Sunteți pe pagina 1din 11

Biodiversitat

ea
Ariciu Alexandru
Cls. a XI-a A

Termenul biodiversitate descrie ntreaga gam a


variabilitii organismelor vii n cadrul unui complex
ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea
ecosistemului i diversitatea genetic a unei specii din
acest ecosistem. Biodiversitatea se mparte n:
Biodiversitate vegetal
Biodiversitate animal
Biodiversitatea reprezint variabilitatea organismelor
din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice
continentale i complexele ecologice; aceasta include
diversitatea intraspecific,
interspecific i diversitatea ecosistemelor.

De ce este biodiversitatea importanta?


Biodiversitatea este un concept destul de amplu,
care cuprinde milioane de plante si specii de animale de
pe planeta noastra. Chiar si aceasta cifra, care depaseste
odinul milioanelor, este o cifra estimata, deoarece
ecologistii cred ca numarul real este mult mai mare decat
acesta. De fapt, se crede ca numai padurea amazoniana
din America de Sud este casa unui milion de specii de
plante si animale. Toate organismele care traiesc pe
aceasta planeta sunt dependente unele de altele intr-o
anumita masura sau alta, si aici intervineimportanta
biodiversitatii. Pierderile suferite de planeta noastra sunt
o pierdere pentru noi, si, prin urmare, trebuie sa fim la
curent cu asta si sa depun anumite eforturi pentru a salva
biodiversitatea Pamantului.

De ce este biodiversitatea importanta


intr-un ecosistem?
Asa cum am mentionat mai sus, toate fiintele vii de
pe aceasta planeta depind unele de altele pentru a
supravietui, iar importanta diversitatii biologice se invarte
chiar in jurul acestui fapt.
Fraza toate fiintele vii" include fiecare organism care
locuieste pe planeta, de la speciile de bacterii
microscopice pana la enormele balene albastre.

De ce este biodiversitatea importanta


pentru evolutia continua?
Aceasta diversitate are un rol crucial atunci cand vine
vorba de evolutia speciei. Planeta noastra a suferit cinci
extinctii in masa de cand exista. Acestea au fost
suficiente pentru a distruge 99% din speciile de plante si
animale care au trait vreodata pe Pamant. Ultima dintre
aceste extinctii in masa a avut loc cu aproximativ 65 de
milioane de ani in urma si a dus la disparitia dinozaurilor.
Faptul ca 99 % din aceste specii au disparut implica faptul

ca disparitia si evolutia speciilor sunt perfect normale si


se repeta din cand in cand. Pe masura ce unele specii
dispar, altele noi apar. Chiar daca pare simplu, acest
proces dureaza milioane de ani. O privire pe lista
animalelor disparute in ultimii 100 de ani arata ca rata lor
de disparitie a crescut de-a lungul anilor. Cu toate
acestea, rata de evolutie ramane aproximativ constanta.
Daca rata de disparitie creste, iar cea de evolutie ramane
aceeasi, ciclul de viata de pe planeta va fi drastic afectat,
si, prin urmare, ecologistii considera biodiversitatea un
factor important pentru continuarea evolutiei.

De ce este biodiversitatea importanta


pentru stabilitatea lantului trofic?
Un lant trofic instabil poate fi un dezastru pentru
ecosistem. Disparitia unei singure specii animale pune in
dificultate mai multe specii care sunt dependente de ea.
Cand un pradator din varful lantului trofic (un animal
carnivor) este pe cale de disparitie, populatia
consumatorilor secundari (care sunt erbivori, in
majoritatea cazurilor) tinde sa creasca. Aceasta creste
numarul de erbivore, care, la randul lor, agreseaza
vegetatia, iar lipsa de vegetatie afecteaza precipitatiile
ducand astfel la desertificari intr-o anumita regiune.
Pentru a evita astfel de complicatii, trebuie sa ne
asiguram ca se mentine un anumit echilibru.

De ce este biodiversitatea importanta


pentru societatea umana?

Pe langa faptul ca oamenii sunt cea mai inteligenta


specie de pe planeta, sunt si cea mai dependenta specie.
Din timpuri preistorice, depindem de natura pentru a ne
indeplini nevoile de baza. De-a lungul anilor, am ales sa
alteram natura pentru nevoile noastre, si facand acest
lucru, cu buna stiinta sau in necunostinta de cauza, le-am
daunat imprejurimilor noastre. Se pare ca am uitat ca noi
depind em de natura mult mai mult decat depinde ea de
noi. Exista multi "daca" atunci cand vine vorba de
importanta diversitatii biologice pentru noi. Astfel, daca
n-ar exista bacteriile de fixare a azotului, nu am putea
intretine culturile! Daca toti pradatorii carnivor sunt ucisi
prin vanare excesiva si braconaj, erbivorele vor curata
suprafata verde a planetei, lasandu-ne astfel fara apa!
Daca toate padurile sunt sterse de pe fata pamantului,
animalele salbatice nu vor avea alta optiune decat sa ne
incalce teritoriul nostru! Toate aceste ipoteze se reduc la
un singur lucru simplu, ne sapam propria groapa.
Trebuie sa intelegem ca oricat de mult vom incerca,
natura va fi mereu cu un pas inaintea noastra, si de
fiecare data cand vom incerca sa o modificam,
repercusiunile se vor simti intr-un fel sau altul. Importanta
biodiversitatii este majora atit pentru mediul ambiant cit
si pentru om , de unde rezulta necesitatea conservarii ei.
Speciile , luate individual , plante , animale si
microorganisme sunt surse de materii prime pentru hrana
, medicamente , imbracaminte , energie si multe altele.
Biodiversitatea reprezinta totodata optiuni pentru
posibile viitoare necesitati umane , inestimabile beneficii

estetice , spirituale si educationale. Nu mai putin


importante sunt beneficiile mai subtile sub forma unui
evantai larg de servicii ecologice. Ecositemele din
terenurile umede de coasta , formate din specii variate de
plante si animale sunt capabile sa asaneze substantele
poluante din apa si sa furnizeze conditii pentru depunerea
icrelor de catre specii de pesti si crustacee , importante
din punct de vedere comercial. In mod simlar ,
ecosistemele forestiere regleaza regimul apelor ,
influentind frecventa inundatiilor si apa disponibila in
timpul sezonului uscat.
Aceste ecosisteme si altele influenteaza climatul
local si , in cazul unor arii vaste impadurite , cum este
bazinul fluviului Amazon , si climatul general. Fiecare
specie are caracteristici determinate de fondul lor de
gene , structurate specific , in raport cu sistemul lor
genetic , care include diversitatea genetica intraspecifica.
Managementul acestei diversitati este important , in
special , in populatiile mici si la speciie domesticite. In
decursul timpului , de milenii , omul a utilizat diversitatea
genetica un crearea de varietati domestice de plante si
animale pentru utilizarea in agricultura , cresterea
animalelor , silvicultura si aquacultura. Numai in
agricultura din Statele Unite ale Americii , se estimeaza
ca se adauga anual o valoare a productiei de un miliard
de dolari prin programe de ameliorare bazate pe
diversitatea genetica ( OTA , 1987 ).
Conservarea biodiversitatii este managementul
interactiilor umane cu variate forme de viata si

ecosisteme , in scopul maximizarii beneficiilor ce se pot


optine azi si oentru mentinerea potentialului lor , pentru
nevoile si aspiratiile generatiilor viitoare ( World
Conservation Strategy - IUCN , 1980 ). Aceasta definitie a
conservarii subliniaza cum sa se utilizeze speciile ,sa se
amenajeze terenul si sa se investeasca in procesul de
dezvoltare. Pina in prezent , prin conservare s-a inteles
mentinerea sau prezervarea . Acesti ultimi doi termeni
sunt mai degraba utili pentru a pastra un ecosistem sau o
populatie in starea existenta. Dar prin conservare se cere
mult mai mult. Conservarea biodiversitatii , in conceptia
moderna , are mult mai multe obiective. Intre acestea ,
de exemplu , conservarea activa isi propune sa
inlocuiasca speciile introduse ( exotice nu este vorba
numai de specii forestiere ) , care produc vatamari
ecosistemelor naturale agricole si silvice. Acest obiectiv
este capital in cazul cind aceste specii nu dovedesc
suficienta adaptabilitate in conditiile de mediu locale sau
cind se incruciseaza cu specii autohtone si bastardizeaza
( polueaza genetic ) populatiile locale.
Conservarea urmareste , de asemenea , mentinerea
si utilizarea diversitatii genetice a speciilor domestice sau
inca salbatice , a habitatelor naturale care ofera servicii
pentru umanitate si biosfera sau urmareste sa salveze ,
sa studieze si sa utilizeze specii naturale intr-o tara sau
alta , intr-un loc sau altul. Importanta cea mai relevanta a
biodiversitatii consta in rolul pe care il are in ecosisteme ,
in procesele care se realizeaza si in dinamica acestora
( Reid si Miller , 1989 ).

Prin biodiversitate se nelege totalitatea genotipurilor,


speciilor i ecosistemelor ce apar ntr-un areal. Dar
biodiversitatea are un neles i mai larg, ea cuprinznd
urmtoarele categorii:
Diversitatea genetic se refer la materialul
genetic coninut de toate formele de via,
cuprinznd informaiile ce determin caracteristicile
speciilor i indivizilor i care constituie diversitatea
vieii vii. Diversitatea speciilor nseamn numrul
de specii distincte de vieuitoare ce populeaz un
anumit areal, de la unul foarte restrns (1 mp) pn
la ntreaga planet;
Diversitatea ecosistemelor reprezint bogia de
ecosisteme existente pe glob. Exemplu: exist un
ecosistem al punilor, al pdurilor de foioase, a
celor de rinoase, ecosistemele marine, etc. Pentru
un anumit areal, diversitatea ecosistemelor
nseamn numrul de ecosisteme pe care le
cuprinde. Cu ct este mai mare numrul de
ecosisteme a arealului considerat, cu att este mai
mare biodiversitatea.
Diversitatea peisager este o noiune intrat recent
n uz i ea apare n Strategia paneuropean a
diversitii biologice i peisagere, adoptat de
Consiliul de Minitri a UE n 1995. n noua
accepiune, prin peisaj se neleg relaiile existente
n cursul unei perioade date ntre un individ sau o
societate i un teritoriu definit din punct de vedere
topografic i a crui aspect rezult din aciunea, n

decursul timpului, a factorilor naturali i umani sau o


combinare a acestora.
Diversitatea cultural uman este considerat tot
un component al biodiversitii cci, n msura n
care diversitatea genetic sau a speciilor permite
vieuitoarelor s supravieuiasc n medii diverse, tot
aa i factorii de cultur uman (nomadismul,
transhumana, agricultura tradiional) reprezint un
sistem de convieuire cu un mediu dat. Aspectele
culturale umane, mai ales cele tradiionale,
reflectnd cea mai bun integrare a omului n datele
naturale.

Importana biodiversitii

Este considerabil pentru ansamblul vieii pe glob i n


special pentru om. Aceasta are rol important ca hran
pentru om, ca baz pentru diverse industrii i are o
valoare estetic i pedagogic.
Hrana este luat de om din componentele vegetale
i animale, slbatice i domestice ale biosferei. Din lumea
mineral omul ia doar sarea ca atare, cci o mare parte a
componentelor chimice ce intr n alimentaie au la baz
tot produse biologice.
Sntatea omului depinde n mod substanial de
produsele biodiversitii. Odinioar toate medicamentele
proveneau din plante i animale. Dintre medicamentele
clasice se cunosc de mult chinina, camforul, efedrina,
papaverina, etc. Dup 1940 au fost descoperite i
valorificate ciupercile, ce au dat marele grup de 3000
tipuri de antibiotice, apoi tranchilizante, cardiotonice,
corticosteroizii extrai direct din plante slbatice sau
preparai din molecule vegetale.
Industria i comerul se bazeaz, de asemenea, n
bun msur pe produsele biologice. Industria
alimentar, industria lemnului, diverse fibre, guma,
esene de parfumuri i numeroi colorani.
Aciunea asupra litosferei de ctre biosfer este
considerabil. Toate trei regnurile (microbii, plantele,
animalele) genereaz solul, apr solul de eroziune.
Vegetaia stabilete echilibrele biochimice (fotosinteza),

are calitatea de a absorbi poluanii i de a menine


microclimatul, creeaz peisajul.
Rolul estetic i educativ al biodiversitii devine tot
mai pregnant ntr-o societate suprasaturat de artificialul
civilizaiei moderne. Turismul a devenit a doua industrie
economic pe glob, el fiind strns legat de peisaj i de
elementele biosferei. Deoarece biodiversitatea este
strns legat de nevoile umanitii, ea trebuie
considerat un element al securitii naionale. Pierderile
n biodiversitatea Pmntului ar putea - n curnd -s
loveasc i n economiile mondiale, dup cum avertizeaz
un raport al Organizaiei Naiunilor Unite (ONU), fcut
public de BBC.
Potrivit ONU, biodiversitatea ajut oameni n patru
feluri eseniale: aprovizionarea, funcia de
reglare-"nghiirea" polurii sau reglarea frecvenei ploilor,
funcia cultural-venerarea locurilor sacre sau relaxarea
n mediul rural i, nu n ultimul rnd, funcia de suport
pentru culturile agricole.
Chiar i cunoscnd acest lucruri, majoritatea
guvernelor lumii nu au reuit s mpiedice popularea
fr precedent a listei cu speciile de plante sau
animale pe cale de dispariie.