Cum atragem mai multe fonduri

europene n Romnia?

Ctlina BDOIU
Asociaia Atitudini
i Alternative

Fondurile UE pentru coeziune

Buget disponibil 2007-2013
347 miliarde (35,7 % din bugetul
total al UE)
Sumele alocate/ fonduri:
1. Fondul european de dezvoltare
regional (FEDR) 201 mld.
2. Fondul social european (FSE) 76
mld.
3. Fondul de coeziune (FC) 70 mld

Sumele alocate/ obiective:

1. Convergen- 283 mld 81,54%
2. Competitivitate i ocuparea forei
de munc- 55 mld - 15,95%
3. Cooperare teritorial european- 9

ESTONIA
,,ara celor 1000 de insule
populaie -1,3 mil locuitori,
PIB/locuitor-12, 688 EURO.
1 mai 2004- membra UE
15 regiuni- obiectiv convergenta
Alocare financiara: 3,456 mld euro:
3,404 mld-Convergenta
52 mil.- Cooperare teritoriala

Programe operaionale ale Estoniei

Convergenta
PO Dezvoltarea Resurselor Umane
PO pentru Dezvoltarea mediului
economic- AM Ministerul Finantelor
PO pentru Dezvoltarea mediului de viaAM Ministerul Finantelor
Cooperare teritoriala europeana: PO
Estonia-Letonia- AM Ministerul de Interne

Alocarea financiar 2007-2013/programe operaionale

2%
42%

11%
45%

PO
DRU
PO
DME
PO
DMV
AT

DOMENIILE VIZATE
Educaie- buget 66,6 mil EURO (2007-2013), 56,4 mil EURO din
Fondul Social European, i 10 mil EURO cofinanare naional.
Economie energetic
Antreprenoriat i turism
Creterea capacitii administrative
Piaa muncii- alocare UE 116,8 mil EURO
Societate informaional
Protecia mediului
Dezvoltare regional
Cercetare i dezvoltare
Bunstare i sntate
Turism

 PROGRAMUL OPERATIONAL DEZVOLTAREAL RESURSELOR

UMANE
Cuprinde 11% din bugetul UE pentru perioada 2007-2013, cu o
sum de 383,730.011,14 EURO,
Axe prioritare:
nvarea pe tot parcursul vieii
Dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare i dezvoltare
tehnologic
Viaa profesional de bun calitate i de durat
Cunotine i abiliti pentru antreprenoriat inovativ
Capacitate administrativ
Asisten tehnic- orizontal
Asisten tehnic

 Caracteristici
Cofinantarea- 10-80%, depinde daca
solicitantul este organizatie nonprofit, publica sau privata si daca
este generator de profit sau in folosul
comunitatii
15 centre de consultanta regionale
(judet)
Legea privind asistena structural

 Situatia economica
Tigrul baltic- una din cele mai liberale
politici n domeniul investiiilor i a politicii
comerciale, fiind clasat de The Wall
Street Journal pe locul 6 n lume dup ri
ca Hong Kong i Singapore
2008- Estonia-locul 23 dintre 55 de ri
privind competitivitatea, urmare a
deschiderii ample a economiei spre
exterior, a taxelor joase

Telecomunicaiile i IT-ul n Estonia

69% din populaia cu vrste ntre 6 i 74 de ani sunt utilizatori de
Internet
58% din gospodrii au acces la Internet
Toate colile din Estonia au acces la Internet.
Toate oraele i satele din Estonia sunt acoperite de o reea de puncte
cu acces liber la Internet
Exist peste 1.100 de puncte n toat ara cu acces fr fir la Internet:
Veniturile pot fi declarate via Internet la Tax and Customs Board . In
2008, 88 % din aceste declaraii au fost fcute via-Internet
Cheltuielile bugetare pot fi urmrite via Internet n timp real
edinele de guvern se in pe sistem web
ntreaga Estonie este acoperit de o reea de telefonie mobil digital
Prima tara din lume ce a introdus votul online

Criza economica
Estonia nu s-a confruntat cu o criz financiar,
bncile sunt bine capitalizate, astfel nefiind
necesar luarea unor msuri guvernamentale de
capitalizare a acestora.
Cu toate acestea, de la 9 octombrie 2008 a intrat
n vigoare msura de garantare pn la limita de
50.000 de euro a tuturor depozitelor bancare
2009- Estonia imprumuta 550 mil euro pentru
cofinantarea proiectelor europeneinfrasctructura

 Probleme si solutii
- 226 administratii publice interesate de
adaptarea la noile strategii, dar 3% dezinteres
Lipsa resurselor umane- a dus la
externalizarea serviciilor
Lipsa competente in consiliiule judeteneconsultanta externa
birocraia covritoare Autonomia autoritatilor locale- insa
constrangeri financiare

Minunea de pe deal -Centrul pentru sport i agrement de la Haanja, situat in

apropierea granitei de sud a Estoniei

Start-up: 1999, cind ministerul Estonian pentru economie a avut ideea reabilitarii zonei.
Municipalitatile din Voru si Haanja si-au unit fortele pentru realizarea unui proiect de
construire a unui centru turistic la poalele celui mai inalt deal din Estonia, cu o
altidudine de numai 318 metri. Datorita acestui deal, regiunea Haanja era deja
cunoscuta de schiorii pasionati de cross-country, iar vara de cei care veneau aici pentru
a practica mountain bike.
Cu toate acestea, infrastructura de primire turistica lipsea cu desavirsire.
Partiile existente au fost re-amenajate, a fost achizitionat un plug modern de zapada,
dar si alte echipamente pentru intretinerea partiilor. De asemenea, partiile au fost
iluminate.
Evaluarea impactului asupra mediului si planurile referitoare la infrastructura au
solicitat mult timp si efort din partea autoritatilor locale. Dupa epuizarea fondurilor
alocate initial, autoritatile au alocat fonduri suplimentare, aplicand totodata pentru
finantare din fonduri structurale.
Rezultatul
construirea unui centru multifunctional, care oferea facilitati atat schiorilor, cat si celor
pasionati de mountain
bike sau drumetii
o sala moderna de conferinte, cu o capacitate de 60 de persoane.
Buget: 636.000 de euro, din care 395.000 de euro au fost alocati din fonduri
europene. Guvernul estonian a contribuit cu 117.000 de euro, iar municipalitatea din

Va multumesc!

Catalina Badoiu
E-mail: catalina.badoiu@atitudini-on.ro