CUPRINS Present indramar petra priectul dean este destin! stenjilor INTRODUCERE 4 Faculii Urbanism si Ashitecar, anol TV, invita i, anal V, 5 Invamnt ea evens specialzarea 2504, Cai Ferte, Drums x Pdi Fundati rutiere, Clasifieare, Matera, ifile generale de aranjare in pagind x crv de an, ele initiale si precizarea conditilor de constructie 4 fundatel Elaborare:letor superior Sergiu Bejan Sarcinile,slieitirile gi gruparile scademician,contuniv., dr. Baris Cutiko Caleulal fandatilr 2 6, Caleutul fundatilor pe pilot ale podurilor BIBLIOGRAFIE Responsahil de edie: conf univ, dr, Aurel Rublcean Recezent: conf.univ, dt. Andrei Ababii UTM, 2006INTRODUCERE Cursal Fundatile Construsillor Rutere, conceput 8 pronunfat caracter didatie, se adreseazi studentlor Faculi Urbanism si Arbitectra dela speciaitatea Ca Ferate, Dr wi, dorind s& conisibuie Ia preptizea si formarea viltoilr Spocalgt in acest domenit precum si inginerlor constructor si proiectani, constituind o lverie de speciaitate wilt aetvitsi Prin fundatie se infeloge parta inferioa a unei eral, sub suprafstaterenului gi in contact direct en acest, §) a cited functic constl in trasmitere i repartizarea ‘uduse de eonstmucic (suprssiactura) Ia terenal de de important, rezisieta gi stabltates fundafiet pot condisions ite fanaile terenl de fundare exist interactiune de tp Galette: aceste dow elemento se influenfewzA recipe, tleterminand funcfionalitatea construete! in ansamblu Aatteenul de fandare, ets undafia rebue st indeplineascd anumite condi, spre a asigitaintegrtatea gi exploutarea normal a onstrutiel. Ast teen rebue st ie suicent de ezstent nc si nu cedeze (64 nt se rupa) sub fandafi, adic sao eapacitate poranta sufiient; n afar de aceasta, este necesar ea deformafile fcrenului mand in Fimitele admisibile penima construcie. La ndul sku, fundaja trebuie alcatuit astfel tnt si repaizeze sis transmit in deplin8 siguranga tnctrerile preluste dela structs ste nocestr sa fie dust la 0 adincime suficient, spre anu fi fafcctati de inghe, de fenomene de umilare sau contratic, de ffviere sau de influenga construfilor invecinate ete, Toate aces onsiderente, bazate pe 0 eunoastew’ temeinicd afl Caracteristicilor ferent, cit si a celor ale consiucii, se au in ‘vedere la stabilirea solu de fundare in eal proiect Tn proicctarea constructor, decizia asupea sistem ¢ fundare, Gel mai adecvat pentr ficare eaz in pate, trebuie 5 i bazatd pe o analidtehnieo-cconomicd in care 28 se studieze rai 1. Funda rutiere, Clasifieare. Materiate 1.1, Alegerea sistemului de fundare n proiectares construcilorrutiererispundoreaproiestantula cu at mai mare, eu et fundaile sunt luca ase mportare dup execute mu mak pos ‘azul cind spar deeetiuni,remedirea lor este extrem de dificil {In accea ce privegte consderentele tehnologce, tebule de avut in vedere mijloacele de Ianopers), caracteral procesului de execute si termencle de fealizare impuse, Raportat la costul iniegii consiut, costl indapillor poate varia foarte mult, mai ales in functie de condi de tere, El reprint de obice, la eonstucpile civil gi industiale 30 % sat chiar mai mul, fn azul 1 ferenusislabe sau eu structurd instabila. Durata de execute dar se poate ridica la Fundailor are © pondere insemnat, mai ales a construc .¢ ublizeara metode modeme de realizare a suprastructui (cu folosirea cofiajelor lisante, a. clementelor sau_panourilo profabricte), putind ecup 20-30 % din timpul total de luer: acest ct afecteazt programul de desfisuraze a Iucrirlor pe santer Manopera repezinto proportie apeciahil din cost! total, intrucét in lcrrie de fundaji nu sa put ined atinge un grad fost eicat de mocanizare. Din ac stunei ind este necesara execujia Ia temperatur seine Procedeele modeme de fundare, care asigura o productvitate sport, deci reduc timpul de executie,necesiti in schimb ule de re complestate, costisitoare, a c8rorfolositetrebuie fe c&t vai rajionalt, pentru ca amortize lor s8 fe rapid, nin producerea uur morale $i fice evitindu-se imobilizarea punet de vedere, dificultjile sporese durilor consummate pens achiziionaes for. In plus, explotar acest utilaje implica un personal de ealifere eorepunztoare si Intrefinere(piese de schimb, atelier care = asigure un coeficienta ridicet de utilizae. Aste, in numeroase fii au fost puse Ia punet ilaje de mare eficient® pentra realizar fundatilor de adnciny (pili, coloane, pereliingropati etc), pent sipiturt in diferite condi, pentru verificarea ealitit herdilor(penetromete siti Si dinamice, presiometr, sonde etc), pentru consolidarea fc ale citor asimilare si uilizae sunt io curs d xtindere si in fara noast8, Organizarea unor_inteprinder recializate pentru Ineriei de fundait si consolidav, practcata indelungat fn ari cu expetien tend, ri andamentulexecufie 1b) Caracteristille terenulul an un rol esenfial fn stabil oli de fundare, Un prim aspect legat de examinarca te nsitie determinarea adancimii de investigate, avdndu-se ts flere ca Zona prospestata prin studi geotenice s8 cuprinds toate rizontutle infucnjate de fundatie: webuie exelusi posbilitatea ignorrit prezentei, de exempl, a uni stat moale, cu capaciate porantt dus, sub un altul, compact si rezsten Tn afar de studierea natu si de propritijile gootehnice ale rilor care aledtuiese terenul de fundare, in ansamblul Cctetirlor tebule si se find seama gi de o sore de considerente fare intervin,uneori a factor determinant in slegerea soli de fundate, aga cum se va srl in cele ce urmeai Tnundabiitatea. fn cazul amplasamentelor situate fa lune au terase, esle nocesarh 9 cercetare atenti din acest punet d vedere, inruedtperiodictatea viturlor care produc inundatit poate Fi rari, dar in orice eaz este neregulata. Posibifitates inundiit terenului determina modifiarea cote platformei sau exceutarea unor luc de aprarea tetra Seismictatea, Efectul cuiremurelor asupre anumitor (rents oate fi considerabil: unele pénturansiloase isi reduc sensibil eziunea prin distrugerea legtwilor stuctuale dintre particule, e8| rare a acini socio, at unelenisipuri saturate isi potpiende ‘apacitates portant in timp seismilor,datoii fenomenului de lichetiere Gelivitatea, Este cunoscull sonsibilitatea Ia ight —de7ehet & exeesiv umiditatea in timpuliemi, iar primavera prin dezghet, © oroiese. Efectle negative ale gelivtit sunt resimiite mai ae de constrctilerutiere (drumur, pavae, piste de acropon) fundat dancimi miei i pentra cae, tn cazul pamntuilor gelive, sun necesare masur speciale de proietare si execute Sensbiit ppimanturlor ct structurh instabild Is umezire pane probleme theosebite in ceea ce priveste fundareaconstreilor ‘Umflarea si contraetia. Varatile de umiditate ale terenului de-a tungul snl ~ de la un anotimp Ia altul - eae i fra noastd se resimit pnt la adincimi de 1,5 — 2m, pot provoca, in cal nmintrilor argiloae eu plastcitate mare, ridiarea seu coboritea sul de a la umezire, Prezenta loessurilr i, in gene rivelufuiterenului, precum si fsuraea supeafett sale. Si fundatetebuie si jin seams de acestefenomene Goluri subterane, Prezenia unor excavais(pivnie, tu Jest ete.) sau eaverne naturale (casturi) a cor existent este ori rou de depistat poate crea neajunsuri in Gnpul execujet mai mult, in cursul explostriiconstrutior, Se impune deci 2 atenti a unorastfel de goluri te de Ta Tneeput, tn curs prospectinilor, ir in eal proietara fundafilor ‘Apa subterans. Prezenia nivelulu feaie la adineimai mic rai sus decit cota tpi fundatici, poate produce dificult serioase atit in timpul execafei construc, et sin exploata de exemply, prin intndarea subsolurlor, inmieres tern ee, roiectantal Gebuic sf eunoased Tnea de la ineeput mal ex sama variatile posibile ale nivelului apei in vitoral aprapiat sau in petspectiva. Experienjaulkimelor deceni # aritat, de exemple fn Zonele unde au fost consmute ansambluri de drums, platforme industrale ote, nivelul apei sa rdieattreptat, an de an, eu fia Metro total,” umezind terenul in zona activd a fundatilor say episind cota’ de findare, ceca ce a provocat tasiri, deformai suplimentare ale constructor, uneorisubpresiuni care nu fusesert avute in vedere oiectare. fn alte cazsi dimpouvi, ca urmare a extragei apelin stratul avifer prin putui_de alimentare sa prinTT ren I freatie poate cabort, provocind consolidare ! insults pe suprafefe intinse acestuia peo aimmiti adincime. In eazal pris ©) Sistemul de fandare este condifionat si de tpul constructs autor, pamantal se dezghea find supraumezit, se inmoaie respeciv de scopul urmirit prin realizaea sa, de carace tnd provoca tasarea gi degradarea constucie rocesuluitchnologie ee se desfigoae in interior ec. In acest sens Solletari dinamice, Fundafile de ciocane, compresoa dau citeva exemple rmotoare, pompe et, transit teenului de fundae vibra st yoeuri Construct purtdtoare de ap. Rezervoarele, decantoarete Tnportante cafe, mai ales dacdnivelul api sublerane se afl la mic imusile de ricre, conductele, eanaele, prin insist fimetiunea lor Uincime, se propagi co usurinf prin masivul de pimint si eptezontind pienlerile din reelele eilitare, care se infiltreara in i elemente speciale de iolare i amortzare [mint poate atinge in mod eurent 10-20 % din cantiatea toa 'Fandati de poduri Elemertele situate In ‘chiculeth in conduct. De asemenea, orice degradare a sructuril ou supuse aefunitvalurlor apt. Experienta a adtat et volumul de ep ‘Tecteuzd construefilleInveinate, Pentru prevenirea degradailor se feri dati antreniil cop de pierdercaetangeiti, duce la infltareaapei de tren, materialulal_nisipos din jur de cltre acliunea_hidrodinamics, acter Iocalizat sau generalizal, care, mai ales in caval aimindnd fini neoperie aay fird suport (prin efectl de simintuilorsensibile la umezie, provodcd tasir apreciabile si maple). Fenomenele se intensified in cazul viitrilor, al pravarea degradailor,precum si ridearea nivellui featic, aa Arapart-canslului navigabil ete. de asemenca, efetul gheit sil wm Sarat mai inainte. Din acest moti, poiectarea si execufia osuilor poate fi apreciabil, prin Impingerile pe care le exert unor astel de constucti impun msur speciale, in funoie de mara csuprapilelor podurilor. Problemele ® pot rezolva print-un studi aman ental regtnk de curgre i al niveluuifunduluitnante st dup ) problema aseminitoare se pune gi in cazul constilor tnecutarea consrucfie, de exempl, prin modelare si prin alegerea care, des au deporitea api, sunt sediul nor procese tchnologi mei forme corespunzitoare bloc funda, din punct de vedere lined, De exemply, pentru fabricarea unei tone de ofl. sink rnocesari crea 200 m’ de ap iar pentru o fond de hte, 1000 asemenea conv este foarte pesibil ca o parte din apa chicull ss ptr in drodinanie (© serie de industri, In particular cele siderugice si 1.2, Clasificarea sstemeor de fondare je consinictit' de masini, comporth consi uptoare, fore, laminoare ete. — a cleor explostare.prevede CCunoscnd caractersticile constrctie, dat tn tem gi prin Temperatri foarte rdicate, de aute sau mii degrade. Cu toate proietal suprastricturi, pe do 0 parte, gi proprietaile terenuhy i precaujumile ce s¢ iat, acest temperatur influenfeart tereml prin Sablite prin prospecfiunes geotenica, pe de ali pate, proiectntu Inermesiul fundayei,provocind wsearea excesiva a péméntull i Funai ebuie s4 determine inclinarea stlplor i altor elemente structurale. Proieciarea ‘alincimea de fandare fundaflor rebuie si nba in vedere gi acestefenomenc, spre a le recistenjole (presunie) sdmisibile preintimpina si a combate efeetele lor nepative. Pe de ltt par stabilitate ale tren halele gi depozitele figorifce absorb o cantitate considerabil ensiunile fundatilornn tehnologia optima de execuse a sipsturlor i fundatior Sistemele de fundare, stabilite conform prineipilor expus subeapitoul precedent, pot fi ela crite, dite cate se menfioneazs unmatoarele 8} Adfincimea la cae ese situa baza sau tape (suprafya de contact fundatie/ tren) fade nivel trem re se afla la maximamn 5-6 m de a supra Nivelul apet tn timpul execufii, in raport ex cota de indare. Din acest punet de vedere, eareinflenfeaz8 in prtmul rind sl de execute, se pot deosebi fyi execute fn usc, fee nivel rai aft mai jos fi evacst in ag fel nt find excavate si rian wea funda exeeutate sub api €), Modul si locul de execute a fandatilr = fundatii_monolit, execute chiar pe amplasamental finitv, turmate direct in grogpa spats in acest cop; fundatii prefabricae, care se executé in prealabil in } inteprindei speciale sau chiar pe sane, Inst nu pe amplasament, i pe un poligon sau pista special amensjat dupa cae sunt aduse ntate sau ifipt in porta definitiva 4) Materialul folosit. Sub acest rapor, fundafile pot 6 alizae din: beton simp sau beton arma, ziti de plated sau d catimida lean, metal sa alte materiale ¢). Mediu de lueru. Clsfiarea conform acest criteria ar i pai rigiditateafundatilor, care condones natura solicitor indafilor. Pot fase deosebite funda ide, la care eal inte dimensiuni sunt de oy undo elastice sau Aexiile, al solicit de Incovoiere, respect eforturi de intindere in anumite intructrigiditatea fandafilor influnfeaxt direct distribu siunilor de contact fundaje / toren, proicctatul trebuie si se Pe care igure ca valorile acestor presiuni s2 mu depigeasct pe toate euport teen ‘)Modu de trnsmitere a incredtor. Aco city ese i) Fundati aire, In caw tansmiteea incietnior se ceaizaval uma prin sofa pita in contact dec rami, Se ones: nda dct de upaft earin apart ou forme lo, i citi, au sade sau bub stale sb pipe *Tuodti dre de adincime, cae po F po, chesoane ati pe pio funda pe coloane (de mari dimensiun in afr de acestea, exist si alte forme de funda, 2 cio eparizae in una sau alia din eategrile mentions ese dtc, d empl, fundajile contin ca desert pe razeme izolale fandafile bare. Ele ver fi desrise in diferite capitle sle cul Tmpreuna cu tiple de fundati ea care se aes mi mt 1.3, Materialele folosit la fundatit Pentra excoutarea fundailor se uilizeazd, in genera, ace materiale ca si in elementele de suprastuctrd. Datoviti ins condiilor speciale in care sunt exploaate in timpul contactuli direct eu pnt trebuie si indeplineased anumite conditiisuplimentare, asa cum se va arta pe seut in ele ce mneaz O atentie deosebité se impune 27 funder alate sb ap ~ dulce sau de mare.Protetiapilotilor din inch din eee ogsntul Bieri arborlulu, p in sive provizorii, mai ales in apa. Penta spriiniile curente, la | imbricat Jungit print finde in mod progresiv spre inlocuirea. pieselor de. lem Pilot batut pore de beton tumat pe loc lemente metalice, Je inventat, care pot fi refolesite de un dintema (fig). Asemenearezolvi m ind astel mai iefine constitu inst excephi ilza t nient major al leanului il constitie lips lemrulu in construct (care este seni imp a efectlcieluriloreepetate de uscare ume mn material defiitat) se restringe Numeroase lueréri vechi, fundate pe piloji de lems, sa tt mai mult riat normal tmp de sute de ani, oft tmp plo sau sua a apa sau in teren, sub nivelul apei subterane. De Fig. 1.1, Constructia pol din lem daa insa ce nivel ape a seazut sau a devenit variabil, porjiunea alata in zona respectiv a puttezit si g-a pert compl 134. Ofelul nf, coea ce a dus Ta degradarea suprasiructuri, Se citaz fel eazul ciiurilor gi epiriilor de malur din porturileduniren, tchnica Fundafilor, cea mai mare canttste de ofel Bucuresti situate Ling’ rial Dimbovita,d incebuinjata sub forma barelor de armed pentru ben, de dferit permanent sub onfectonarea plangelor si aaltor elem inore metalic Tui unor viefutoate aevatice (de exempla, ,Limnoria” st (Gulapi, sprit, ancoraje ete), pcioarelor gi ploilr pe care se wricele dk saps canale sf mic galeri in compu eazein platformele fixe de fora .off shore", preeum si, in cxari Ploilor, distrugind- uneor Sa mum eteva In exceptional, a pilofilor metalic! pentru fundarea construcilorFane ae Elementele metalic aflate in mnt say fn ap, mai ales in cen sit, sont supuse distugeriteptate prin enomenul rciune, cage, e851 In caval putreririt ema, este mai sei ondiil altemanjet de umiditate gi usccune oraiunea este un proces electochimic, in care supret sitelor piese metalice se comporta ea elomentele ano atodie dintr-o baterie, Efectele de coroziune apar pe suprafcjle mnodioe, iar pe cele catodice se depune rugind. In medii seat gi repos, pierdele prin eoroziune sust neglabile, iar i cole Tumede, saline, calde si poluate sunt maxime, putind provoca tistrugerea uns grosimi de metal de pnd I Imm pe an. fn condi ‘obignuite,pierdeil sunt de ordinul 0,1 mm pean Proiectiasrmaturilorimpotriva coroziuni se sigur pinto 1copeire sporti cu beton la elementele ingropat, alate tn con wet ctr plmntul: cel pufin 3-33 cm. Piesele metalice se protjen fh mai multe prin. adaugarea in compozifia ofelulwl a unei_mici oporis_ (eon 025 %) de eur (exes ee eanduce la formarea a pata piesei a unui strat protector de oxid de eupeu) sau pi utlizarea Je oflus inoxidabie; prin acoperire en un strat de heton apicat prin reretare, ungere eu un amestec bituminos, vopsire cu o ris inteticd sau ev vopsea de lei mineral tn eel putin dows star up o pre rile cu pera ape, La clementele nsingropate siren 2 reeta period prin protectic catodied, Metoda se bazar pe utilizar potenilul hime earactcrstic al difeitelor metale. Spe empl, dacd se introduce inten eleetrolit (sa in pin) 0 pies je fir si alta de zine, conectate, cea de zine va acona ea un anod cde material prin coroziune, iar cea de fier, avand & anode care se pied i tren (de exempla, magneriu sau zine). fe prin conectarea periodic a unt anod exterior sia constrcie (CU catodicd nu inlocuieste vopsres sa tamente ale supratetelor oar: ci dimpotiva, acest metode se eompletexz’ reciproc. De nea, se fnfelege cB protetia catodics nu are nici un efest spr pnt sau lapel skimul deceni. Folosiea for +8 impus din necesitatea reducer ‘onsumul de materiale granulare(sisip, peti, balast) deficita q reduces volumelor de excavanfi si umpluturi, precum 5 ‘mls tehnologiei de exeeutie. Aceste materiale, denumite§i gooteile sunt aletuite din fre, fibre sau sunt fesute (pinze) sau ‘fesute (inpfstiur). Ca mateie primi pot fi utlizate, pe k Imaterilele no, si degeuile din industria tex ‘Geotextlele posed urmitoarele propricti funefionale irate: permit citculaia apei pe diecfia_ nonmala planului lor Gin general, eee sue) Filtrant —drenate; permit circultia apei att pe directa hoxmalé a plana lor, eat i pe directa acest plan (in genera, Cele nest, eu grosimi de ondinulmitimetior fe consolidare: in afird. de permebialitate, posed spreciabiltreistent meant (ia ftindere), firs xsi per iunessolitrlor, peoprietie filtrates pe cele drenant Spre deosehire de malerialele textile obignuite, Ia. ca problema durabilitiii nu se pune in mod special, geotextlele, pi fapoule& fae parte din elementele ingropete cu cascter permanent trebuie st fac Tat une perioade de explostae cit ma indelunga in aceasta cau, ele teebuie confecionateexclusv din materiale tat experienja, pot suferi un proces de timbirnire care \ ca lor din funcfiane, Problema formeaz’ Inch obiee numerease cecetris pnd in prezent sa doveditc& geotenticle d bund ealtate mu suferd modified importante dup’ 8-10 ani exploatareint supuse in principal efit ep dar prt nsmise de pint: exterior, particulele cele mai fine din pint sunt antrenate et olmateazA pari fh ai mics0r® LL til, peste eare se agleme un stat de fosie de material text, peste . re cu 0 membrand impermeu sau balast,apoi tun strat de 50 em il sa pinta spa oi um sat de 50 upuse in principal solicitiilor SRptusire Hlexibil, permeabila,evitandu-se to ptrunde in stusitea analelor sa) abil ‘croziuilor provocate de (1ig1.2[3}) . La execute gi compactarea Penteu celasi debit coletat, dimensiunil 4 domeniul de utilizare al Rambleuri ruttere cu caracter asin Uma dint. cle a toca Penta dram de ante, de 9 sie se preilt x 0 recut peste aceast foie de bz 7.80% cocina boned cise are folosirea geotextlelor in lured Sear iets earth fig.4, [8] Spre a impiedica ridicarea apei avers eu dou sau te statu (8) ploioase in corp rambleulu, la az pares infrioaa. Prin invelirea dren ca Aron transversal din doua foi ge ecru sng sorted avind fntre ele eriblurd de $ mm, des colector, roll fill invers fi enurilelongitadinale sain ga Datortt cuentului de api dinspre previd. dou ongitudinale, cite unul de fecare_part,impinges proectatal este obligat si ageze noua fade mai jos dec cee ara noastr, problema uiiliziri materslelor textile jn ide pimént $4 pus tn uhimil 4-5 ani, Aw fost rele pri de textile nejesute pe basa de deyeuri, Floste m ferasamente gi drenaje.rutiere exper inte se citeazi .NETESIN”, et grosimi de 2-5 mm 9 || de permeabilitate’ de ordinul 10? em NETEZON® putrescbile, care cuprind in iri seminje de plante Perene si careasternute pe supe rf InierDatea uniforma gi stabilizarea acestor, iar imentare pe santiere-pilot. 1.36, Adincime de fundare siclartaile conse proiectate, aspect climatice si, mai ratiile geoichnice ae terealui pe amplasament Considerente constructive si fumetionale, Numeroase is industale sunt previzwte eu subsolur petra depozite vine termice ete, precim si ca cmale sa conducte bazei acestora. De exempl, in cul subsolurilor nsincilite, talpa funda tebuie 88 se afle cw 1 m mai jos de dosela inp respective. vit imitative sunt impuse de prezena unorevertuale funda adiacente sau aflte in imei apropere, La construc peatra cate nua fest dimensionatt. In ctzul cl fig. 127, c, (8), este necesar subdir. prelabil sin zona hare. Operatumen este, in general, dlicat erie prin calcu 3) Conditie climatice, Factorulhotirior din acest punct de Cuprinse inte 70-115 cm valorile corespunzatoare_ principale cai sunt inieste mn standard aint °c) Caracteristicile terenulul. La fundarea podutilor sau ator constructs avind in jur apa in migeare, pare perieol sfuier sau eroziunit hidrodinamie. Fundaile trebuie adincite in mod obligatoria pini la 0 cots aflata sub zona de afuiere, care se determina prin ealcule hidraulice sau prin modelare, si fare poate uneort de ordinal mettifr, Ca o regulé general, se cauta sa se evite fundarea sub sper subferane, intrucat prezenja a crecazi lificuliyatat Ja execute, eft gi ma trzu, in exploatare Criterial de bazé in stabliren adéncimii de fundare este rezemarea funda peo formafiune reristenta gi stabild sracterizati drept wteren bun de fundare™ pentrw constructia respectiva gi in care fundafia trebuie s& patrunda ia general c pun 0.5 metri. Cand 0 astfel de for nein are si acoperta de un strat moale, compresibil, pu Tezistent, fundatile directe se adincese pi la stratal de bazi au se recurge la fundafitindirecte. Chiar in cazul cAnd strat Fezistent este accesibil si. situataproape de suprafa Proiectantul irebuie i se asigure o@ sub acest strat la adi! atv miei, nu se ala. altu, foarte compresibil ates Provoca deformatit inadmibisile pentru constructia ceee i eran dep bun find” ei one) se aca nS a 120, Dost! cane lum de 25-30 pagini gi partea grafiea pe o coal de vatma 3, Datel intial i preclarea condor foomatil riul explicativ se Indeplineste pe fo de constructie a fandafici i de pertea dreapta-S mm. Paginile se numeroteazA ineptnd ct 1. Progitirendatelor ini stablirea local ina proicetuui, Partea graficd din memorial expicat se deamplasare apie wtoC Din ta fn sain este indicat local geografic de amplosae a sarcina ler ils (Gpul 9 rosea stator, cote scingnor de apa, coteled PITOLUL I. Date generale. Pe foie milimetied. se vin au eroiuile presets PITOLUL I confine ie despre alegerea pl pont ecules sari undatie dups tipo solu de fundar cote indicate in saci. Se india cota ze sau nivel zero al CAPITOLUL III confine deserierea prescartatd. 2 finde (NZF rezevate tchnicit secur, dupa care urmeaz& bibliog i cule este eal vel spe pms mstrutia radierului, detalile fundajlor arficile st alldatorittfactoritor climatic (prod urilor,umfiarea : [pimintul, procese de erozine ‘detalath @statficaieitrenului, nels erste apei sublerane in itreaga zon care se va fla uenja viitoaeor fundafi a luerdsi in execu 5 putea afeca conde geotehnice sa hidrogeologce ale astmentu 5:2, Carateritea fiio-meeanicd sielasifearea pamdnturir fundatiel CCaracteristicafizico-mecanic& a piminturilor de fandare Indie forma de Denumirea, earacteristien eer Cefn de proiat pandt 7 Gradul de uit ps Sms Unidil ae ‘iittala ita dr [nse a = orb In sonformitate eu GOST 25100-82. Crpovressi nisi se argiloase, pimdnturl de origine 0 ical, Pent practicn proieci iCO lasifiearea constructiva ‘i DST 2510-82. Cxponten stoner fetermind prin caracterul stucturi de rezistenf, continu nulomettic si gradul de neom Plastiitat neoase mai principal este terval Ja limita de rezistenta la compresiune in mediv umed Ma. isrenta medi 5 De exes, pamantul din nisip-pietig de umiditate m CClastcare paminturornisipoase eefetuea dup sche Subgrupal (sip) ~ Gp (confit granlometie 52 grad de ‘emogenitite) ~ forma (amplasareacorppactbii)—veretates (gal de umiditate de exempl,nsip moc, granuloitite medi, omogeh pact mittee a, ripe, forma si varitatea piminturlr de rationals Fipal pinata Fipal paw | | | } | | | | rai de 10 mm, mai [Pet minan Tipurile nis Tipat_ | Nip ——2—S Continutul Varietatea Du nivel onginatul de nsip | “consider purilor im fanctie de granulozitate Ne | aw — wep | NaI) naip ,] Nap poser | Same | ae "| te | Nisa | Maa | Ss 1ee arilenisipuritor in funetie de com Compactbiiate put | cy| Compactblitate apa | tina Tabelul 35 ipurilenisipurilor in funofe de saturarea eu apa Uimieate reds] Tasfearea_piménturiloe a . ep na pal aivell plastic) — forma dup component i cexempl, args nisipoast cu prundig, brundoenuyic, ipa, forma si vaietatea se determina dupa tabeele 3.6 rile pri a __—patig | ital ip | Coil mas mar de Varicia‘ea si conssten{a pimvinturilorargilo-prafoase eer er 4. Sarcinile, solicitirile si gruparile lor 4.1. Stile ita ‘unessed corettudineaindepliniss proiectri fundatilor pod din be sigurhprobabiliaten perf in coast ict « dou si limite, Peau aceasta, in spectreom Ta einogingh ch prima sae fim se aa tical ie at M1 iltatea fund unde: bs ~ infin loa conseut, dev prin aceasta apar problem 2) sploatare normal exe a aca et (s)e, = i) cae cexloatre ne ee rea funailor apt Tia picnntull cambleulaty, = 17,7 kN/m utd ? reincarh egal asuprapilelor pod 1Pent culecle pe plo sau slipy, dacd lon eset ; agi ae 7 consider ghil de netnaie a calc! pent determina’ o iain considerare. Pentnt pozitionares tip ult de 3'm, presinea ofizontala rezlants peng pe Strata mal_jos al real al uo deterningm dupa formal (4+ 2h) ley ormativ de frecae interior apm ijmea foals a tuusor satu pin state mi sus de stl anaizat, ads a ata specifics ramble, na Sy fata infeioar a statu prec primim Srcina de ealeul si normativele ce actioneaza ‘supra fundatiei piel Cosficieni de reuaeorpoduslr de fsea 43. Sarcinile temporare a trafeul rier ide pleton in calitae de sarind will emporaa vertical la, tanspo rater AK (ig. in format de ban Five din ar inkl un Sing irucior eu dou axe cu sacina peo ath P=981 KN, ofa distribu fenstata (pe arele el) de 8 Nm (ifm) ome for) Sarina de elasaK se amite egal cu 11 pe drumusle de cegoria ehnis [=a a loci, de aseme Deira pode mat pe drumur de eategora tics a TV-a ga. Ih 1 de aces, elements pata carosbile a podutler, provectacsu acina A‘, ese neces de verieat fa presunes peo singurl ax egalee gallu suma preci fore fin posibild de deplas Uap fundatict de pamant (tab. 5). atilor ientul de frecare a tipi fundafil de soll de andar 5.3. Determinaree tas a cea mai mie a deschideit pili, pm lt era solu Fue dup sen si in sen wes pn mecoda suniit semiseatslr de pada in er rosa cli de fda aa rninarea eapactii de comin Pei determina alone presiuilor i Se construiese epure ssf tetra sll de funda se inc contr find sale steturibr geologice, nivelul tipi fund “onstrate epuza 1, dopuning-o In sting . (Geararecomandit in Ten nance vertical de la masa propre a pinto stcueasi de la nivelul natural al reliefulu, dupa formule: unde: 0, - tense de fa masa pro ui KP ceified a pamantalu,astretull i, kN Back exist ape fretice sau sectoral este acoperit stunci pena stature permeabile, sitate mal jos de*oglind ap ste nscenar de avut te consideare actiupea ape asupra press hidostatic a sratului ber de ap pe suprafta solaficentalai de distribuite a presinnit in sol aloares coficientul Cocficientul a pentru fandat dreptanghinlare,cu proportionalita sparflr egal cw [io Tas [a [24 ao Too amp 0 Bao | O92 | 0376 | o-976 | 1 30u | 0.848 | 0866 | 01876 1336 | al. 9201 | 0.260 160 | 0.210 oust | ou oss | Lt 01 Yo 1077 | 0,105 | '130 | 0,161 ber | ost | oun | ots | a5 F862 |, J olaao | 2036 | 0 [oes [a mass specifi kNim’; “~ mended abit, tlpresimes suplimentaca ilz_ce tee pin cena ta reap ei nif jos tape fad indicd_ limes sa diamet au tape in frm seasiinetzul cla : intermedi ale ht $i 7, 0 adincimea He de r cies He de i ini! (e ‘ensiuea vericaldsopimenta aaniio, ca Bo aie ase N-niforiate fore vertical, she pit ae Saal Oa ; 2 nies del tp funda pl A supafia i finds : cue [somite Tans am 5.6. Ordinea de cleus fandafitor de supra amp ao petevrahilg _nstavorbl pe pimdnt de fndare natal 7 Dilly caller efor ce ations smplasa ub alpafandayet, ea le aaa aie is a de pt fn! pelt rsturmare sa aplasia pe‘aleulul fundafilor pe eutul eapaci nina dupa atin 1 ae jos a pilot ut sub eap tenga de otlor-cdimash esis! vi { Aainei:egal potunghin | plow2 pimantaluifundafi ei de funda: ent superficial conven entional cu) No rea de mal sus nu este necesar ni site de proietare a fandatitr pe pilot ot det fee de funders pl