Capitolul 3

Bioreologie
Reologia este ramura mecanicii care studiaz
a deformarea
si curgerea unor materiale sub actiunea
fortelor aplicate asupra lor, curgerea lichidelor si
deformarea corpurilor plastice.
3.1

Corpuri elastice,plastice
si vscoelasticitatea

Elasticitatea este tendinta unui corp de a reveni la

forma initial
a cnd forta deformatoare care actioneaz
a
asupra corpului cnd este anulat
a.
Structurile cristaline, sau corpurile solide, precum oasele, au un grad mic de elasticitate datorit
a structurii interne care permite doar alunecarea unul peste
altul a planelor cristaline.
Spre deosebire de corpurile cu structuri cristaline,
corpurile care au o structur
a polimeric
a, piele, tendoane, cartilaje, muschi, vase sanguine, sunt formate
29

30

Figura 3.1: Alungirea unei bare sub actiunea unei forte.

din lanturi lungi de molecule. Aplicarea unor forte

asupra unor astfel de corpuri determin
a o alungire sau
comprimare apreciabil
a a moleculelor din care sunt
formate. Astfel aceste corpuri se alungesc sau comprima cu usurinta. Cnd forta este eliminat
a, moleculele ajung la lungimea initial
a, astfel c
a si corpul
ajunge la valoarea initial
a.
3.1.1

Legea lui Hooke

Alungirea (comprimarea) unui corp sub actiunea unei

forte este proportional
a cu m
arimea fortei si lungimea
initial
a si invers proportional
a cu sectiunea lui (Fig.
3.1).
l=

1 F l0
E S

(3.1)

unde:
F este forta care actioneaz
a asupra corpului exprimat
a n Newtoni,
l0 este lungimea corpului nedeformat exprimat
a n
metri,
S este sectiunea corpului exprimat
a n metri p
atrati,

31

l este alungirea sau comprimarea exprimat

a n metri
E este o constant
a de material numit
a modulul de
elasticitate Young exprimat
a n N/m2.
O alt
a form
a a legii lui Hooke este
= E"

(3.2)

unde:
= F=S poart
a numele de efort unitar exprimat
n N/m2;
" = l=l0 este alungirea (comprimarea) relativ
a, care este o m
arime adimensional
a.
Un mod mai simplu de a exprima acest lucru este
F =k

(3.3)

unde k este constant

a de elasticitate exprimat
a n N/m.
Foarte multe corpuri urmeaz
a aceast
a comportare doar
pentru valori mici ale fortei deformatoare. Punctul P
(Fig. 3.2) pn
a la care deformarea este proportional
a
cu forta, poart
a numele de limit
a de propor
tionalitate. n continuare deformarea nu mai este direct proportional
a cu forta dar ea r
amne una elastic
a (dac
a
se elimin
a forta deformatoare) se revine la momentul
initial.
Plasticitatea este tendinta unui material s
a sufere
o deformare permanent
a. Aceasta se petrece atunci
cnd este atins
a limita de deformare elastic
a - punctul E (Fig. 3.2). Dincolo de aceast
a limit
a materialul

32

Figura 3.2: Deformarea unui corp sub actiunea unei forte externe. P - limita de
proportionalitate, E - limita de deformare elastic
a, C- punct de curgere si R punct de rupere.

r
amne permanent deformat. Doar cteva materiale ndeplinesc aceast
a conditie. Cele mai multe au o mic
a
revenire spre forma initial
a. Acest lucru se petrece pn
a
la limita de curgere - punctul C (Fig. 3.2), dup
a care
deformarea necesit
a forte mai mici pn
a la punctul de
rupere - punctul R (Fig. 3.2).
Corpurile vscoelastice sunt corpuri cu elasticitate ntrziat
a. Vscoelasticitatea este tendinta corpurilor de a se deforma n timp. Ea este o proprietate
relevant
a n cazul materialelor organice din copurile vii.
Exist
a si materiale articiale care posed
a o astfel de proprietate ca de exemplu cele utilizate pentru saltele ortopedice. Pe o astfel de saltea senzatia initial
a este c
a se
st
a pe un corp rigid. Apoi materialul ia forma corpului.
Astfel de solide poart
a numele de solide Kelvin a c
aror
deformare depinde de efortul unitar si timp. De exemplu peretele vaselor sanguine pot considerate solide

33

Kelvin. Acestea sunt formate din bre de elastin

a si
colagen.
Cercet
ari recente (Rheology of Human Blood Plasma:
Viscoelastic Versus Newtonian Behavior de M. Brust,
C. Schaefer, R. Doerr, L. Pan, M. Garcia, P. E. Arratia,
and C. Wagner publicat n Phys. Rev. Lett. 110,
078305 n num
arul din 15 februarie din 2013) au
ar
atat c
a plasm
a sanguin
a este usor elastic
a, spre deosebire de ap
a care nu are astfel de propriet
ati. Pn
a n
momentul actual s-a considerat c
a plasma era un lichid
obisnuit. Proprietatea de elasticitate ar putea important
a pentru modelarea uxul de snge n vasele sanguine mici si pentru dezvoltarea de nlocuitori ai plasmei care s
a se potriveasc
a exact propriet
atilor sngelui.
Fie un lichid vscos ntre dou
a discuri orizontale, discul de jos ind x iar cel de sus rotit cu o vitez
a constant
a. Cnd se elimin
a fortele care tin discul de sus
n miscare, dac
a acesta se roteste putin napoi, pe cont
propriu, atunci lichidul prezint
a elasticitate. Pentru a
pune n evidenta efectul de elasticitate autorii au folosit
un aparat care a permis s
a se dep
arteze dou
a pl
aci ntre
care s-a introdus o mic
a cantitate de plasm
a (o pic
atur
a
mic
a). n aceast
a conguratie, un uid vscoelastic produce ntre cele dou
a pl
aci un lament subtire (Fig. 3.3.
Apa pur
a nu produce astfel de lamente. Ca exemplu
de astfel de lichid se poate da saliva. Dac
a se pune o
pic
atur
a de saliv
a ntre degete si acestea se dep
arteaz
a

34

se observ
a formarea unui lament. Echipa de cercet
atori a obtinut lamente nu numai n plasma sanguin
a
dar si n cazul unei plasme sintetice care a fost realizat
a
prin ad
augarea de polimeri n ap
a. Ei au nregistrarea
video fenomenul pentru a m
asura diametrul lamentului si modul n care acesta se schimb
a functie de timp.
Echipa a observat, de asemenea, mici m
argele care apar
de-a lungul lamentului, cum este de asteptat ntr-un
uid elastic. Elasticitatea apare probabil din cauza proteinelor plasmatice care au tendinta de a reveni la forma
lor initial
a dup
a ce sunt ntinse n cursul curgerii lichidului. n plus, membrii echipei conduse de Paulo Arratia
de la Universitatea din Pennsylvania din Philadelphia
au pus n evidenta elasticitatea plasmei cnd aceasta a
fost fortat
a s
a curg
a prin tuburi cu diametrul de 50 de
microni. Desi modul de curgere al sngelui este determinat ntr-o mare m
asur
a de c
atre celulele rosii, o descriere complet
a trebuie s
a includ
a n continuare si propriet
atile plasmei. De exemplu, ntr-un uid obisnuit ca
apa, apar vrtejuri n aval de un obstacol, cum ar o
piatr
a ntr-un pru care curge rapid. Dar ntr-un lichid
vscoelastic pot apare vrtejuri n amonte de obstacol,
care, n vasele de snge ar putea o constrictie. Astfel
de vrtejuri actioneaz
a mpotriva form
arii de cheaguri
n apropierea de locuri unde exist
a o constrictie.

35

Figura 3.3: Evolutia n timp a unui lichid care prezint

a propiet
ati elastice atunci
cnd pl
acile ntre care se aa se dep
arteaz
a una de alta.

3.2

Curgerea uidelor

Un uid este caracterizat de faptul c

a dac
a se aplic
a
o forta tangential
a la suprafata sa acesta ncepe s
a se
miste. Aceast
a proprietate caracterizeaz
a att lichidele
ct si gazele. Mai mult s-a observat c
a dac
a o parte a
uidului si m
areste viteza de deplasare o alt
a parte se
opune acestei tendinte. Frecarea intern
a pe care o posed
a
lichidele sau uidele n general actioneaz
a ntre diversele
p
arti ale uidului si determin
a un transfer de impuls de
la portiunile din uid cu viteze mai mari spre portiunile
din uid care au viteze mai mici. Starea uidului n care
p
arti diferite ale sale au diferite viteze nu este o stare
de echilibru. Proprietatea uidelor de a transfera impuls de la portiunile cu viteze mai mari spre portiunile
care au viteze mai mici poart
a denumirea de vsco-

36

zitate. n particular, cnd un uid care curge este n

contact cu un perete solid, stratul supercial aat n
contact cu peretele se aa n repaus datorit
a fortelor de
adeziune molecular
a dintre uid si solid. Astfel, cnd
un uid curge printr-o conduct
a, viteza straturilor de
uid creste cu ct acestea sunt mai dep
artate de perete.
Viteza maxim
a se atinge pe axa cilindrului. Datorit
a
vscozit
atii exista un transfer de impuls din interiorul
uidului c
atre perete. Impulsul transferat n unitatea
de timp pe unitatea de suprafata determin
a presiunea
pe care uidul o exercit
a asupra conductei.
Elementele de mecanica uidelor sunt necesare pentru a explica n sistemele biologice curgerea sngelui la
om, animale si a apei prin tuburile capilare ale plantelor.
n general, dinamica curgerii uidelor este un subiect
complex si multe aspecte ale misc
arii uidelor sunt nc
a
neinvestigate. Cu toate acestea analiza curgerii laminare a unui uid incompresibil este simpl
a. Un uid
este incompresibil dac
a densitatea lui r
amne constant
a
n timpul curgerii. Desi nici un uid nu este practic incompresibil, presupunem c
a sunt incompresibile acele
uide a c
aror variatie de densitate este mic
a si poate
neglijat
a.
Spunem c
a avem o curgere sta
tionar
a dac
a viteza
uidului n orice punct din spatiu r
amne constant
a n
timp, desi ea poate varia de la punct la punct.
Cnd miscarea uidului poate vizualizat
a prin stra-

37

Figura 3.4: Curgerea vscoas

a a unui uid.

turi care se deplaseaz

a paralel unele cu altele spunem
c
a aceasta curgere este laminar
a. Curgerea laminar
a este o curgere lin
a, n interiorul uidului neap
arnd
vrtejuri.
3.2.1

Coecientul de vscozitate

Se consider
a o curgere laminar
a pe o suprafata solid
a
plan
a. Stratul de uid n contact cu suprafata aderent
a
r
amne n repaus. Datorit
a vscozit
atii sau frec
arii interne, stratul de uid tinde s
a micsoreze viteza stratului aat deasupra sa. Din acest motiv straturile se vor
misca cu viteze diferite si va exista un gradient al vitezei
n uid. n general vscozitatea va stopa dup
a un timp
curgerea uidului. Pentru a nu se petrece acest lucru
trebuie actionat cu o forta la suprafata uidului care
s
a determine miscarea stratului respectiv cu viteza v
constant
a. Situatia este reprezentat
a n Fig. 3.4.
Se presupune c
a viteza curgere a uidului se modic
a

38

Figura 3.5: Gradinetul vitezei unui lichid

de-a lungul axei Ox, adic

a viteza uidului este dependent
a doar de coordonata x.
Experimental s-a constatat c
a forta de frecare dintre
straturi este
F (x) =

v
x

(3.4)

unde:
S este suprafata exprimat
a n m2,
v este variatia de vitez
a n jurul punctului de coordonat
a x exprimat
a n m/s,
x este distanta pe care are loc variatia de vitez
a
exprimat
a n metri.
a gradientul vitezei de coordoRaportul xv reprezint
nata x (Fig. 3.5). Constanta poart
a numele de coecient de vscozitate. Cu ct acesta este mai mare cu
att forta necesar
a curgerii uidului este mai mare. n
sistemul de unit
ati S.I. unitatea de m
asur
a a vscozit
atii

39

este

[ ]=

[F ][ x] N m s Ns
= daP (decapoise)
= 2
=
[S][ v]
m m m2

Ecuatia 3.4 se scrie n mod exact

F =

dv
dx

(3.5)

n Tabelul 1 sunt prezentati ctiva coecienti de vscozitate la 37 C.

Vscozitatea lichidelor descreste n general cu cresterea
temperaturii. Aceasta se petrece deoarece la temperaturi mai mari moleculele se misc
a mai usor. Pentru lichidele cu coecienti de vscozitate mici, precum
apa, sc
aderea acestuia este nesemnicativ
a. ns
a pentru lichidele organice coecientul de vscozitate variaz
a
aproximativ conform relatiei:
(T ) = A +

B
T

(3.6)

unde
T este temperatura absolut
a exprimat
a n grade Kelvin
A si B sunt constante care se determin
a empiric.
Astfel la cresterea temperaturii uidele curg mult mai
usor (de exemplu mierea)

40

Tabelul 1
Coecienti de vscozitate
Substanta
(daP)
Hidrogen
0; 91 10 5
Aer
1; 90 10 5
Oxigen
1; 92 10 5
Vapori de ap
a 1; 66 10 5
Ap
a
0; 69 10 3
Glicerin
a
0; 35
Snge
3 4 10 3
Plasm
a
v 1; 4 10 3
Spre deosebire de lichide, vscozitatea gazelor descreste cu sc
aderea temperaturii. Acest lucru se explic
a
prin faptul c
a la temperaturi nalte ciocnirile dintre
molecule sunt mult mai frecvente si deci frecarea intern
a
este mai mare.
Pentru gaze coecientul de vscozitate variaz
a dup
a
relatia:
s
p
3RT
s T
(3.7)
=
unde
R = 8; 14 J/mol K ,
T este temperatura n grade Kelvin si
este masa molar
a a gazului n grame.
Fluidele al c
aror coecient de vscozitate depinde
doar de temperatur
a si care poate considerat con-

41

stant n timpul unei curgeri laminare stationare poart

a
numele de uide newtoniene.
Pentru uidele nenewtoniene coecientul de vscozitate depinde si de viteza de curgere. De exemplu
sngele nu este un uid newtonian. Un alt exemplu de
lichid nenewtonian este lichidul sinoval care se aa n
articulatiile oaselor. El are rol de a micsora fortele de
frecare dintre oase. Acest uid devine lubriant. Vscozitatea lichidului sinoval scade o dat
a cu cresterea
presiunii (lichid nenewtonian pseudoplastic) astfel c
a
mobilitatea articulatiei creste. Aceast
a proprietate este
datorat
a moleculelor de lubricin
a si acid hialuronic
care se aliniaz
a cu usurinta cnd creste presiunea n cavitatea articular
a si care n plus sunt exibile.
3.2.2

Ecua
tia de continuitate

Se consider
a curgerea unui uid printr-un tub. Cnd
curgerea are loc se presupune implicit c
a nu exist
a pierderi
si nici surse suplimentare de uid. Aceasta nseamn
a c
a
volumul de uid care intr
a n tub este egal cu volumul
de uid care iese prin tub n unitatea de timp. n cazul
uidelor incompresibile viteza uidului este functie de
aria sectiunii tubului. Dac
a se consider
a situatia din
Fig. 3.6; n care uidul este incompresibil, atunci volumul S1v1 t trebuie s
a e egal cu volumul S2v2 t.
S1 v 1 t = S2 v 2 t

(3.8)

42

Figura 3.6: Ecuatia de continuitate.

Debitul volumic Q reprezint

a volumul de lichid
care trece prin sectiunea conductei n unitatea de timp.
Rezult
a:
Q=

S1 v 1 t S2 v 2 t
=
t
t

adic
a
Q = S1 v 1 = S2 v 2

(3.9)

Ecuatia poart
a numele de ecua
tia de continuitate. Debitul volumic al unui uid incompresibil printro conduct
a cu sectiunea variabil
a este constant.
3.2.3

Curgerea uidelor vscoase prin conducte

n continuare se consider
a curgerea unui uid printrun cilindru. Reamintim c
a viteza straturilor de uid
depinde de distanta de la centrul conductei. Cu ct stra-

43

Figura 3.7: Curgerea lichidului printr-o conduct

a.

turile sunt mai dep

artate de centru cu att viteza acestora este mai mic
a. La limit
a, stratul de lng
a suprafata
tubului, are vitez
a nul
a. Prolul vitezei uidului n interiorul conductei este unul parabolic. Se consider
a o conduct
a cu sectiunea S, lungimea L, raza R, la capetele
c
aruia exist
a o diferenta de presiune p = p1 p2 (Fig.
3.7)
Se obtine c
a prolul uidului n interiorul conductei
este unul parabolic (Fig. 3.8)

v (r) =
unde

R2

r2 p
4L

(3.10)

este coecientul de vscozitate.

Debitul volumic Q este volumul de uid ce curge prin

conduct
a n unitatea de timp. Pentru calcularea debitului volumic se porneste de la expresia debitului volumic
elementar de lichid ce curge prin portiunea cuprins
a ntre r si r + dr:

44

Figura 3.8: Prolul vitezei ntr-o conduct

a an care circul
a un uid vscos.

R2

r2 p

2 rdr
4L
unde dS = 2 rdr este aria coroanei circulare. Pentru
a calcula debitul volumic trebuie nsumate debitele de
volum elementare
dQ = v (r) dS =

Q=

R2

r2 p
4L

p
Q=
2L

p
2 rdr =
2L

2R

R4
R4
=
p
4
8 L

rdr

r3dr

(3.11)

Aceasta este rela

tia Poisseuille. Ea poate exprimat
a prin analogie cu legea lui Ohm din electricitate:
Rezistenta unei portiuni de circuit R este raportul dintre tensiunea U si intensitatea I.
R=

U
I

45

Astfel se poate deni rezistenta R datorat

a fortelor
de frecare intern
a
Q
(3.12)
p
Relatia Poisseuille ar
at
a c
a o reducere mic
a a diametrului tubului duce la o sc
adere important
a a debitului.
Raza Debit Presiune care mentine debitul constant
R0
Q0
120 mm coloan
a de Hg
0; 9R0 0; 65Q0 184 mm coloan
a de Hg
0; 8R0 0; 41Q0 292 mm coloan
a de Hg
0; 7R0 0; 24Q0 500 mm coloan
a de Hg
Presiunea de 1mm coloan
a de mercur este egal
a cu
presiunea creat
a de o coloan
a de mercur cu n
altime de
1 mm. Pentru a vedea care este valoarea n N/m2 vom
considera o coloan
a de mercur de n
altime h si sectiune
S: Cunoscnd densitatea mercurului = 13400 kg/m3
si acceleratia gravitational
a g = 9; 8 m/s2, greutatea
acestei coloane de mercur este
R=

G = M g = V g = Sh g
Atunci presiunea este
G
= gh
S
Considernd h = 1mm = 10 3 m rezult
a ca presiunea unei coloane de mercur de 1 mm este
p=

46

p = 13600

9; 8

10

= 133; 3 N/m2

Astfel se introduce o nou

a unitate de m
asur
a pentru presiune care poart
a numele de torr. Astfel 1 torr
= 133; 3 N/m2: Trebuie remarcat c
a presiunea normal
a
care este presiunea atmosferic
a standard 1 atm (atmosfer
a) = 1; 013 105 N/m2 = 760 torri.
3.2.4

Legea lui Bernoulli

Suma dintre presiunea static

a, dinamic
a si hidrostatic
a n acelasi punct n orice punct al unei conducte este
constant
a.
- presiunea static
a p este presiunea datorat
a unor
actiuni exterioare care actioneaz
a asupra uidului.
- presiunea dinamic
a este presiunea datorit
a misc
arii
uidului si are formula
v2
pdin =
2
unde v este viteza uidului n punctul considerat iar
este densitatea uidului.
- presiunea hidrostatic
a este presiunea datorat
a
situ
arii uidului n cmpului gravitational
phid = gh
unde g este acceleratia gravitational
a si h este n
altimea.

47

Legea lui Bernoulli rezult

a din legea de conservarea
energiei. Matematic legea lui Bernoulli se scrie ca
v2
p+
+ gh = ct:
(3.13)
2
Formula este valabil
a pentru uidele ideale (uide incompresibile cu coecient de vscozitate nul)
3.2.5

Curgere turbulent
a

Curgerea ordonat
a a unui uid n straturi paralele
este o curgere laminar
a. Acest lucru este valabil pentru viteze mici. La viteze mari, curgerea devine dezordonat
a si particulele descriu traiectorii neregulate si
aleatorii. n acest caz curgerea poart
a numele de curgere turbulent
a. Viteza de curgere la care curgerea
devine turbulent
a depinde de:
- coecientul de vscozitate
- aria sectiunii conductei S
- densitatea uidului .
Pentru ntelegere se consider
a urm
atorul experiment:
Se introduce o pic
atur
a de ulei colorat
a ntr-un vas plin
cu ulei transparent, n centrul c
aruia exist
a un cilindru
care se roteste cu vitez
a variabil
a (Fig. 3.9).
Cnd viteza de rotatie e mai mare pic
atura se alungeste.
Cnd miscarea de rotatie nceteaz
a, pic
atura se reface.
Aceasta nseamn
a c
a, n interiorul vasului curgerea uleiului este una laminar
a.

48

Figura 3.9: Pic

atur
a colorat
a de ulei ntr-un vas cilindric cu acelasi ulei, care se
roteste n jurul axului vasului.

n cazul apei, acest lucru nu este posibil, deoarece

curgerea devine rapid turbulent
a si difuzia este puternic
a. Aceasta nseamn
a c
a lichidele vscoase se amestec
a
foarte greu.
Reynolds a efectuat o serie de experimente cu privire
la curgerea uidelor prin conducte. El a introdus o
m
arime adimensional
a care s
a caracterizeze modul n
care are loc curgerea. Aceast
a m
arime a fost apoi numit
a num
arul lui Reynolds R.
Cnd num
arul lui R este mic, predominante sunt
efectele datorate frec
arii. Cnd un astfel de lichid este
pus n miscare, apare o curgere laminar
a care nceteaz
a
cnd nceteaz
a si actiunea exterioar
a. Cnd num
arul
lui Reynold R este mare curgerea va turbulent
a.
n cursul experimentelor f
acute n 1880, Reynolds a
g
asit c
a trecerea de la curgerea laminar
a la una turbu-

49

lent
a se face cnd R = 1700: n cazul curgerii lichidului
printr-o conduct
a num
arul lui Reynolds este:
R=

2R v

(3.14)

unde
R este raza conductei exprimat
a n metri,
densitatea uidului exprimat
a n kg/m3;
v viteza de curgere a uidului exprimat
a n m/s
este coecientul de vscozitate exprimat n daP (decapoise).
n acest caz, trecerea de la curgerea laminar
a la curgerea turbulent
a are loc atunci cnd R = 1700.
3.3
3.3.1

Aplica
tii
Hemodinamic
a

Studiul curgerii sngelui prin sistemul arterial si venos

formeaz
a subiectul hemodinamicii. Sngele este un lichid
vscos compus din celule (albe si rosii) si plasm
a. El este
de 3 4 ori mai vscos dect apa. Coecientul de vscozitate al plasmei din snge este de 1,8 ori mai mare dect
al apei. Valoarea mare a vscozit
atii sngelui este dat
a
de existenta celulelor, n particular a celulelor rosii, care
cresc frecarea si deci si vscozitatea sngelui. Procentul
de celule este de 42% si restul de 58 % este plasm
a. Vscozitatea plasmei scade cu cresterea temperaturii astfel

50

Figura 3.10: Cresterea coecientului de vscozitate

tajul de celule din acesta.

a sngelui functie de procen-

c
a la temperatura de 38 C, vscozitatea ajunge la 1
mdaP. n Fig. 3.10 este ar
atat
a variatia coecientului
de vscozitate al sngelui n functie de procentajul de
celule.
Este de remarcat c
a atunci cnd sngele curge prin
vase mai nguste, vscozitatea sa este mai mic
a dect
atunci cnd curge prin vase mai largi. Vscozitatea descreste cu diametrul capilarului, iar cnd acesta este mai
mic de 1 mm vscozitatea sngelui tinde c
atre valoarea
vscozit
atii plasmei. Acest efect cunoscut sub numele
de efect Fahraeus Lindgvist si este determinat probabil de alinierea celulelor rosii n vasele nguste; acestea
n loc s
a se deplaseze aleatoriu, ajung s
a se deplaseze n
mod ordonat n vasele de snge.
Curgerea sngelui prin arterele si venele din corpului
uman este una laminar
a, ceea ce nseamn
a c
a viteza

51

Figura 3.11: P
atrunderea sngelui dintr-un vas principal ntr-un vas secundar.

este maxim
a de-a lungul axei vasului si scade spre zero
la perete. Celulele rosii tind s
a se acumuleze n centru,
deoarece viteza sngelui este maxim
a. Acesta face ca
vscozitatea s
a devin
a maxim
a n centru si s
a descreasc
a
nspre peretii vasului. Lng
a peretii vasului sngele este
s
ar
acit mult n celule rosii si curge cu viteze mult mai
mari dect cele ar rezulta din formula lui Poisseuille.
Din motivul de mai sus, cnd sngele intr
a ntr-un vas
secundar, densitatea de celule rosii n acesta este mai
mic
a dect cea din vasul principal (Fig. 3.11).
Aplicatie 1: Viteza medie de curgere a sngelui prin
aort
a.
Cunoscnd c
a debitul volumic al sngelui prin aort
a
este 5,65 l/min s
a se determine viteza medie cu care
sngele curge. Se cunoaste c
a raza aortei este 1 cm.
Se porneste de la relatia care leag
a debitul volumic
de viteza de curgere
Q = vS = v r2

52

Rezult
a
Q
5; 66 10 3
v= 2=
r
60 3; 14 10

= 0; 3 m/s = 30 cm/s

Aplicatie 1 : Num
arul lui Reynolds pentru snge
S
a se estimeze num
arul lui Reynolds pentru curgerea sngelui prin aort
a. Se cunoaste densitatea =
1050 kg/m3; r = 1 cm, v = 30 cm/s si = 4 10 3
daP (decapoise).
Folosind formula 3.14 rezult
a

R=

2Rv

10

0; 3
10 3

1050

= 1575

Desi curgerea sngelui este una laminar

a, este destul
de apropiat
a de una turbulent
a.
Aplicatie 2 : Viteza sngelui prin capilare
Sngele din aort
a ajunge n nal n reteaua capilarelor. Se cunoste c
a raza aortei este ra = 1 cm,
num
arul de capilare din corpul uman este aproximativ N = 4 109 si c
a raza medie a acestora este rc =
4 10 4 cm.
Pentru aceata se consider
a c
a sngele este un uid
incompresibil si se aplic
a ecuatia de continuitate
vaSa = N vcSc

53

unde va = 30 cm/s, este viteza sngelui prin aort

a, Sa
este aria sectiunea aortei, vc viteza sngelui prin capilare
si Sv este aria sectiunii capilarului.
Atunci
va ra2 = N vc rc2
Rezult
a
30 10 2 1
vara2
= 0; 5
=
vc =
N rc2 4 109 (4 10 4)2
vc = 0; 5 mm/s

10 3m/s

n relatia de mai sus raza aortei si a capilarelor este

exprimat
a n mm.
Experimental s-a constatat c
a valoarea cu care curge
sngele prin capilare este 1 mm/s.
3.3.2

Presiunea sngelui

Contractiei si relaxarea inimii, determin

a o curgere
oscilant
a prin corpul uman. Presiunea sngelui trebuie
m
asurat
a att n momentul contractiei inimii (sistol
a)
ct si n momentul relax
arii (diastol
a) . Presiunea sngelui este presiunea pe care aceast
a o exercit
a asupra
peretilor vaselor de snge. Putem vorbi de presiune
arterial
a, venoas
a , intrapulmonar
a. Cel mai des se
determin
a presiunea arterial
a , respectiv presiunea n
artera brahial
a - n brat, deoarece presiunea n celelalte

54

vase sanguine este mai mic

a dect presiunea arterial
a.
M
arimile caracteristice sunt presiunea arterial
a sistolic
a
care este valoarea maxim
a a presiunii n cursul unui
ciclu cardiac, corespunznd sistolei ventriculare. Valoarea normal
a a acesteia este 100-140 mm coloan
a de
mercur. Ea depinde de forta de contractie a ventriculului stng. Presiunea arterial
a distolic
a este valoarea
minim
a n cadrul unui ciclu cardiac si corespunde sfrsitului diastolei ventriculare. Ea depinde de rezistenta
periferic
a opus
a de sistemul arterial. Valoarea normal
a
este situat
a n intervalul 60-90 mm coloan
a de mercur.
3.3.3

Reglarea uxului sanguin

Atunci cnd presiunea arterial

a este n repaus p0 =
120 torr si debitul de snge este de Q0 = 5 l/min. n
cazul efortului zic acesta creste la Q = 15 l/min iar
presiunea de p = 180 torr. Atunci din relatia 3.11 se
scrie:
R04
p0
Q0 =
8 L
R4
R4
Q = 3Q0 =
p=
p
8 L
8 L
Rezult
a R = 1:18R0:Aceasta nseamn
a c
a raza arterei
creste. Rezult
a c
a prin modicarea razei vaselor de
snge din sistemul arterial debitul de snge este con-

55

trolat si cresterea debitului de snge se face f

ar
a ca
presiunea din vasele de snge s
a creasca foarte mult.
Practic sistemul de arteriole controleaz
a n mare parte
debitul sanguin. Prin vasoconstrictie se poate reduce
uxul de snge n anumite p
arti ale organismului n
timp prin vasodilatare creste uxul de snge.
Aceste fenomene pot avea loc datorit
a modului n
care sunt construite vasele de snge. Ele contin:
- bre de elastin
a care se g
asesc n tunica medie. Ele
sunt usor extensibile si au modul lui Young E = 3 105
N/m2:
- bre de colagen care sunt mai rezistente la ntinderi
si care confer
a vaselor de snge rezistenta la presiuni
mari. Acestea se g
asesc n principal n tunica medie si
extern
a si au modul lui Young E = 105 N/m2: