Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 12 16.12.

2013:
Princpii de procedura:
1) egalitatea
2) transparenta
Orice procedura trebuie sa asigure respectarea acestor doua principii, atat
pentru participanti cat si pentru o satisfacere cat mai buna a interesului
public.
Procedura regula este licitatia. Ca licitatia sa fie corecta, transparenta si sa
asigure egalitatea trebuie intocmit asa-numitul caiet de sarcini care cuprinde asanumitele specificatii tehnice ( niste conditii pe care trebuie sa le indeplineasca
produsul cu care concurezi). Ex: in cazul achizitiilor, asa numitele specificatii
tehnice fac referire la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca produsele
vandute. Totusi, exista cazuri in care specificatiile tehnice nu pot sa fie spuse de
la inceput pentru ca:
a) administratia nu stie exact ce vrea ( ex: produse informatice de ultima ora
intervine dialogul competitiv selectia unor participanti, discutii cu
acestia, apoi stabilirea caietului de sarcini; sau concursul de solutii ( ex:
concursul de arhitectura, de peisagistica s.a.m.d) caietul de sarcini se va
face ulterior, deci);
b) daca valoarea produsului este mai mica decat cheltuiala pentru licitatie
aici intervine cererea de oferta
Litigii:
In materia achizitilor publice, unde ne putem judeca?!
Exista doua posibilitati de actiune una la CNSC ( Consiliul National pentru
Solutionarea Contestatilor), alta in Contencios Administrativ. Exista totusi situatii
in care ai la dispozitie o singura cale, anume situatia in care se doreste obtinerea
de despagubiri - obligatoriu se merge in instanta dupa regulile obisnuite. La
CNSC procedura este mult mai rapida. Instanta competenta:
a) pentru acte administrative unilaterale materiala/ teritoriala. La cea
materiala avem in functie de fiscal/nefiscal Tribunal / Curtea de Apel.
Teritorial avem instanta de la domiciliul paratului/a reclamantului ( art. 10
LCA)
b) contracte administrative
1) concensiune de bunuri OUG 54/2006 se aplica art. 66, care ne spune
competenta materiala apartine Tribunalului, teritorial, instanta
competenta se afla la sediul concedentului.
2) achizitie bunuri/ lucrari/ servicii OUG 34/2006 art. 286 ( modificat
alineat 1) material = Tribunalul; teritorial sediul autoritatii
contractante.
Pe un contract administrativ oarecare ex: contractul de parteneriat
public- privat daca acest contract are o lege speciala, stabilim
instanta din legea respectiva. Daca nu avem prevederi speciale, regula
este legea contenciosului administrativ.
c) litigii care vizeaza domeniul public/privat
Procedura prealabila:
In cazul actelor administrative unilaterale se face procedura
administrativa, cu varianta de a nu se face nicio procedura, fie pentru ca legea
prevede ca nu se face procedura, fie ca suntem in prezenta tacerii administratiei
unde nu avem un act la care sa facem procedura.
Daca nu avem proceduri speciale, aplicam LCA care ne indica procedura
concilierii.

In cazul actelor detasabile - acte administrative unilaterale care au legatura cu


contractele administrative continutul lor nu poate fi imaginat separat de
contract, dar care ca manifestare de dorinta sunt total distincte de contracte.
Actul este tratat de doctrina in opozitie de actele atasabile. Ex: concedentul
modifica unilateral contractul pentru cauza de interes public acest act este un
act administrativ? Este o manifestare de vointa care produce efecte juridice de
sine statatoare? Este un act administrativ, dar este un act ulterior, care produce
efectele lui proprii, detasate de contract. Nu produce impreuna cu contractul
niste efecte, isi are efectele lui. In cazul unor asemenea acte detasabile, ce
procedura facem aici administrativa sau conciliere? Atat procedura
administrativa cat si cea a concilierii sunt variante legale si sunt luate ca fiind
proceduri prealabile amandoua. Oricare dintre cele doua este buna.
Dreptul administrativ al bunurilor:
Actele administrative sunt guvernate de un regim juridic de drept public/ de
putere public, fata de regimul juridic de drept privat/ de drept comun ( ele pot sa
produca obligatii fara acordul particularului).
Bunurile proprietatea autoritatilor publice sunt de regula supuse unui regim
juridic administrativ. Acest regim juridic este diferit de cel de drept public,
compus din circuitul civil, care cuprinde 99% reguli supletive ( civile) si 1% regim
administrativ. Acest circuit civil este caracterizat de obligativitatea de circulatie a
bunurilor.
La polul opus circuitului civil se afla domeniul public, un regim juridic 100%
administrativ. Bunurile domeniu public sunt inalienabile, imprescribile,
insesisabile. Domeniul public constituie totalitatea bunurilor statului care sunt
inalienabile, imprescriptibile si insesisizabile. Se poate vorbi si despre un circuit
administrativ, care nu este totusi caracterizat de dinamitatea circuitului civil.
La mijlocul celor doua domenii se afla domeniu privat toate bunurile care nu
sunt proprietate publica si apartin administratie, bunuri guvernate atat de
circuitul civil cat si de circuitul administrativ un regim mixt bunurile sunt
guvernate de regimul civil, daca prin lege nu se dispune altfel. Regula este deci
civila, dar se amesteca cu reguli administrative. Totusi, de regula principiul este
golit de orice continut, caci textele de lege administrative sunt extrem de
numeroase, prevazand altceva si inlocuind deci regulile administrative.
1. Domeniul public;
2. Domeniul privat;
3. Trecere a bunurilor din domeniul public in cel privat ( exproprierea).
Totalitatea regulilor juridice care guverneaza domeniul public = domenialitatea
public ( ex: inalienabilitatea bunurilor domeniu public este o domenialitate
publica).
1. Criterii de domenialitate:
( conditile pe care trebuie sa le indeplineasca un bun pentru a face parte din
domeniu public)
a) titlu modul de dobandire a proprietatii sa fi fost unul valabil; proprietar sa
fie statul. Proprietar public poate sa fie doar statul/ o unitate administrativteritoriala.
b) afectatiune bunul sa fie afectat unei cauze de utilitate publica/ unui
interes public. Avem cateva distinctii:

1) un bun poate fi afectat fie uzului public, fie unui serviciu public
( diferenta dintre uz si serviciu este: amandoua vizeaza un interes
public, insa la servicile publice accesul este simbolic, nu direct);
2) afectare/afectatiune vs. clasare afectarea este un fapt material,
clasarea este un act juridic formal ( declararea unui bun ca apartinand
proprietatii publice).
3) domeniul public este de mai multe feluri national, local si judetean.
Pentru a construi o autostrada e nevoie intai de expropriere ( un act de achizitie cumparare/expropriere/ donatie s.a.m.d).
Pentru ca un bun sa treaca din domeniul public in cel privat este nevoie de
declasare si dezafectare declasarea trebuie sa fie licita. Declasarea fara
dezafectare este ilicita, dezafectarea fara declasare este irelevanta, fara
valoareeeeee ( hau ).

S-ar putea să vă placă și