciilor,
Preturile speciale: pretul fortei de munca (salariul), pretul resurselor financiare (dobanda), pretul
pamantului.
B. Specificul economiei romanesti actuale, ca economie de piata, determina, dupa modul de
formare, coexistenta urmatoarelor tipuri de preturi:
Preturi libere, formate in conditii de piata, functie de cerere, oferta si specificul concurentei,
Preturi reglementate de catre stat, sub forma:
1. preturilor fixe, stabilite pentru regiile autonome si societati cu capital de stat,
2. preturilor limita, stabilite pentru produse de mare importanta pentru consum sau productia unor
sectoare economice. Modul de aplicare difera functie de obiectivele urmarite:
a) limita maxima (preturi plafon): se stabilesc sub pretul de echilibru al pietei pentru a corela de
regula consumul populatiei cu puterea de cumparare la unele produse cu pondere mare in
consum. Plafonarea preturilor poate genera scaderea profitabilitatii producatorilor interni care
ofera respectivele produse si pentru a nu se produce restrangerea ofertei, statul ofera acestora
subventii bugetare.
b) limita minima (preturi prag), impusa la un nivel superior pretului de echilibru al pietei in scopul
stimularii producatorilor autohtoni si/sau protejarii lor fata de importurile mai ieftine (de ex.:
produse agricole). Nivelul lor trebuie insa corelat cu cererea solvabila, pentru a nu genera
reducerea consumului.
C. Functie de relatia contractuala dintre parti, se pot distinge:
Preturile de oferta, ca preturi ce nu sunt inca negociate si acceptate contractual in mod definitiv,
cert (cotatii de bursa, preturi de catalog, preturi de deviz).
Preturile efective, ca preturi tranzactionale (preturi contractuale, preturi de bursa, preturi de
licitatie, preturi cu amanuntul).

D. Functie de sfera de aplicare distingem:

Preturile producatorilor pentru oferta interna, care sunt preturi cu ridicata, calculate si
implementate la vanzarile produselor lor catre alte unitati, in scopul prelucrarii, utilizarii sau
revanzarii.
Preturile comerciantilor pentru oferta interna, respectiv preturile practicate de societatile
comerciale specializate in desfacerea produselor de consum productiv sau neproductiv. Acestea
pot fi:
preturi de gros, practicate de unitatile comerciale cu ridicata la vanzarile in cantitati
mari ale produselor cumparate in prealabil de la producatori interni sau din import,
preturi cu amanuntul (de detaliu), practicate de unitatile comerciale cu amanuntul la
vanzarile catre consumatorul final, in cantitati mai mici, ale acelor marfuri cumparate
anterior de la producatori interni, importatori sau societati comerciale cu ridicata.

Preturile din comertul exterior, ca preturi negociate pentru tranzactiile de export sau import
de catre producatori sau comercianti.

Preturile de pe piata bursiera pentru active comerciale (marfuri fungibile, energie) sau
financiare (titluri financiare primare sau derivate, valute), tranzactionate la vedere sau la
termen, pe piete la disponibil (preturi spot, preturi forward) sau pe piete ale instrumentelor
derivate (preturi futures, pretul optiunilor).

Preturile din domeniul constructiilor (preturi de deviz).

Preturile serviciilor (tarife, comisioane, prime) prestate catre populatie, agenti economici sau
institutii publice sau private in diferite domenii de activitate (financiar-bancar, bursier, asigurari,
reparatii, transport, posta si comunicatii, turism, etc.).

E.

Functie de politica fiscala a statului, distingem:

1.

Preturi cu sau fara TVA:

preturi fara TVA, care echivaleaza cu cifra de afaceri pe produs, ca preturi ale unitatilor
producatoare sau comerciale, remunerand costurile si profitul. Ele nu cuprind TVA, fiind
insa baza de calcul a TVA care se formeaza in stadiul respectiv, ca TVA aferenta acestor
preturi, denumita TVA colectata. Preturile fara TVA sunt preturi ale factorilor de productie
sau preturi ale bunurilor aflate in stadii intermediare ale circuitului economic al acestora,

preturi cu TVA, ca preturi de facturare, si deci, de cumparare, platite de cumparatori

(cuprinzand si TVA colectat pe traseul parcurs de produs de la materia prima la produsul cu

destinatie finala). Nivelul TVA aferent fiecarui stadiu (agent economic) se calculeaza prin
diferenta dintre TVA colectata (aferenta pretului de vanzare) si TVA achitata la intrari, la
pretul de cumparare facturat de furnizor. Preturile de detaliu cuprind TVA, iar consumatorul
final (populatia) este suportatorul real al acestei taxe. Preturile cu TVA sunt preturi de
cumparare ale suportatorilorr acestui impozit. Ele sunt denumite preturi cu amanuntul.

Preturi cu sau fara accize. Accizele sunt taxe impuse de stat, cuprinse in preturile cu care se
livreaza anumite produse de catre producatorii interni sau se importa din alte tari.
Preturi cu sau fara taxe vamale, taxe portuare, taxe fito-sanitare, taxe consulare.

In baza prevederilor din Codul fiscal, datoreaza TVA si, deci, o vor include in preturile (tarifele) de
vanzare (facturare) agentii economici care executa urmatoarele operatiuni principale:
a) livrari de bunuri mobile si prestari de servicii efectuate in cadrul exercitarii profesionale autorizate
(toate operatiunile asimilate acestora);
b)
transferul propietatilor bunurilor imobiliare intre agentii economici, precum si intre acestia si
institutii sau persoane fizice;
c) importul de bunuri si servicii.
Nu se cuprind in sfera de aplicare a TVA operatiunile similare punctului a), dar efectuate de
asociatiile fara scop lucrativ pentru activitati cu caracter social-filantropic, organizatiile cu caracter
religios, politic sau civic; organizatiile sindicale pentru activitati legate de apararea intereselor materiale
si morale ale membrilor lor; institutiile publice. Daca asemenea persoane juridice desfasoara activitati,
direct sau prin unitati subordonate, pentru obtinerea de profit, acestea vor fi supuse taxei pe valoarea
adaugata.
Sunt scutite de TVA: livrarile de bunuri si prestarile de servicii care rezulta din activitatea specifica
autorizata, efectuata in tara, a unitatilor sanitare si de asistenta sociala, a unitatilor de stiinta si
invatamant, a persoanelor fizice care presteaza munca la domiciliu si obtin venituri asimilate salariilor, a
liber-profesionistilor autorizati care isi desfasoara activitatea individual, a gospodariilor agricole
individuale si asociate, a organizatiilor de nevazatori si a persoanelor handicapate, a institutiilor bancare.