Strategie transfrontaliera Dolj - Vidin

privind diminuarea poluarii datorate agentilor economici

Identificarea de proiecte comune

I.

Descriere general a zonei transfrontaliere Dolj-Vidin

1.1. Date generale

1.2. Prezentarea situatiei de fapt a mediului nconjurtor in zona
transfrontaliera Dolj-Vidin
1.3. Analiza SWOT

II. Viziunea i obiectivele de protectie a mediului inconjurator

2.1. Viziunea privind protectia mediului inconjurator
2.2. Obiective strategice
2.3. Obiective specifice

III. Proiecte comune identificate in zona transfrontaliera

Dolj-Vidin

I. Descriere general a zonei transfrontaliere Dolj-Vidin

1.1. Date generale
Bulgaria a inregistrat o crestere a PIB in 2007 cu 6,2% fata de 2006, preliminarile expertilor
estimand aceeasi crestere pentru 2008 si de 6,4% in 2009.
Romania, pe de alta parte, este pe locul sase in Uniunea Europeana la cresterea PIB in ultimul
trimestru din 2007, cu o apreciere de 6,6 procente, relateaza NewsIn, preluand un studiu Eurostat.
PIB-ul Romaniei a crescut peste estimarile analistilor, ca urmare a avansului puternic inregistrat de
servicii si de constructii, care au compensat declinul accentuat din sectorul agricol.
Industria Judetul Dolj
Rezultatele industriei judetului Dolj a cunoscut in ultimii ani o dinamica oscilanta, de la 89,6% in
anul 2002 fata de anul 2001 la 107,9% in anul 2003 fata de anul 2002 si la 104,7% in anul 2004 fata
de anul 2003. Evolutiile principalelor ramuri industriale ale judetului au cunoscut urmatoarea
evolutie:
industria prelucratoare, in crestere cu 5,2% comparativ anul 2003, prezinta in continuare
unele puncte care ii confera oportunitati reale pentru relansare:
o principalele ramuri ce au inregistrat cresteri: industria de masini si echipamente
(+38,3%), industria constructiilor metalice si a produselor din metal (+30,5%), industria chimiei si
fibrelor sintetice si artificiale (+27,0%), respectiv industria mijloacelor de transport rutier
(+20,7%).
o scaderi ale volumului de activitate au fost inregistrate in ramurile: prelucrarea lemnului
(-33,2%), industria confectionarii imbracamintei din textile, blanuri si piele (-26,1%), respectiv
industria alimentara si a bauturilor (-18,0%).
productia fizica industriala in anul 2004, comparativ cu perioada corespunzatoare a anului
2003 a inregistrat cresteri la:
o transformatoare si autotransformatoare cu putere de 0,25 KVA si peste, prefabricate
din beton armat, piese de schimb pentru utilaje tehnologice pentru metalurgie, piese de schimb
pentru utilaje tehnologice pentru lucrari miniere, utilaje tehnologice pentru metalurgie, constructii
metalice pentru constructii industriale, incaltaminte, ingrasaminte chimice cu azot, amoniac de
sinteza, lapte de consum, produse lactate proaspete, unt
scaderile productiei fizice au fost inregistrate, in principal, la: gaze asociate extrase, articole
de marochinarie, beton celular autoclavizat, tractoare, piese de schimb pentru utilaje pentru
exploatarea si prelucrarea lemnului, motoare electrice de 0,25 KW si peste, preparate din
carne si mobilier.
productia principalelor produse industriale se prezinta astfel :
o Metanol (tone)
133.935
o Amoniac de sinteza (tone)
151.545
o Ingrasaminte chimice cu azot (tone S.A.)
78.668
o Produse prelucrate din mat. plastice (kg)
1.181.316
o Constructii metalice (tone)
1.439
o Tractoare (bucati)
17
o Motoare electrice (kw)
102.942
o Transformatoare si autotransformatoare (kVA)
2.760.369
o Autoturisme de oras (bucati)
18.625
3

Datorita solului fertil ce caracterizeaza zona, toata regiunea transfrontaliera dispune de un sector
puternic de agricultura, angajand un numar relevant de persoane si contribuind relevant la economia
regionala si nationala. Pe de alta parte, in timpul procesului de privatizare a fostelor mari intreprinderi
agricole de stat, investitiile straine au aparut pe piata locala. Activitatile industriale sunt concentrate
pe sectoare traditionale, cum ar fi constructii de masini, metalurgie, energie, industria chimica,
constructia mijloacelor de transport, constructii si materiale de constructii, textile, industria
alimentara si agro-alimentara. Aceste industrii sunt surse relevante de poluare a aerului, apei si solului
in zona, deoarece procesul de productie nu este bazat pe tehnologii moderne iar standardele de
calitate privind protectia mediului nu sunt intotdeauna implementate.
Agricultura-Judetul Dolj:
Dupa modul de folosinta, suprafata agricola, de 584347 hectare cuprinde: 486622 hectare teren arabil,
71630 hectare pasuni si fanete naturale si 26095 hectare vii si livezi. Dinamica productiei agricole in
anii 2004 si 2003 a fost influentata de conditiile naturale dar si de politicile agricole initiate pentru
sustinerea sectorului animalier.
Valoarea productiei de bunuri si servicii agricole, in anul 2004 a fost de 19.131,1 miliarde lei, din
care 75,1% (14.368,9 miliarde lei) au provenit din sectorul vegetal, 23,7% (4.526,6 miliarde lei) din
sectorul animalier si 1,2% (235,6 miliarde lei) din servicii agricole.
In anul 2004, fata de anul 2003 cresterea pe ansamblu a productiei agricole a fost de 64,1%. Aceste
rezultate pozitive s-au datorat mai ales productiei vegetale care s-a majorat cu 83,8% si productiei
animaliere cu 25,3%.
In ceea ce priveste parcul de tractoare si masini agricole, acesta este, in general, uzat fizic si moral,
insuficient numeric in practicarea unei agriculturi performante. La finele anului 2004, agricultura
avea in dotare, 7431 tractoare, 6173 pluguri pentru tractor, 4209 semanatori mecanice, 1712 combine
pentru recoltat cereale paioase iar suprafata de teren arabil pe un tractor fizic, in judetul Dolj, a
crescut de la 62 hectare in anul 2003 la 65 hectare in anul 2004.

Agricultura - Districtul Vidin:

In districtul Vidin, agricultura ocupa un loc important, cu 145 398 ha de teren agricol, in cadrul caruia
se cultiva, in principal:
Grau (31,17%)
Porumb (30,42%)
Floarea soarelui (30,36%)
Orz (8,05%)
Diversificarea redusa a soiurilor agricole cultivate nu permite o dezvoltare intensiva a sectorului
agricol in districtul Vidin, in ciuda exploatarii extensive a suprafetelor agricole. De asemenea,
echiparea tehnica a exploatatiilor agricole este redusa.
Cele mai bune rezultate productive se obtin pentru culturile de porumb peste 21 milioane kg si o
medie de 475 kg/ha. La diferenta destul de mare, productivitate buna este obtinuta si la culturile de
grau- 260kg/ha si orz- 240kg/ha.
Turismul - Districtul Vidin
este deosebit de important pentru dezvoltarea regiunii, cunoscand poate cea mai inovativa si mai
accelerata dezvoltare. Principalele obiective turistice exploatate sunt:

 Parcul national de pe malul Dunarii, monument istoric, in cadrul carora sunt incorporate alte
monumente semnificative, precum teatrul Veda, o moschee, telegraful Kapiya, oficiul postal
turcesc, fortareata Baba Vida, cat si sit-uri arheologice.
Zona turistica Orlyaka: localizata la 4 km sud-vest de Vidin, pune la dispozitia turistilor: zona
de campare, facilitati pentru sporturi pe apa, pescuit
Zona turistica Bozhuritsa: localizata la 18 km de Vidin, asigura facilitati de petrecere a
timpului liber precum vanatoare, drumetii, inot, pescuit, etc.
Industria - Districtul Vidin
Activitatea economica in districtul Vidin cunoaste o dinamica mai redusa decat in judetul Dolj.
Activitatea economica este concentrata in jurul catorva companii, unele dintre ele avand capital
majoritar strain sau de stat. Companiile prezentate mai jos sunt, astfel reprezentative pentru activitatea
economica a districtului:
KNAUF Gipsfazer" PLC: produce mase plastice utilizate in principal in constructia de
case, incluse in prefabricate, izolatii, fatetari, separatii. Societatea are 99% capital austriac si
produce anual 3 milioane de metri patrati de mase platice, ce poarta marca Vidiwal sau
Vidifloor. Productia societatii este destinata pietei interne, dar si exportului in Austria,
Germania, Slovenia si Elvetia.
KULA RING: societatea pe actiuni cu participare olandeza, ce produce elemente de
cauciuc, precum bande de transportare a marfurilor, echipamente de rezistenta, profile si
tampoane industriale. 75% din productie este destinata pietelor externe.
VIDA STYLE PLC: una dintre cele mai mari companii de textile, specializata in
realizarea camasilor si cravatelor (600 000/an) barbatesti, respectiv a bluzelor de dama (2 500
000/an). Preocuparea pentru calitatea produselor si parteneriatele dezvoltate cu Orbis,
Drexel, Hatico, BWA, GBS ofera acces societatii catre pietele externe ale Germaniei,
SUA, Marii Britanii, Belgiei, Spaniei, Frantei, Finlandei si Italiei.
Gips JSC: singura companie din Bulgaria ce extrage si prelucreaza ghipsul din minele
Koshava. Modernizarea tehnologica a echipamentelor permite satisfacerea exigentelor nationale
si internationale, pentru o capacitate de 160 000 tone ghips extras si 85 000 tone gips prelucrat
pentru constructii.
L B BULGARICUM: companie pe actiuni, cu partener unic statul bulgar, avand
drept obiectiv productia laptelui, dar si cercetarea in acest domeniu. Interesul national pentru
cercetare a determinat infiintarea in 1963 aici a Institutului de Lapte.
MAGURA PLC: societate viticola, cu 20 de angajati ce prelucreaza 2400 tone de
struguri anual, pentru producerea unor marci renumite de Cabernet, Merlot, Gamza,
Rkatsiteli, vinuri fructate si coniac.
VEDERNIK PLC: societatea specializata in industria textila, respectiv crearea de
haine pentru femei, avand o participare de 10% statul bulgar si 90% privat. 96% din productie
este destinata pietei germane.
FANTY G: companie de transport si expeditie in Bulgaria si Europa de Vest.
Camioanele si masinile de transport ale acesteia poseda certificate de siguranta si protectie a
mediului. In paralel cu activitatea principala de transport, societatea a dezvoltat o serie de
activitati adiacente, precum constructia unor statii de benzina, parcari, spalatorie ecologica
pentru camioane si masini mari de transport, service si depozite pentru marfa. De asemenea,
societatea efectueaza atat transporturi rutiere, cat si transporturi fluviale (Dunare), asigurand
transportul containerelor mari, a paletilor si a automobilelor pe traseul Bulgaria-Europa
Occidentala.
AIHOV LTD: societate cu capital integral german, ce prodce componente electrice
destinate in principal pietei germane. Asigura in districtul Vidin 200 de locuri de munca.

 BDINTEX LTD: societatea textila ce prodce camasi de dama si barbatesti, pentru

importante branduri din Europa (Italia, Franta, Germania, Belgia, Germania) si Statele Unite ale
Americii. Societatea este complet retehnologizata si asigura 160 locuri de munca.

1.2. Prezentarea situatiei de fapt a mediului nconjurtor in zona

transfrontaliera Dolj-Vidin
1.2.1. Probleme generale de protectie a mediului
(A) In zona Craiova, defrisarea irationala a suprafetelor impadurite si in special a perdelelor de
protectie din judetul Olt a dus la degradarea solului, existand pericolul aridizarii, in special in partea
de sud a judetului. In prezent se desfasoara o campanie de impadurire coordonata de Directia Silvica
Olt, ce are ca scop preluarea unor suprafete de teren, in vederea impaduririi cu specii de arbori ce
confera solului o mai mare stabilitate si crearea microclimatului oferit de padure.
(B) O problema majora care afecteaza ambele tari este riscul de inundatii al Dunarii. Lucrarile
hidrotehnice pentru prevenirea inundatiilor in Romania sunt invechite, 70-80 % dintre ele fiind
construite in anii 1970-1980. Cel mai ridicat nivel al Dunarii in Romania si Bulgaria din 1895 si pana
in prezent a fost in 2006, cu un nivel record de 9,4 m (30,8 ft) in nord-vestul orasului Vidin din
Bulgaria. Judetele din Romania Mehediti, Dolj si Olt au fost grav afectate. Distrugerile au continuat si
in alte sate ca rezultat al alunecarilor de teren. 20 de diguri au cedat, zeci de mii de oameni au fost
evacuati, mii de case au fost inundate si peste 50.000 de hectare teren arabil au fost distruse.
(C) Managementul apelor si al apelor uzate:
Judetul Dolj
o Exista doua bazine hidrografice principale in judet: Dunarea (150km) si Jiu (140km).
o Calitatea apelor subterane este serios afectata de evacuarea directa a reziduurilor de la
cateva unitati industriale, dar si de poluare, acolo unde statiile de epurare lipsesc sau necesita
modernizari. Rezidurile sunt revarsate direct in raul Jiu.
o In 2007, un numar de 21 comune din 104, care exista in judetul Dolj, sunt dotate cu
sisteme de alimentare cu apa potabila. Reteaua de alimentare cu apa are o lungime de 1420 km,
care asigura consumul de apa potabila pentru 57% din populatia judetului.
o In 8 localitati din judet, exista instalatii de canalizare publica cu o lungime totala
simpla a conductelor de canalizare publica de 539.2 km, in 2005
Districtul Vidin
Municipalitatea Vidin are o retea de alimentare cu apa bine dezvoltata, toate regiunile
de langa aceasta fiind alimentate din 35 de surse de apa, 15 statii de pompare a apei si un volum
de 1.990 l/sec.
Lungimea retelei de alimentare este de 433 km, din care 150 km sunt externe si 323km
interne. Aceasta infrastructura este veche de peste 30 de ani si necesita modernizare pentru a
reduce pierderile considerabile.
6

 Apa potabila este provenita din surse subterane si nu are sisteme de purificare a apei.
Exista 59 km de retea de canalizare acoperind toate imprejurimile municipalitatii.
Nu exista sisteme de tratare a apelor reziduale, ele fiind deversate direct in Dunare.

1.2.2. Impactul activitatii economice asupra mediului inconjurator in zona

transfrontaliera Dolj-Vidin
(A) Sectorul Agricol
Lasare in paragina a terenurilor agricole: 24.495 ha terenuri necultivate, ceea ce a
dus la imburuienarea acestor terenuri care devin, factori de proliferare a bolilor si daunatorilor
si la marirea rezervei de seminte din flora salbatica, cu mari probleme de cultivare ulterioara
(judet Dolj)
Degradarea fizica a solurilor, datorita drenajului si irigatiilor incorecte
Eroziunea solului, datorita pasunatului intensiv, prin exploatarile nerationale ale fondului
forestier si funciar (pentru marirea suprafetelor arabile si a pasunilor)
Practici agricole necorespunzatoare, in special in cazul gospodariilor agricole mici,
datorita insuficientei cunoasteri a metodelor moderne de dezvoltare a agriculturii

Degradarea solurilor prin utilizarea echipamentelor si masinilor agricole

vechi si uzate moral si fizic: 7431 tractoare, 6173 pluguri pentru tractor, 4209
semanatori mecanice, 1712 combine (judetul Dolj)

(B) Sectorul Industrial

cantitatea mare de poluanti gazosi, solizi si lichizi eliminata in aer, apa si sol.
depozitarea neconforma a deseurilor solide rezultate din procesele productive
specifice industriei
consum excesiv de energie, insuficienta exploatare a resurselor regenerabile de energie
instalatii invechite si insuficienta preocupare pentru reducerea cantitatilor de emisii

transportul- sector important si aflat in plina expansiune in zona

transfrontaliera Dolj-Vidin, contribuie majora la poluarea zonei
transfrontaliere Dolj-Vidin, prin:
o poluarea legata de circulatia mijloacelor de transport, ca urmare a emisiilor de
substante poluante rezultate n urma consumului de combustibil, a zgomotului si a
antrenarii particulelor de praf aflate pe carosabil
o eliminarea in atmosfera atat poluantilor gazosi, cat si solizi (particule), dintre care cei
mai importanti sunt: monoxidul de carbon (CO), dioxidul de carbon (CO2), oxizii de
azot (NOx), hidrocarburi volatile (COV), dioxid de sulf (SO2) si compusi ai plumbului
(Pb)

1.3. Analiza SWOT privind protectia mediului in zona transfrontaliera Dolj-Vidin

DOMENIU
Puncte tari
Agricultura - nivel crescut al biodiversitatii,
datorita prezentei solului fertil
al campiei Dunarii;
- potential agricol ridicat,
Judetul Dolj se situeaza pe
locul 2 in Romania ca
suprafata agricola, iar in
districtul Vidin se regasesc
suprafete intinse adaptate
exploatarilor agricole, cat si
resurse de apa insemnate
pentru irigatii;
- existenta traditiei in
exploatarea resurselor
agricole;
- productivitate buna pentru
soiurile cultivate;
Industrie
- resurse umane calificate in
tehnologie de varf (industria
software, proiectarea asistata
de calculator, etc.);
- forta de munca bine instruita si
calificata disponibila la costuri
rezonabile;
- caracter destul de diversificat
al sectoarelor industriale;
- existenta unor investitori
importanti, ce au capacitatea
de a dezvolta propria afacere
prin sisteme de protectie a
mediului inconjurator;

Puncte slabe

Oportunitati

- slaba dezvoltare a mediului rural,

concretizata in venituri reduse pentru
acestia si servicii sociale precare;
- afectarea Dolj-ului de seceta si
fenomene de desertificare;
- insuficienta utilizare a tehnicilor agricole
moderne;
- numar redus de echipamente agricole;
- existenta unor echipamente agricole
uzate moral si fizic;

conditii
favorizante
practicarii
agriculturii
ecologice;
- oportunitati de finantare
destinate dezvoltarii sectorului
agricol;
- suprafete arabile mari
disponibile practicarii unor
culturi diversificate;
- existenta unor centre de
cercetare si laboratoare de
testare in domeniul agricol,
indeosebi in districtul Vidin;

- probleme de mediu afectand apa, aerul si

solul, datorita industrializarii excesive a
judetului Dolj, cu repercursiuni asupra
zonelor invecinate a Vidinului;
- numar redus al angajarilor in industrie si
al dezvoltarii ramurilor industriale cu
valoare adaugata mare;
- slaba educatie antreprenoriala;
- investitii reduse in modernizarea
proceselor industriale;

- cresterea investitiilor si
atractivitatii sectorului
industrial din zona
transfrontaliera;
- complementaritatea
economica a zonei
transfrontaliere Dolj-Vidin;
- modernizarea sistemelor de
productie, in cazul unitatilor
productive mari;
- constientizarea, din partea
actorilor economici, a
necesitatii de aliniere la
reglementarile privind

Amenintari

- ruralizare si slaba
productivitate a muncii in
domeniul agriculturii;
- dezinteresul populatiei tiner
pentru agricultura, ca
principala activitate
productiva;
- preponderenta gospodariilor
agricole individuale de
subzistenta;

- facilitati reduse destina

investitorilor
straini,
deosebire in judetul Dolj;
- preponderenta sectorului
lohn in Vidin;
- dezvoltarea limitata
sectorului
industrial,
deosebire in sectorul
prelucrare;
- prioritatile privind protectia
mediului inconjurator pot int
in conflict cu interesele
sectoarelor industriale
principale (sectorul chimic,
8

Inovarea la
nivelul
agentilor
economici

- existenta polilor urbani de

dezvoltare (Craiova, Vidin);
- trend ascendent al rezultatelor
economice, ceea ce asigura
resursele necesare inovarii;
- implicarea unui numar
important de agenti economici
in pregatirea proiectelor de
cercetare finantabile prin
fonduri structurale;

- existenta decalajului informational intre

mediul rural si urban;
- resurse financiare reduse angajate in
proiecte de cercetare;
- numar redus de intreprinderi inovative in
zona transfrontaliera;
- existenta sporadica a departamentelor de
cercetare-dezvoltare la nivelul agentilor
economici;

Utilizarea
si
transferul
de
tehnologii
curate

- numar redus de proiecte independente de

transfer tehnologic ale agentilor
economici;
- investitii reduse ale agentilor economici
in implementarea unor tehnologii noi;
- numar redus de agenti economici
conectati in retele de transfer tehnologic si
cercetare;

mediu educational bine

dezvoltat,
sustinut
de
universitati si centre de
specializare;
- numar mare de centre de
cercetare, inclusiv statiuni
experimentale specializate in
domenii
agricole
si
prelucrarea
produselor
agricole;
- dezvoltarea de laboratoare de
cercetare
specializate
pe
domenii industriale, in cadrul

protectia mediului;
- integrarea Europeana
determina cresterea comertului
trans-frontalier (romanobulgar), dar si a comertului de
tranzit;
- extinderea Internet-ului, ce ar
putea suplini lipsa altor
posibilitati de comunicare, cu
deosebire in mediul rural;
- dezvoltarea infrastructurii de
afaceri in special incubatoare
de afaceri pentru IMM-uri;
- existenta parcului Industrial
Craiova si a Incubatorului de
Afaceri IPA CIFATT;
- existenta unui numar
important
de
centre
si
laboratoare de cercetare, pe
domenii diverse, in special in
Craiova;
- potential de dezvoltare a unor
grupuri de IMM-uri (clustere)
in domenii complementare, cat
si de dezvoltare a parcurilor
industriale si tehnologice;
- cresterea sectorului
tehnologic si IT in Craiova;
- existenta unui numar
important de centre/ institute
de cercetare si transfer
tehnologic;
- integrarea centrelor de
cercetare si transfer tehnologic

termo-electric, etc.);
- migrarea populatiei tine
catre zonele urbane
cresterea
decalajul
educational intre mediul urb
si cel rural;
- discrepante intre meseriile
oferite de sistemul educationa
si cerintele pietei muncii,
respectiv dezvoltarea redusa a
sistemelor alternative de
formare;

- rezistenta marilor operato

economici
in
adoptar
tehnologiilor de protectie
mediului;
- reticenta agentilor economi
fata de activitati de transfer
tehnologic, gen brokeraj, etc
- resurse financiare reduse al
actorilor economici medii sa
mici pentru a realiza transfer
tehnologic , acestia preferand
echipamentele tip second
hand;
9

Transport

Turism

Universitatii Craiova;
- numarul mare de proiecte de
cercetare
realizate
in
parteneriat universitate- agenti
economici;
- implicarea activa a centrelor de
cercetare si a Universitatii
Craiova in derularea de
proiecte
de
cercetare
internationale;
- buna interconectare la retelele
internationale de cercetare a
zonei transfrontaliere DoljVidin, prin centrele si punctele
de cercetare active aici;
- Dolj si Vidin sunt judete de - inexistenta autostrazilor in regiune;
tranzit cheie intre Romania, - inexistenta unei cai ferate de legatura
Bulgaria
si
Uniunea directa cu Bulgaria;
Europeana;
- porturi slab dezvoltate, in ciuda
- traversarea celor doua regiuni
diversificarii punctelor de trecere si
de catre doua coridoare panasistemelor de navigatie pe Dunare
europene: Coridorul
(ferryboat, transport marfa si pasageri,
multimodal IV (Berlinetc);
Nrnberg-Praga-BudapestaBucuresti-Constanta-SalonicIstanbul) si Coridorul VII
(Dunarea);
- infrastructura de transport
diversificata: aeroporturi
internationale (Craiova,
Vidin), retelele rutiere si de
cale ferata;
- potential pentru dezvoltarea - structuri de management insuficiente
turismului si agroturismului: pentru ariile protejate;

in cadrul retelelor europene si

internationale;

- orientarea agentilor
economici in retehnologizare
mai degraba spre
productivitate decat spre
tehnologii curate;
- insuficienta informare
tehnica a intreprinzatorilor
medii si mici asupra
oportunitatilor de transfer
tehnologic;

- dezvoltarea sistemelor
multimodale de transport
(transport feroviar, rutier,
fluvial si aerian);
-construirea podului de la
Calafat Vidin, cat si
potentialul Dunarii ca si
coridor de transport cu cost
redus;
- dezvoltarea centrelor de
logistica aferente punctelor
nodale de transport;

- cresterea gradului de polua

a aerului ca urmare a creste
traficului rutier pe noi rute;
- preferinta transportatoril
pentru
sistemul
rutier,
defavoarea celui feroviar s
naval;
-instabilitatea politica din fos
Iugoslavia, ceea ce afectea
siguranta rutelor de transport;

- conditii favorabile dezvoltarii

agroturismului si a turismului

- turism necontrolat in arii

protejate;
10

Autoritati
publice
locale

Societate
civila

zonele
rurale
pastreaza
obiceiurile si traditiile vechi,
ca resurse relevante pentru
practicarea turismului rural;
- 37 arii protejate, 8 situri
NATURA 2000 si 19 habitate
naturale;
- renovarea si exploatarea
adecvata a unor sit-uri
istorice, ce sunt incluse in
trasee turistice;
- resurse umane calificate la
nivelul autoritatilor publice
locale;
- existenta unor evaluari si
prognoze privind situatia
mediului inconjurator si
investitiile necesare;
- deschiderea APL pentru
parteneriate transfrontaliere,
dar si cu societatea civila sau
mediul privat, in vederea
asigurarii dezvoltarii socioeconomice;

- insuficienta publicitate si informare

turistica, respectiv servicii insuficiente
destinate turistilor;
- instruire redusa a intreprinzatorilor din
domeniul turismului;

de croaziera pe Dunare;
- proiecte si initiative pentru
exploatarea in comun a
activitatilor
culturale
traditionale;
- conditii favorabile utilizarii
resurselor naturale si culturale
pentru dezvoltarea produselor
turistice comune;

- insuficienta protectie
degradare
consecventa
patrimoniului cultural;
- promovare ineficienta a
obiectivelor si traseelor
turistice;
- diversificarea redusa a
serviciilor turistice conexe;

- risc ridicat de mediu legat de inundatii

ale Dunarii;
- inexistenta sistemelor de tratare a apelor
reziduale in Vidin;
- deficiente in alimentarea cu apa potabila
si retele de canalizare slab dezvoltate in
special in mediul rural;

- eforturi strategice reduse

pentru planificari comune in
domeniul managementului
situatiilor de urgenta, in speci
prevenirea riscului de
inundatii;
- resurse financiare reduse
pentru cofinantare proiectelor
mari de protectie a mediului;

- dezvoltare accelerata a
societatii civile, indeosebi in
judetul Dolj;
- implicarea puternica a ONGurilor in promovarea
principiilor de dezvoltare
durabila si educatia cetatenilor
privind protectia mediului;

- resurse financiare insuficiente pentru

dezvoltarea de proiecte mari in domeniul
protectiei mediului;
- coalizare redusa a ONG-urilor in
domeniul protectiei mediului;
- vizibilitate redusa a activitatilor ONG in
domeniul protectiei mediului;
- implicare redusa a mediului economic in

-atragerea de fonduri pentru

dezvoltarea economico-sociala
a zonei transfrontaliere, prin
proiecte
finantabile
prin
fonduri structurale dezvoltate
atat individual, cat si in
parteneriat;
- pregatirea studiilor de
fezabilitate pentru obiective de
investitii vizand protectia
mediului;
- extinderea retelelor de
alimentare cu apa potabila in
regiunile rurale din judetul
Dolj;
- multiplicarea parteneriatelor
transfrontaliere
romanobulgare la nivelul societatii
civile;
- buna reprezentare a mediului
de afaceri prin asociatii
profesionale sau patronate;
- dezvoltarea oportunitatilor de

- lipsa unei planificari pe

termen lung a activitatilor
societatii civile;
- lipsa resurselor financiare si
capacitate redusa de
sensibilizare financiara a
mediului privat, in vederea
sustinerii actiunilor ONG;
11

Cetateni

- actiuni de cooperare intre ONG

si APL pe proiecte de interes
local;
- interes crescut al ONG-urilor
reprezentative pentru mediul
de afaceri (asociatii
profesionale, patronate, etc)
privind aspectele de inovare si
protectie a mediului;
- nivel ridicat de educatie al
cetatenilor in zona
transfrontaliera Dolj-Vidin;
- receptivitatea cetatenilor
privind actiunile de protectie a
mediului realizate de APL sau
ONG:

proiectele ONG de protectie a mediului;

finantare a proiectelor ONG,

prin fonduri ale Consiliului
Judetean
sau
programe
operationale;
- consolidarea societatii civile
si transformarea sa intr-un
partener
activ
pentru
autoritatile publice locale;

- informare redusa privind impactul

activitatilor zilnice asupra mediului si a
asupra modalitatilor de prevenire a
acestora;

- cresterea gradului de
informare si receptivitate a
cetatenilor, de la varste fragede
(copii, elevi, etc) asupra
problematicilor de mediu;

- oportunitati reduse de
implicare a cetatenilor in
actiuni de protectie a mediulu
- ineficienta actiunilro de
informare a turistilor asupra
problematicii de protectie a
mediului;
- lipsa unei politici coercitive
de protectie a mediului, in
special in zonele turistice;

12

II. Viziunea i obiectivele de protectie a mediului inconjurator

2.1. Viziunea privind protectia mediului inconjurator
"Dezvoltarea durabila a zonei transfrontaliere Dolj - Vidin, prin
conjugarea eforturilor societatii civile autoritatilor publice- mediului
economic si al cetatenilor, in vederea reducerii poluarii mediului
inconjurator si dezvoltarea unui mediu economico-social competitiv,
prin inovare si transfer tehnologic.
2.2. Obiective strategice
Analiza SWOT privind zona transfrontaliera Dolj-Vidin a permis evidentierea gradului de
dezvoltare economico-sociala, a modalitatilor de inovare si a capacitatii de transfer tehnologic, cat
si a gradului de implicarea al cetatenilor, societatii civile, mediului economic si autoritatilor publice
in domeniul protectiei mediului si al reducerii impactului activitatilor economice asupra acestuia.
Acesti factori au fost analizati din perspectiva punctelor forte si slabe, respectiv a amenitarilor si
oportunitatilor specifice zonei transfrontaliere Dolj-Vidin.
In acest sens, obiectivele strategice propuse sunt structurate dupa cum urmeaza:

1) realizarea unui parteneriat durabil al societatii civile- autoritatilor publice

locale - mediului de afaceri, in vederea protectiei mediului si sustinerii
inovarii si transferului de tehnologii curate;
2) stimularea includerii actorilor economici medii si mici in retele de transfer
tehnologic si inovare;
3) revigorarea spatiului rural, in vederea conservarii si protectiei mediului;
4) sustinerea proiectelor locale de imbunatatire a infrastructurii de mediu;
5) crestearea gradului de informare si constientizare al cetatenilor privind
protectia mediului;

2.3. Obiective specifice

1) realizarea unui parteneriat durabil al societatii civile- autoritatilor publice
locale- mediului de afaceri, in vederea protectiei mediului si sustinerii
inovarii si transferului de tehnologii curate:
a. cresterea gradului de cooperare intre autoritatile publice locale romane si bulgare, pe
probleme de protectia mediului;
b. stimularea schimbului de experienta in domeniul solutionarii problemelor specifice de
protectie a mediului;

13

c. cresterea gradului de implicare activa a ONG-urilor in proiectele de protectie a

mediului desfasurate de autoritatile publice locale, prin actiuni de mediatizare si
constientizare publica;

2) stimularea includerii actorilor economici medii si mici in retele de transfer

tehnologic si inovare:
a. cresterea gardului de promovare a avantajelor competitive a retelelor de transfer
tehnologic si inovare in randul actorilor economici de talie medie si mica din zona
transfrontaliera Dolj-Vidin;
b. identificarea si promovarea principalelor retele de transfer tehnologic si inovare
accesibile intreprinderilor mici si mijlocii din zona transfrontaliera Dolj-Vidin;
c. cresterea numarului de proiecte de cercetare- dezvoltare si de parteneriate dintre IMM
si centrele de cercetare din zona transfrontaliera Dolj-Vidin;

3) revigorarea spatiului rural, in vederea conservarii si protectiei mediului:

a. mediatizarea si constientizarea intreprinzatorilor asupra oportunitatilor de dezvoltare
a agriculturii ecologice in zona transfrontaliera Dolj-Vidin;
b. cresterea gradului de instruire si informare al agricultorilor privind tehnicile si
practicile agricole moderne;
c. cresterea numarului de agricultori din zona transfrontaliera Dolj-Vidin beneficiari ai
programelor operationale (romane si bulgare) de dezvoltare a mediului rural;
d. identificarea si promovarea activitatilor alternative sectorului agrar generatoare de
venit, ce pot fi practicate in mediul rural;

4) sustinerea proiectelor locale de imbunatatire a infrastructurii de mediu:

a. identificarea necesitatilor de dezvoltare comuna a infrastructurii de mediu si
oportunitatilor de finantare a acestora, in cadrul unei strategii comune de dezvoltare
Calafat-Vidin;
b. multiplicarea parteneriatelor locale intre autoritatile publice romane si bulgare, in
vederea dezvoltarii de proiecte complexe de protectie a mediului;
c. dezvoltarea parteneriatului public-privat, in vederea implementarii proiectelor locale si
transfrontaliere de imbunatatire a infrastructurii de mediu;

5) crestearea gradului de informare si constientizare al cetatenilor privind

protectia mediului:
a. multiplicarea actiunilor comune romano-bulgare de informare si constientizare a
cetatenilor privind protectia mediului;
b. dezvoltarea de proiecte dedicate, pe grupe de varsta, privind masurile de protectie a
mediului ce pot fi intreprinse de cetateni;
c. cresterea vizibilitatii actiunilor intreprinse de ONG in domeniul protectiei mediului, in
zona transfrontaliera Dolj-Vidin;

14

III. Proiecte comune identificate in zona transfrontaliera

Dolj-Vidin
1) "Strategia transfrontaliera de dezvoltare durabila a oraselor Calafat-Ro si Vidin-Bg":
- identificarea potentialului economic de dezvoltare al zonei;
- identificarea sectoarelor industriale compatibile si surse de competitivitate pentru
acestea;
- actiuni, masuri, proiecte ce pot fi intreprinse de autoritatile publice Calafat si Vidin,
in parteneriat transfrontalier, in vederea dezvoltarii socio-economice a regiunii si
protectiei mediului inconjurator.
2) Portal Inteligent Services - Business Services - B2B:
- identificare parteneri de afaceri (furnizori, clienti, etc) pentru IMM din zona DoljVidin;
- identificare retele de transfer tehnologic adecvate, in functie de tipul de sectorul
economic,
pentru IMM din zona transfrontaliera Dolj-Vidin;
- identificarea si conectarea cu centre de cercetare din zona transfrontaliera Dolj-Vidin,
in vederea
dezvoltarii de proiecte de cercetare si transfer tehnologic;
3) Centru de consultanta pt IMM-uri:
- retele de incubatoare si centre de afaceri
- cosultanta virtuala catre IMM in domenii precum cercetare, retele de transfer
tehnologic, etc;
- sisteme de e-learning adresate IMM si angajatilor acestora;
- informare si networking;
4) Dezvoltare Piata de gros in regiunea Oltenia-Vidin si Montana:
- stimularea relatiilor dintre agricultorii romani si bulgari;
- identificarea si comercializarea produselor agricole;
- transfer de tehnologie agrara, practici agricole moderne;
- informare, networking.
5) Un portal complex de turism si promovare imagine de turism
-

identificare obiective turistice;

identificare si realizare pachete turistice comune;
promovarea intreprinzatorilor romani si bulgari din domeniul turismului;
includere in motoare de cautare si relationare cu alte portaluri de turism;
promovare sisteme de formare si training in domeniul turismului, etc

15

A. Propuneri de proiecte comune reiesite din intalnirea din Craiova, 5-6 iulie 2008 :

Strategie de inovare regionala propunere Augustin Corneanu

Cercetare stiintifica in domeniul medical cerinta a Spitalului Regional Craiova
Centru expozitional transfrontalier intinerant propunere PLIMM
Studiu privind valorificarea potentialului turistic ecologic propunere Georgia Dimitrova
Valorificarea energiei regenerabile in folosul comunitatilor transfrontaliere G. Dimitrova
Cooperare proivind transfer tehnologic de componente IT propunere bulgar Novo Selo
Construirea de branduri locale - propunere bulgar Novo Selo
Consolidarea retelei transfrontaliere de structuri asociative ale IMM Todor Tsekov
Dezvoltarea de proiecte culturale, de valorificare a traditiilor dir. Rusu, Radio

B. Idei derivate din intalnirea primarilor Calafatului si Vidinului:

Elaborarea unei Strategii comune de dezvoltare durabila pentru zona Calafat Ro si
Vidin - Bg
Elaborarea unui Studiu privind amenajarea turistica a malurilor Dunarii in zona oraselor
Vidin Bg si Calafat Ro, de o parte si de cealalta a piciorului Podului
Elaborarea unui Studiu privind consolodarea/construirea de cheiuri de protectie a malurilor
Dunarii in zona Vidin - Bg si Calafat - Ro
C. Alte idei de proiecte:
Centru transfrontalier de transfer tehnologic, Incubator de afaceri, Centru expozitional
transfrontalier;
Centru de consultanta pentru initiere, scriere si implementare proiecte deestinate IMM
Reabilitarea scolii din Gomotarti in vederea crearii unui centru transfrontalier de educatie
si recreere
Infratirea culturala a localitatilor limitrofe Dunarii

16