Influenta unor substante toxice

(droguri, tutun, cafea si alcool)

asupra organismului uman

Drogurile sunt substante chimice, solide, lichide sau gazoase, care atunci cand
sunt absorbite in organismul viu, altereaza buna functionare a acestuia.
Drogurile modifica sentimentele, dispozitia, gandirea si dauneaza grav sanatatii.
Tentatia de a ajunge la stari euforice folosind drogurile este foarte veche, dacii si
romanii foloseau prin fumat, unele droguri sau halucinogene (canepa indiana). Dupa
primul razboi mondial drogurile au inceput sa fie folosite in toata lumea. Comertul
ilegal cu droguri a facut mii de victime, afectandu-le starea de sanatate si a produs
moartea altora.
In tara noastra aceasta practica a inceput dupa 1989 si a proliferat in perioada 19901996. Societatea romaneasca a fost luata prin surprindere deoarece aparatul judiciar si
politienesc nu era pregatit si efectele sunt devastatoare.
Aceasta stare ar trebui sa fie ingrijoratoare deoarece produce scaderea natalitatii, a
populatiei, creste infractionalitatea, si a morbiditatea.
Cele mai cunoscute si utilizate droguri sunt:
-produse depresoare care (anestezice) care inhiba activitatea sistemului nervos: opiul,
morfina, heroina, barbituricele, etc.
- produse stimulente care stimuleaza activitatea sistemului nervos: cocaina,
amfetaminele, heroina, marijuana.
-produse perturbatoare sau halucinogene care alterneaza starea de constiinta:
canabisul, LSD
Cocaina
Cocaina este un alcaloid extras din frunzele de coca. Consumul de cocain produce
efecte euforice intense, ceea ce o face una dintre cele mai utilizate substane. Cocaina
acioneaz asupra sistemului nervos central, unde blocheaz recaptarea dopaminei
(dopamina produce plcere, blocarea recaptrii menine starea de euforie). Totodat
acioneaz asupra terminaiilor nervoase, blocnd recaptarea noradrenalinei (aceasta
are cam aceleai efecte ca adrenalina, dar mai reduse; diferena dintre adrenalin i
noradrenalin const n faptul c adrenalina provoac vasodilataie, n timp ce

noradrenalina provoac vasoconstricie). Cele mai importante efecte ale consumului

de cocain se manifest la nivelul sistemului cardio-vascular, putnd conduce la un
infarct.
Heroina
Heroina este un opioid nrudit cu morfina. Timpul su de aciune este scurt, astfel
nct trebuie consumat la intervale scurte pentru a preveni efectele abstinenei.
Efectele consumului de heroin sunt variate i includ euforie intens, halucinaii,
somnolen i efect sedativ. Consumul are un spectru larg de efecte secundare:
complicaii pulmonare, renale, infecii cutanate. De obicei administrarea se face
intravenos, existnd riscul transmiterii unor boli (HIV, virusuri hepatice), dar i al
unui stop cardio-respirator.
Marijuana: este drogul cel mai utilizat. Este produs din frunzele plantei Cannabis
sativa, care conine o substan psihoactiv. Cele mai importante consecine ale
consumului de marijuana sunt bronita cronic (tusea de diminea a fumtorilor) i
cancerul. Marijuana nu provoac o dependen fizic (deci dac un consumator de
marijuana dorete s se lase, nu apare starea de sevraj), ns poate aprea dependena
psihic, ce include nelinite i tulburri de somn.
Spre deosebire de medicamente, efectele drogurilor asupra organismului sunt din
cele mai diferite si mai adverse: somnolenta, halucinatie, ochi rosii, pupile dilatate,
privire animalica, exacerbarea sau dezinteresul pentru viata sexuala, pierderea
memoriei, dispret fata de viata, tendinta spre sinucidere, tulburari respiratorii,
scaderea in greutate si in final moartea.
Toxicomanul este persoana care consuma droguri in mod repetat, pentru a obtine o
anumita stare.

Tutunul. Nicotina este constituientul principal al plantei Nicotiana tabacum. Se

extrage din frunzele de tutun si se prezinta ca un lichid incolor, antrenabil cu vaporii
de apa, cu miros puternic. Poate patrunde in organism pe cale respiratorie, digestiva
sau cutanata. Eliminarea se face mai ales renal, dar si prin plamani, transpiratie,
saliva. Se elimina circa 10-20% substanta ca atare, restul sub forma de metaboliti.
Este un toxic puternic care initial mareste activitatea ganglionara, iar in faza
urmatoare produce o inhibare a lor. Nicotina poate produce dependenta de 6-8 ori mai
mult decat alcoolul, la fel de mare ca si cocaina. Se disting trei tipuri de dependenta:
-sociala si comportamentala care se asociaza cu diferite momente ale zile (ex. pauza

de cafea),
- psihica corespunde mentinerii beneficiilor pe care le aduce nicotina fumatorului:
senzatia de placere, satisfactie, stimulare intelectuala, etc.
- fizica se instaleaza dupa cativa ani.
Tinand cont de cele trei tipuri de dependenta se disting trei tipuri de fumatori:
- cu dependenta pur comportamentala (cinci tigari zilnic), se opreste din fumat si reia
fumatul usor,
- cu dependenta comportamentala si psihica (20 tigari sau mai mult zilnic), fumeaza
pentru a regasi efectele psihoactive ale nicotinei,
- cu dependenta fizica (mai mult de 20 tigari zilnic), asociate cu dependente
comportamentale.
Reducerea sau stoparea fumatului este o cerinta sociala. In tot mai multe tari exista
locuri in care nu se fumeaza, sau saptii special amenajate pentru acest lucru.
Pachetele de tigari poarta inscriptii si fotografii cu efectele toxice ale nicotinei asupra
organismului.
Cafeaua este considerata un aliment sau medicament, dar consumul abuziv poate
dauna organismului.
A fost folosita pentru prima data de etiopieni, pentru a stimula organismul in lungile
ceremonii religioase.
In compozitia cafelei sunt unele substante (fenol, arome volatile) care impiedica
distrugerea celulelor si declansarea unor boli. Componentul principal al cafelei este
cofeina, substanta activa in numeroasele manifestari fiziologice ale cafelei in corpul
uman.
Cafeaua are actiune psihostimulatoare, imbunatateste viteza de reactie a organismului
si poate creea buna dispozitie. Cafeaua stimuleaza secretia gastrica si tranzitul
intestinal. Sunt studii care indica rolul de blocant al cafelei in unele cancere hepatice
si de colon.
Cafeaua nu este recomandata copiilor, adolescentilor, femeilor gravide sau
persoanelor cu afectiuni hepatice, ulcere, boli cardiovasculare, hipertensive, etc.
Consumul indelungat de cafea poate da dependenta, ameteli, palpitatii, insomnii,
neliniste, stari depresive, etc.

Alcool etilic este un drog in stare lichida, al carui consum duce la dependenta fizica si
psihica. Este un toxic celular cu efecte tranchilizant asupra sistemului nervos central,
blocand transmiterea impulsurilor nervoase. Alcoolul in doze mici este un stimulator.
Alcoolismul este comportamentul constient sau nu prin care o persoana cauta
indepartarea sevrajului prin consum de alcool. Alcoolismul se caracterizeaza prin
pierderea controlului asupra consumului de alcool, in ciuda consecintelor nefaste, a
dereglarii gandirii, cea mai grava fiind negarea consumului.
Boala se instaleaza in patru faze, care se pot succede normal sau unele etape pot lipsi:
- faza prealcoolica in care alcoolul se consuma ocazional. Nu exista dependenta fizica
sau psihica, dar se pot creea conditii pentru instalarea
Alcoolistul este caracterizat fizic prin tulburari ale ficatului, inimii, sindromul
retragerii, anemie, modificari de comportament, probleme legate de servici sau
scoala, lege, etc.
Alcoolismul grav produce psihoze, in staarile de delirium tremens pot avea loc
paralizii, momente de groaza intensa, sinucideri, omoruri, internarea imediata fiind
necesara.
Alcoolismul afecteaza oamenii cu profesii dure, dar si tineretul din mediul urban si
persoanele de varsta a treia, barbati sau femei, din mediul rural.