Cursul 2

Introducere in EN 1994
Calculul placilor compozite conform EN 1994

Sef Lucrari Dr. Ing. Cristian Rusanu

Scopul Eurocodurilor
Sa creeze un cadru comun pentru proiectarea

structurilor pentru cladiri in cadrul Uniunii Europene.

Sa creeaze un cadru comun pentru agrementarea
diferitelor materiale si metode de contructie.
Sa asigure o deplina corelare in ceea ce priveste
incarcarile, factorii de siguranta si metodele de calcul .
Sa elimine obstacolele in ceea ce priveste comertul si
mobilitatea fortei de munca in interiorul Uniunii
Europene.

Eurocodurile folosite la proiectarea

structurilor pentru cladiri
EN 1990 Eurocod 0: Bazele proiectarii structurilor
EN 1991 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor
EN 1992 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton
EN 1993 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel
EN 1994 Eurocod 4: Proiectarea structurilor mixte de otel si beton
EN 1995 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn
EN 1996 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidarie
EN 1997 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica
EN 1998 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta seismica
EN 1999 Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu

Proiectarea structurilor compozite

conform Eurocod
EN 1991 Actiuni asupra structurilor
Incarcari permanente, de expoatare, climaterice

EN 1990 Bazele proiectarii structurilor

EN 1992 Proiectarea
structurilor de beton

EN 1994 Proiectarea
structurilor compozite

EN 1992 Proiectarea
structurilor de otel

Proiectarea structurilor compozite

conform Eurocod
EN 1994-2

EN 1994

Reguli generale si
reguli pentru poduri

EN 1994-1
Proiectarea structurilor
compozite de otel si betonpentru
cladiri

EN 1994-1-1

EN 1994-1-2

Reguli generale si reguli pentru cladiri

Reguli generale Claculul structurilor la foc

Structura EN 1994-1-1
General
Bazele proiectarii

Proprietatile materialelor
Durabilitate

Analiza structurala

Verificari la SLU

Cerinte de baza
Actiuni
Rezistente de calcul pt. materiale
Metode de verificare
Otel structural, Beton,
Armaturi, Conectori
Tabla cutata

Anexa B
Incercari standardizate pentru
conectori si tabla cutata

Proprietati mecanice

Modelarea structurii si ipoteze de baza

Modelarea nodurilor
Stabilitate structurala
Tipuri de analiza (liniara sau neliniara)
Clasificarea sectiunilor

Anexa C
Contractia betonului pentru
structuri compozite

Rezistenta

Grinzi
Stalpi
Limitarea eforturilor

Stabilitate

Verificari la SLS
Limitarea deformatiilor si vibratiilor

Analiza, modelare si clasificare

Limitarea deschiderii fisurilor

Metode de proiectare

Noduri

Rezistenta nodurilor
Verificarea tablei cutate

Placi compozite cu tabla cutata

Verificarea placii compozite

Verificari la SLU
Verificari la SLS

Anexa A
Rigiditatea nodurilor

Structura EN 1994-1-2
General
Bazele proiectarii

Proprietatile materialelor

Cerinte de baza
Actiuni
Rezistente de calcul pt. materiale
Metode de verificare
Otel structural
Beton
Armaturi

Proprietati mecanice si
termice

Calcul tabelar

Grinzi partial inglobate

Stalpi compoziti
Placi compozite protejate si
neprotejate

Metode de proiecate

Modele simplificate

Grinzi compozite
Stalpi compoziti
Noduri

Modele avansate

Anexa I
Conceperea si evaluarea
metodelor experimentale

Anexa B
Relatia efort unitar-deformatie
specifica pentru beton cu
agregate silicioase
Anexa C
Relatia efort unitar-deformatie
specifica pentru beton adaptat la
modele de foc natural
Anexa D
Rezistenta la foc a placilor
compozite neprotejate
Anexa E
Rezistenta la foc a grinzilor
compozite neprotejate

Grinzi compozite

Stalpi compoziti

Reguli constructive

Anexa A
Relatia efort unitar-deformatie
specifica pentru otelul structural

Aspecte generale
Raspuns termic
Raspuns mecanic
Validare

Anexa F
Rezistenta la foc a grinzilor
compozite partial inglobate
Annex G
Rezistenta la foc a stalpilor
compoziti partial inglobati
Annex H
Rezistenta la foc a stalpilor
compoziti din tevi umplute cu
beton

Proiectarea placilor compozite conform

EN 1994-1-1 - Introducere
Placa compozita
Tabla profilata

Rol de cofraj
in faza de executie

Rol de armatura
intinsa
in faza de exploatare

Descarcare unidirectionala
Beton

Materiale folosite pentru placi

compozite
Beton conform cu EN 1992-1-1
Beton obisnuit
Clasa minima C20/25
Clasa maxima C60/75
Beton cu agregate usoare
Clasa minima LC20/22
Clasa maxima LC60/66

Tabla profilata proprietati conform cu EN 1993-1-3

Foi de tabla cutata din otel fabricate conf. EN 10025
Table de otel formate la rece conform EN 10149-2 sau EN 10149-3
Foi de tabla galvanizata fabricate conform EN 10147

Conectori de tip dornuri

Conectori de forfecare conform EN 13918

Table profilate pentru placi compozite

Grosime intre 0.75mm si 1.5mm. Uzual 0.75mm-1mm

Forma tablelor cutate depinde de producator dar sunt

folosite in mod extensiv urmatoarele forme:

Table profilate cu colturi intrande

Table profilate trapezoidale amprentata

Table profilate pentru placi compozite

ComFlor 46

ComFlor 60

ComFlor 56+

ComFlor 100

ComFlor 210

Conexiunea otel-beton
Conditia necesara pentru obtinera comportarii de tip element

compozit este ca tabla profilata sa fie capabila sa transfere

forfecarea longitudinala (aderenta) catre beton prin interfata
Mijloacele de asigurare a aderentei:
O profilatura adecvata a tablei cutate => tranfer prin frecare (table

cutate cu colturi intrande)

Ancorare mecanica
Deformatii locale (amprente)
Gauri sau perforatii incomplete

Ancoraj de capat
Ancoraj de capat realizat prin dornuri sudate sau alt tip de conexiune locala
Ancoraj de capat realizat prin deformarea nervurilor la capatul tablei

Conexiunea otel-beton

Armarea placii
Este in general util sa se prevada armatura in placa de beton

pentru motivele urmatoare:

Distribuirea incarcarilor liniare si concentrate;

Armarea locala a gaurilor din placa;
Rezistenta la foc;
Armare superioara in zonele de moment negativ;
Pentru controlul fisurarii din contractie.

Se poate dispune o plasa de armatura deasupra nervurilor

tablei cutate.
Lungimile barelor si acoperirea de beton trebuie sa satisfaca
cerintele pentru beton armat.

Reguli de alcatuire
Dimensiuni minime pentru placi compozite simple:
h 80mm
hc 40mm
Dimensiuni minime pentru placi compozite care conlucreaza cu grinzile sau au rol

de diafragma orizontala:
h 90mm
hc 50mm

Dimensiunea nominala a agragatului nu trebuie sa depaseasca cea mai mica dintre

valorile urmatoare:

0,40hc
bo/3,
31,5 mm (ciurul C 31,5).

Placile compozite au nevoie de un reazem cu lungimea de cel putin 75mm pentru

otel sau beton si 100mm pentru alte materiale

Comportarea placii compozite

Comportarea compozita se obtine:
Dupa intarirea betonului
Daca tabla profilata este capabila sa transmita forta taietoare orizontala (forta

de lunecare) dintre ea si beton

Legatura perfecta intre tabla si beton => conexiune cu interactiune

perfecta (nu apar deplasari relative intre tabla si beton)

Diferenta de deplasare longitudinala intre otel si betonul adiacent poate
fi caracterizata prin deplasarea relativa numita lunecare relativa
micro-lunecare locala, care nu poate fi vazuta cu ochiul liber. Aceste micro-

lunecari sunt foarte mici si permit dezvoltarea fortelor de legatura la

interfata;
macro-lunecari globale la interfata, care pot fi vazute si masurate si care
depind de tipul de conexiune intre otel si beton.

Comportarea placii compozite

Testul standardizat
Comportarea placii compozite este definita cu ajutorul unui

test standardizat
Mod de realizare:
placa compozita reazemata pe 2 reazeme simple
incarcare simetric acu 2 forte P aplicate la si din

deschidere

Comportarea placii compozite

Tipuri de comportare
Interactiune completa intre otel si beton: nu exista lunecare globala

la interfata otel-beton. Transferul fortei taietoare orizontale este

complet si cnd incarcarea ultima Pu este la maximum, actiunea
compozita este completa. Cedarea poate fi fragila, daca are loc
brusc sau ductila daca are loc progresiv.
Interactiune zero intre otel si beton: lunecarea globala la interfata
otel-beton nu este limitata si aproape ca nu exista transfer de forta
taietoare. incarcarea ultima are o valoare minima si nu se observa
aproape nici o actiune compozita. Cedarea este progresiva.
Interactiune partiala intre otel si beton: lunecarea globala la
interfata otel-beton nu este zero, dar este limitata. Transferul
fortei taietoare orizontale este partial si incarcarea ultima se
situeaza intre incarcarile ultime din cele 2 cazuri precedente.
Cedarea poate fi fragila sau ductila.

Comportarea placii compozite

Tipuri de comportare si de legaturi

Intre otel si beton exista trei tipuri de legaturi:

Legatura fizico-chimica, care este totdeauna slaba, dar exista pentru

toate tablele profilate;

Legatura de frecare, care se dezvolta de indata ce apar micro-lunecari;
Legatura de ancorare mecanica, care actioneaza dupa prima lunecare si
depinde de forma interfetei otel-beton (protuberante, amprente
etc)

Comportarea placii compozite

Tipuri de rupere
Tipul I de cedare: Cedarea se datoreaza momentului pozitiv excesiv

(sectiunea I), adica capacitatea la incovoiere a placii Mpl,Rd este atinsa;

acesta este in general modul critic pentru deschideri medii si mari cu un
grad inalt de interactiune intre otel si beton.
Tipul II de cedare: Cedarea se datoreaza fortei taietoare longitudinale excesive
; capacitatea portanta este atinsa la interfata otel-beton. Aceasta are loc
in lungul sectiunii II din deschiderea de forfecare Ls.
Tipul III de cedare: Cedarea se datoreaza fortei taietoare excesive lnga
reazem (sectiunea III) unde forta taietoare verticala este importanta.
Acesta este unicul mod posibil de a fi critic pentru placi groase peste
deschideri mici si supuse la incarcari mari.

Comportarea placii compozite

Tipuri de rupere

Modul fragil sau ductil depinde de caracteristicile interfetei otel-

beton:
Forma profilului tablei profilate
Placi cu profile deschise => comportare mai fragila
Placile cu colturi intrande (coada-de-randunica) => comportare mai ductila
Conectorii de forfecare

Situatii de proiectare
Tabla profilata

Beton

Placa compozita

Faza de executie

Faza de exploatare

Verificarea tablei cutate in faza de

executie
Schema de calcul:
Grinda simplu rezemata
Grinda continua (sprijiniri intermediare)
Reguli si metode de verificare a rezistentei conf . EN 1993-1-3
Incarcari considerate in calcul
Greutatea proprie a betonului si a tablei cutate
Incarcarile din timpul executiei
Incarcari din materialele depoziate, daca exista
Sporirea incarcarilor din greutatea proprie a betonului datorita efectului de baltire

Exigente pentru tabla cutata in faza de

executie
Sageata maxima sub greutatea proprie a tablei si betonului :
L/180

Daca sageata maxima d a tablei sub greutatea sa proprie plus cea

a betonului proaspat, calculata pentru SLS, este mai mica dect

1/10 din grosimea placii, efectul de baltire poate fi ignorat in
proiectarea tablei cutate
Daca acesta limita este depasita, trebuie tinut seama de acest
efect; de exemplu presupunnd ca grosimea betonului este
marita pe toata deschiderea cu 0,7d.
Valoarea sagetii se determina cu relatiile clasice de rezistenta
materialeleor sau statica constructiilor:
5 4
=
384

Exigente pentru tabla cutata in faza de

executie
Sageata maxima sub greutatea proprie a tablei si betonului :
L/180

Daca sageata maxima d a tablei sub greutatea sa proprie plus cea

a betonului proaspat, calculata pentru SLS, este mai mica dect

1/10 din grosimea placii, efectul de baltire poate fi ignorat in
proiectarea tablei cutate
Daca acesta limita este depasita, trebuie tinut seama de acest
efect; de exemplu presupunnd ca grosimea betonului este
marita pe toata deschiderea cu 0,7d.

Verificari de rezistenta la SLU pentru

tabla cutata
Tabla cutata Sectiune Clasa IV si realizata prin ambutisare=>

Clacul conform EN 1993-1-3

Verificari necesare:
Incovoiere

Forta taietoare
Efortul capabil la deformarea locala a inimii (ncarcarile

concentrate, sau reactiunile aplicate pe lungimi mici asupra

profilelor formate la rece incovoiate, pot provoca cedarea acestora
prin deformare plastica locala a inimii)

Rezistenta la incovoiere pentru tabla

cutata
Rezistenta la incovoiere pentru tabla cutata se calculeaza conform paragrafului

6.1.4 din EN 1993-1-3

Daca modul efectiv al sectiunii Weff (cofrom EN 1993-1-5) este mai mic decat cel
elastic Wel :
, =

Daca modul efectiv al sectiunii Weff este egal cu cel elastic Wel :
, = ( + 4(1 /0 ))

Daca unghiul dintre inima si talpa este mai mic de 60 de grade, iar elementul nu

este supus la incovoiere dupa una din axele elementului sau este supus la torsiune:
, =

Wpl
fyb
0

fya

modul de rezistenta plastic

- limita de curgere a materialului de baza
- coeficenti de zveltete
- Valoarea medie a limitei de curgere care tine cont de nr de indoituri

Rezistenta la forta taietoare pentru

tabla cutata
Rezistenta la forta taietoare pentru tabla cutata se calculeaza conform paragrafului

6.1.5 din EN 1993-1-3

,

hw
fbv

f
t

=
0

inaltimea sectiunii considerata intre liniile mediene ale talpilor

- rezistenta la forfecare considerand voalarea
- unghiul intre inima si talpa
- grosimea tablei

Verificarea la deformare locala pentru

tabla cutata
ncarcarile concentrate, sau reactiunile aplicate pe lungimi mici asupra profilelor

formate la rece incovoiate, pot provoca cedarea acestora prin deformare plastica
locala a inimii
Cedarea are loc datorita valorilor ridicate ale efortului unitar de compresiune in
zonele inimii supuse acestor solicitari, care provoca deformarea plastica locala
, = 2
la
fyb

t
r

gM1

1 0.1

0.02
0.5 +

2.4 +
90

lungimea de rezemare efectiva

- limita de curgere a materialului de baza
- unghiul intre inima si talpa
- grosimea tablei
- raza interna de racordare
- coeficient care tine cont de distributia incarcarilor
- factor partial pentru rezistenta la flamaj a tablei (=1.0)