Particularitati ale scheletului membrelor la speciile de mamifere de interes

cinegetic din Romania

Generalit6li

Totalitatea formaliunilor pasive (oase, articula{ii) qi active (mugchi) care

contribuie la sus{inerea qi deplasarea corpului in mediu ambiant, acliondnd
impotriva fo4ei de gravitalie, constituie aparatul locomotor.
De-a lungul evoluliei filogenetice a vertebratelor, posibilitalile de deplasare
ale acestora au depins de mediul inconjurdtor in care triiau (apd, sol, aer),
ele dezvoitdndu-qi in consecinli dispozitive adecvate unei deplasdri cdt mai
eficiente in spaliu.
Speciile de interes cinegetic aparlin celor doul clase superioare de vertebrate
- p6s6ri gi mamifere, care au atins cel mai inalt grad al complexitdlii
structurale, oglindit in caracteristicile 1or morfo-funclionale.
Osteologia - reprezintd partea din anatomia descriptivd care se ocupi cu

.
.

studiul oaselor.
Totalitatea oaselor unui animai dispuse in raporturi naturale alcStuieqte
scheletul. Acesta determind in linii mari forma generald gi dimensiunile
corpului. Piesele osoase care compun scheletul ofer[ suprafele de inserfie
mugchilor, protejeazd. organele cu structurd fragild (sistem nervos central,
glob ocular, cord), constituind totodatd pentru organism qi un important
depozit de substanle rnineraie.
Conforma(ia oaselor - este foarte diferitS, depinzAnd de locul pe care osul il
ocupd in cadrul scheletului, de funclia sa qi de specia de la care provine.
Consider6nd raportul celor trei dimensiuni ale oaselor (lungime, 151ime,
indllime sau grosime), acestea pot fr impi(ite in trei tipuri morfolosice: oase
lungi, scufte gi late.

Os lung - secfiune sagitali

(structurl macroscopici

l-drafizd";2,2'-eprfize; 3-Jesut osos spongi 4-!esut osos compact;

5

-periost: 6-endost

-cavrtate medulard;

-cartilaj articula

Osul lung se caracterizeazd, prtn predominanla uneia dintre dimensiuni fa15

de celelalte doud, put6ndu-i-se deosebi in general un corp denumit diafizd qi doud
extremitili numite epiftze. Diafiza conline o cavitate medulard care adiposteqte
mdduva

osoas[.

Osul scurt prezintd toate trei dimensiunile sensibil egale: carpiene,

tarsiene

Osul lat are lungimea qi lSlimea'aproape egale, ambele depdqind cu mult a treia

dimensiune

(ex.

scapula).

Datorit[ structurii complexe, oasele constituie adevdrate organe. La alcdtuirea 1or

participd mai multe componente, intre care predomind lesutul osos. Celelalte
componente sunt reprezentate prin: periost qi endost, lesut cartilaginos, m5.duvd
osoasd, vase qi nervi.

.
.
.

Cavitdlile nazale ale animalelor conlin o extremd a oaselor 161ite, denumite

oase papiracee (denumire ce sugereazd. asemdnarea cu h6rtia) care, acoperite
cu mucoasanazald,. constitutebaza anatomicd a comelilor nazali.
In vecindtatea articulaliilor mobile existd oasele sesamoide. Ele au rolul fie
de a devia direclia tendoanelor, fie de a le proteja in locul frecdrii maxime.
ln organismul unor animale pot fi intAlnite oase care nu au nici o legdturd cu
aparatul locomotor, apdrdnd heterotopic in alte aparate: osul penian (lup,
vulpoi, dihor etc), oasele cardiac e (cerb, vidrd etc), osul r6tului (mistrel).
OASELE MBMBRELOR

Apendicele locomotoare prezintd la vertebrate conformalii diferite in func{ie

de modul lor de viatd. Astfel, considerAnd numai clasele din care fac parte
speciile de vAnat din Rom6nia, observdm adaptarea pentru zbor a membrelor
toracice la pdsdri, membrelor pelvine revenindu-le sarcina suslinerii corpului
pe sol, iar la mamifere in general, adaptarea ambelor perechi de membre
locomo{iei terestre.
Ca urmare a specializdrilor secundare apdrute la diferitele specii, existd qi o

in

conformalia gi posibilitdlile funclionale ale

membrelor acestora: reintoarcerea la mediu acvatic a unor pdsdri (rale,
gdste), specializare pentru fugA (cerb, cdprior), aptitudinea de cdldrare

multitudine de varialii

.
.

Qtisicd sdlbaticd, rds), deplasare prin salturi (iepure) etc. toate aceste
adaptnri se reflectd in mod pregnant asupra pieselor osoase care formeazd,
baza anatomic[ a membrelor.
Scheleful membrelor, se caracterrzeazd. printr-un plan fundamental de
organizare, ce pentru membre include centurile sau zonoscheletul qi
extremitilile libere sau membrul propriu-zis. Ultimul este format din mai
multe segmente a cdror succesiune este unic6la toate vertebratele tetrapode:
- stilopodiul, cu baza anatomicd.rcprezentatd printr-un singur os (humerus la
bra{ qi femur la coapsd);

- zeugopodiul, a cdrui baza anatomicd este alcdtuitd din doud oase paralele
(radius gi ulna la antebra!, tibia qi fibula la gambd);

. - autopodiul,

se subimparte in bazipodiu, care cuprinde in general doud

r6nduri de oase carpiene qi tarsiene, metapodiu, cu baza anatomic[ formatd
din oasele metacarpiene qi metatarsiene, qi acropodiu, care reprezintd,
degetele (fiecare deget avAnd cabazd anatomicd Z-3falange)
. Contactul cu solul al extremitdlii libere a membrelor la mamifere in timpul
sprijinului se poate face in mai multe feluri.
La unele specii intreaga fa16 palmard sau plantard a autopodiului este folositi
in acest scop, constituind tipul plantigrad. Specia sSlbaticd cea mai reprezentativd
este ursul. Alte animale, precum canidele qi felinele (lupul, vulpea, rdsu[),
sprijinindu-se numai pe acropodiu (degete) fac parte din tipul digitigrad. La tipul
unguligrad, contactul cu solul se face tot la nivelul acropodiului, insi numai prin
extremitatea acestuia protejati de ongloane (cerb, cdprior, mistrel etc).

Tipurile de sprijin pe sol ale autopodiului pelvin la mamifere

{tu\I
*s!

A-urs; B-lup; C-cerb

-stilopodiu; 2-zetgopodiu; 3 -autopodiu

.\

:::=,'ii

:,;:i= i!.'.,f.
:t:::::= !r,r !'--1

)e\1: ht

\ ',\ ')k".\
'

-1
1

B\ \:'\

:!

Oasele membrului toracic

Centura membrului toracic

La vertebrate centura membrului toracic este reprezentatd de trei

oase:

spata, clavicula gi coracoidul.

Datoritd transformdrii membrelor toracice in aripi, la pdsdri cele trei oase

ale zonoscheletului sunt bine reprezentate. Claviculele, sudate intre ele, alcdtuiesc
osul furcal. Extremitdflle acestuia se articuleazdatdt cu spata cdt qi cu coracoidul,
delimitAnd la acest nivel gauratriosoasd.
La mamifere centura suferd modificdri insemnate, in funclie de specificul
activitAfli membrelor acestora. Cu exceplia mamiferelor inferioare (monotreme),
celelaltb (care includ toate speciile de v6nat cu pdr) nu au coracoid. Acesta apare

integrat scapulei sub forma unui proces. Clavicula dispare la ongulate (cerb,
cdprior, mistre{) sau se gdseqte sub formd rudimentard, la carnivore qi leporide
Qtisicd sdlbaticd, lup, vulpe, iepure).
. Spata, atdtla mamiferele domestice, cdt qi la cele de interes cinegetic, este
un os lat, ce realizeazd baza anatomicd a regiunii scapulare, de form[
triunghiulard, dispus[ de o parte gi de alta a cuqtii toracice, unde este

.
.

suslinutd de musculaturd.
Spata prezintd; doud f.1.

- mediald qi 1atera16, trei margini qi trei unghiuri.

Fala mediald prezintd o depresiune intinsd - fosa subscapularS, Pe fala

laterald a sa se detaqeazd o creastd alungitd denumitd spina scapulari care

imparte fa\alaterald a spetei in doud fose: fosa supraspinoasd cranial qi fosa
infraspinoasS, caudal. La nivelul unghiului ventral se gdseqte cavitatea
glenoid[, destinatd articuldrii cu capul articular al humerusului.
La unele specii spina scapulard se termind qters (suine), iar la altele printr-un
acromion (rumegdtoare, carnivore qi leporide). Acromionul la carnivore qi
leporide este flancat de un evident paraacromion.
La speciile familiilor Certtide qi Cavicorne spata este alungitd, spina
scapulard termin6ndu-se printr-o proeminenld denumitd acromion. Raportul
intre fosa supraspinoas[ qi infraspinoasd este de 1:3. Marginea dorsal5 este
prevdzrrtd cu un evident cartilaj scapular.
\

Spata la cerb (membru

stdng, fala laterald)

1-spina scapular[; 2-acromion; 3-tuberozitate supraglenoidd; 4-fosa supraspinoasd; 5-fosa

infrasp ino

as d

6-c

arti I aj supras c apular ;

7-

avitate g1enoid6.

La mistre{ sptna scapulard prezintd la jumitate o tuberozitate qi nu

are

acromion. Raportul foselor este de l:2 Si existd cartilaj suprascapular.

Spata la mistre! (membru stdng, falalatetall)

1-tuberozitatea spinei scapulare; 2-fosa supraspinoasd; 3-fosa infraspinoasd; 4tuberozitatea supraglenoidd; 5-cavitate glenoidd; 6-cartilaj suprascapular.

Speciile ordinului Carnivore au o spatd mai pu{in inalt6, cu unghiul cervical

mai mult sau mai pulin rotunjit. Spina scapulard este lipsitd de tuberozitate,

cu acromionul flancat de paracromion. Raportul foselor supra- qi

infraspinoasd este in general 1:1 (exceptdnd ursul la care este foarte
dewoltati fosa infraspinoasd) qi lipseqte cartilajul suprascapular. Iepurele
are spata triunghiulard, raportul foselor 1:2 qi prezintd cartilaj suprascapular.

Spata la vulpe (membru

stdng, fala laterald)

1-spina scapulard; 2-acromion; 3-paracromion; 4-tuberozitate supraglenoidd; 5-cavitate

glenoidd; 6 -fosa supraspinoasd; 7-fo sa infraspinoasd.

Spata la urs (membru

1

stAng, fa{a laterald)

-spina scapulard; 2-acromion; 3 -paracromion; 4-creastd musculard; 5-fosa

supraspinoasd; 6-fosa infraspinoasd

Humerusul este un os lung, dispus in pozilie oblici

ventro-caudald,

form6nd baza anatomicd a bralului . El prezintd o extremitate proximald, un

corp qi o extremitate distal5.
Extremitatea proximaldprezintd un cap articul.ar, flancat lateral qi medial de
c6te un tubercul. Tuberculul lateral, mai voluminos, este numit tuberculul
mare, prezentAnd: un v6rf - tubercul mare cranial, o convexitate - tubercul
mare caudal gi o creastd - creasta tuberculului mare. Tuberculul mic, situat

medial fali de capul articular este qi el impdrlit in tubercul mic cranial

(vArful), tubercul mic caudal (convexitatea). Cei doi tuberculi, mare gi mic,
sunt desp{t4ili de o culisi de alunecare tendinoasS, verticald, numitd gan!
intertubercular.
Corpul are patru fe!e: - fala craruald; - fala laterald., ce prezintd pe toatd
intinderea sa o depresiune largd., alungitd, cu traiect spiralat, denumitd qanl
de torsiune sau qan! brahial. Acest gan! este despdrlit de fala craniald prin
creasta humerald ) care incepe proximal printr-o proieminenld rugoasd numitd
tuberozitate deltoidiand, tinzdnd apoi sd dispard in apropierea extremit5lii
distale a osului; - fa\a caudald qi o fala mediald
Extremitatea distald prezirrtd suprafele de articulare reprezentate de un
condil, situat lateral qi o trochlee dispusl medial. Buzele trochleei sunt in
general inegale, cea mediald fiind mai 1at5. Deasupra trochleei se giseqte
dispusd fosa olecraniului pe fala caudald qi fosa coronoidd pe fala craniald.
La toate rumegdtoarele creasta deltoidiand este evidentS, iar l,a nivelul felei
mediale a corpului in dreptul jumdtdtli diafrzei se observd o suprafalS
rugoasd de inserlie muscular[, numit6 tuberculul pentru marele rotund.
o3

Humerusul la ciprior
(membru stdng, fala laterald)

l-cap humeral; 2-tubercul mare cranial; 3-tubercul mare caudal; 4-creastd

deltoidian[; 5-fosa coronoidd; 6-condil; 7-trochlee.

La mistrel tuberculul mare este extrem de dezvoltat iar fosele coronoidd qi

olecraniand comunicd printr-o gaur6 supratrochleard (absentd la porcul
domestic). Carnivorele au tuberculii reduqi. Canidele (lupul, vulpea) au
gaurd supratrochlearS. Ea este absenti la feline (rds, pisicd sdlbaticd), in
schimb la acestea apare un orificiu alungit situat medial deasupra
extremitdlii distale, denumit gaura epicondilar[.

Humerusul la mistre! (membru st6ng, fala craniald)

1-tubercul mare cranial; 2-tubercul mic; 3-qanl intertubercular; 4-cap articular; 5tuberozitate deltoidiand; 6-creasta extensorilor 7 -gaura supratrochlearS:8-trochlee; 9-condil.

La urs tuberculii humerali sunt scunzi, extremitatea distalS prezintd creasta

epicondilului ateral evident d,, inaltd, tiioasd trasd cranio-lateral. Nu pr ezintd
gaurd supratrochleard qi nici epicondilard .
1

Extremitatea proximal5 a humerusului la

urs

(membru stdng,

fala laterald)

1-tubercul mare;

2-cap humeral; 3-suprafala muEchiului infraspinos; 4-creastd

deltoidiana.

Humerusul la urs (membrulstAng, vedere craniald)

1-extremitate proximald;2-diafiza cu linii de inserdie musculard; 3-creasta extensorilor;
4-trochlee

Radiusul este un os lung, situat qanial fal6 de uln6, ?ntr-o pozilie verticalI.
Prezintd o extremitate proximald,. u.n co{p qi o extremitate dista16.
Extremitatea proximald poate prezenta una pAnE la trei cavitdli glenoide de

articulare cu extremitatea distalS a humersului. Pe conturul cranial al

suprafelei de articulare, din extremitatea proximald se pot intAlni una sau
doud proieminele, fiind considerate procese coronoide. Tot la aceastd
extremitate se afld qi suprafala de articulare pentru ulnd. in aceastd regiune,
pe partea mediald, se afl5 tuberozitatea bicipitald sau radiald, iar in partea
Laterald,la unele specii este vizibilS o altd tuberozitate. Corpul radiusului, in
general aplatizat cranio-caudal prezintd: o fald craniald, neted6 qi convexd in
sens latero-medial; o fald, caudal5, pe care se observ6 fie o creastd lungd pe
care se inserd membrana interosoasd antebrahiald (carnivore), fie o suprafald
rugoas[ pentru articulare cu ulna (ungulate); o margine mediald ;i alta
laterald, ambele rugoase qi concave in sens proximo-distal.
Extremitatea distald prezintd suprafald de articulare pentru oasele carpiene,
reprezentatd de una sau doui cavitdli glenoide, urmate caudal de doi condili,
bine denroltali. Suprafala articulard carpald este limitatd medial de o
proieminenld denumitd proces stiloid.
(Ilna situatd caudo-lateral fa!d, de radius, articuldndu-se sau sud6ndu-se cu
acesta, prezintd o extremitate proximali, un corp Ei o extremitate distald.
Extremitatea proximald, prezinti o proieminenld evidentd, denumitd olecran.
Olecranul prezintd: o fa![ laterald Ei una mediald, o margine caudald, qi alta
craniali, aare prezintd in porliunea ei mijlocie ciocul olecranului. Jumdtatea
inferioarS a marginii craniale, prezintd, o concavitate articulard, numitd
incizurd trochleard sau semilunard. V6rful olecranului este inalt, iar la unele
specii qi tuberos. Corpul are in general formS de prismd triunghiulard, cu trei
Extremitatea distald
fele
fete qi trei margini. Extremitatea
distald mult mai supld, poate fi aplatizatd,
aplatizatd
cranio-caudal sau poate fi cilindroidd sau prismaticd.,prezentdnd suprafald de
articulare pentru radius qi oasele carpiene. In partea sa 1ateral6 se gdseqte un
proces stiloid.
Antebralul este sediul miqcirilor de pronalie qi supinalie pe care unele
mamifere le efectueazd, mdrind astfel posibilitdlile de mobilitate ale
autopodiuiui. Dintre speciile s5lbatice doar carnivorele pot realiza astfel de
migcdri. La feline Qtisicd, rds) rotirea autopodiului poate atinge 800.
Posibilitatea executdrii acestei miqcdri este in strdnsd legdturd cu aptitudinea
de cd{drare specificd acestor specii, spaliul interosos dintre radius gi ulnd
fiind aproape egal cu cea a oaselor. La canide (lup, vulpe Sacal) aceste
caracteristici se reduc simlitor, oasele antebralului rimdndnd independente,
separate de un spaliu interosos mai ingust. La alte mamifere, datoritd
specializdrii unilaterale a autopodiului, membrul toracic avAnd numai func{ia
de sprijin in staliune qi in locomolie, oasele antebralului se frxeazd in pozilia
de prona{ie.

Pentru asigurarea unei rezisten{e maxime, radiusul qi ulna stabilesc un

contact permanent pe toatd lungimea 1or, fapt care duce la disparilia spaliului
osos interbrahial, a$a cum se constatd.la mistrel qi iepure. Lq rumegdtoare,
oasele se sudeazd intre ele, ulna fiind mult redusd, dispus[ intr-o poziTie
caudo-laterald fa!5 de radius. Spaliul interosos se pistreazi sub forma a doud
arcade, proximald qi distal6, stribdtute de vase .

Radiusul qi ulna (membrul sting, vedere laterali)

R-radius; U-ulna; A-c5prior; B-mistre{; C-rds
1-olecran; 2-ciocul olecranului; 3-incizura semilunard;4-capti radiusului; 5-proces
stiloid ulnar; 6- arcada radio-ulnard proximald;7 -arcada radio-ulnard distald.

Oasele autopodiului toracic

Autopodiul toracal este alcdtuit din trei porliuni: bazipodiul, format din
oasele carpiene, oase scurte, dispuse pe doud r6nduri; metapodiu, format din
oase lungi, oasele metacarpiene; qi acropodiul (baza anatomicd a degetelor),

format trei falange, doi mari sesamoizi qi un mic sesamoid. La offi,

autopodiul toracic este reprezentat prin mdn6. Multitudinea aptitudinilor
manuale pe care omul le-a cdqtigattreptat au dezvoltat arhetipul pentadactil,

cu cele cinci degete. Dintre speciile de v6nat, numai carnivorele qi iepurele

prezintd un autopodiu pentadactil, primul deget fiind foarte redus qi
neopozabil.
Oasele carpului sunt dispuse pe doud rdnduri. in rdndul I, din sens lateral in
sens medial oasele sunt: pisiformul, piramidalul, semilunarul qi scafoidul. in
rdndul II, unciformul, capitatul, trapezoidul gi trapezul.
La iepure, existd noud oase carpiene, intre cele doud rdnduri fiind plasat un
os redus, osul central. La carnivore sunt qapte oase, osul central se sudeazd
de timpuriu cu oasele scafoid qi semilunar, formdnd osul scafo-lunar. Tot la
aceste specii, in partea medial[ a rdndului II se gdseqte un os redus, rotunjit
qt aplatizat, ce se dezvoltd in tendonul muqchiului abductor lung al degetului
mare, denumit osul facoid. La toate rumegdtoarele (cerb, muflon, cdprior
etc) existd gase oase carpiene, capitatul este sudat cu trapezoidul (formeazd
capitato-trapezoid) iar trapentl absent. La mistrel existd toate cel opt oase.

Autopodiu toracal de mistref (membrul st6ng, fa{a palmard)

1-pisiform; 2-piramidal; 3- semilunar; 4-scafoid; 5-unciform; 6-capitat;7-trapezoid, 8trapez;9-marii sesamoizi; 10- micii sesamoizi; II-V - oasele metacarpiene; P1-P3 -falangele.

Oasele metacarpiene se articuleazd prin extremit6lile lor proximale atdt intre

II

de oase carpiene, iar prin extremitdlile distale cu

falangele. Numerotarea lor se face ca la degete, incep6nd cu metacarpianul
corespunzdtor degetului mare (degetul I). acesta este prezent numai la
ele c6t gi cu rdndul

carnivore $i iepure, fiind mai redus decdt celelalte patru. La ungulate

numdrul 1or scade: astfel, la mistrel existd patru metacarpiene (II, III, IV qi
V), dintre care dou6 mai reduse (II qi V). Rumegdtoarele au doud
metacarpiene sudate (III qi IV). La cerb qi cdprior, se intAlnesc doud
metacarpiene secundare, cu forma unor prisme alungite, cu baza dispusd
distal, iar vArful proximal, pAnd la limita dintre treimea mijlocie qi distald a
metacarpienelor principale. Extremitatea distald a metacarpienelor secundare
se recurbeazd abaxial, indepdrtdndu-se de metacarpienele principale. Fiecare
metacarpian secundar este articulat cu trei falange, miniatura celor de la
degetele principale .

Autopodiu toraca! de ciprior (membrul st6ng, fala dorsal5)

1-metacarpienele principale rczultate sudate; 2-metacarpianul secundar II;
metacarpianul secundar V; P1-P3 -falangele

Oasele membrului pelvin

Scheletul membrelor pelvine, ed qi cel al membrelor toracice este

sistematizat in patru grupe regionale: zonoscheletul - format din trei oase ilium, ischium qi pubis; stilopodiul pelvin, reprezentat de femur;
zeugopodiul, reprezentat de tibie qi fibu16; qi autopodiul, format din mai
multe oase grupate in trei subregiuni - bazipodiul, cu oasele tarsiene; -

metapodiul cu oasele metatarsiene qi ultimul segment - acropodiul, format

din trei falange, doi mari sesamoizl sl un mrc sesamoid.

Centura pelvini

Zonoscheletul pelvin sau centura pelvind este formatd din trei oase: ilium,
dispus dorsal, ischium, dispus ventro-caudal Ei pubis, dispus ventro-cranial. Cele
trei oase se sudeazd intre ele formdnd coxalul. Cele doud coxale sudate la nivelul
s imfi zei i s chi o -pubi ene r ealizeazd o sul bazinului.
. Iliumul prezinta un corp qi o aripd sau paleta iliacd. Paleta iliacd are o formd
triunghiulardta ungulate (cerb, cdprior, mistref) sau patrulaterd la camivore
(urs, lup, rds etc) qi iepure. Fala mediald a paletei iliace vine in contact cu
sacrumul in cadrul articulaliei sacro-iliace. Pe marginea dorsal5 a iliumului
se g[seqte marea incizurd, ischiaticd. Pubisul se gdseqte in partea cranioventrald a coxalului, reprezent6nd componentul sdu cel mai redus.

l,a

1;h4j

/:?;;,ji
ltt"

!'",...%fi,
,l/
,tt/fi-

Coxalu! !a mistre! (partea dreapti

- fala laterali)

A-ilium; B-ischium; C-pubis

i-aripa iliumului; 2-unghiul extern al iliumului; 3-unghiul intern al iliumului; 4-corpul
iliumului; 5-marea incizurd ischiaticd; 6-creasta supraacetabularS; 7-mica incizttrd ischiaticd; 8tuberozitatea ischiaticd; 9-gaura obturatd; lO-incizura acetabulard; ll-creasta gluteend; 12cavitate acetabulard;

Ischimul formeazd, po(iunea caudo-ventrald a coxalului. Marginea laterald a

sa corespunde micii incizuri ischiatice la ungulate. Intre cele doud incizuri
ischiatice la ungulate existd o creastd supraacetabulard,, (foarte evidentd la
mistre!) sau o spind ischiaticS, prezentd.la carnivore $1 mal ales la iepure.

Partea caudali a ischiumului este reprezerfiatd de tubero zitatea ischiatici.

intre cele doud tuberozitdli ischiatice se gdseqte acrada ischiaticS.

Coxalul la urs (partea dreaptl

fa{a laterall)

l-aripa iliumului; 2-gdttil iliumului; 3-cavitate acetabulard; 4-tuberozitate ischiaticd; 5gaura obturatd; 6-creasta supraacetabulard; 7- tuberculul psoatic; 8-tubercul preacetabular; 9creasta iliacfi 10-spina iliacd dorso-caudald; 11- spina iliac[ dorso-craniald; 12- spina iliac5
ventro-craniald; 13- spina iliacd ventro-caudald; 14-simfiza ischio-pubiand

Coxalul la iepurele de c6mp (partea stflngd

1-aripa

-fala laterali)

iliumului; 2-ttberozitatea ischiaticd; 3-cavitate acetabulard; 4-tubercul

preacetabular; 5-spina ischiaticd; 6-gaura obturatd; 7- spina iliacd ventro-craniald; 8- spina iliacd
ventro-caudald;9- spina iliacd dorso-craniald; 10-spina iliaci dorso-caudald.

Femurul reprezintA baza anatomicd a coapsei, prezentAnd o extremitate

proximalS, un coqp qi o extremitate distald. Extremitatea proximald se
caracterizeazd, pnn prezer{a, medial, a unui cap articular, suslinut de un gdt

femural, iar lateral de trochanterul mare) care poate fi simplu sau divizat in
convexitate qi v6rf in funclie de specie. In partea media16, sub gAtul femural
se observd prezenla trochanterului mic, fie cu aspect de creastd, la ecvine qi
leporide, fie mamelonat, la celelate specii. Trochanterul mare este legat de

trochanterul mic prin creasta intertrocanterice, ce delimiteazd lateral o fosd

trochantericS. Corpul are aspect cilindric la animalele de talie micd qi
prismatice la cele de talie mare, prezentand patru fele: craniald, laterald,
mediald qi caudal6. Extremitatea distald prezintd ca suprafald de articulare o
trochlee dispusd cranial qi doi condili dispuqi caudali, fiind desp[r]i]i de o
incintrd interc ondi i c 5.
Prin edp femurul se articuleazd cu coxalul. Lateral de cap existd o
proeminenlE, trochanterul mare, care depaqeqte cu mult inallimea capului
articular la ierbivore qi este redus la carnivore. Medial si ventral de cap se
gdseqte trochanterul mic, iar la iepure,lateral se observd al III-lea trochanter.
Extremitatea distald se caractenzeazd. prin prezenla unei trochlei, situatd
cranial, gi a doi condili dispuqi caudal. Trochleea se articuleazd.,cu rotula.
Condilii servesc articul5rii cu tibia. La carnivore qi la iepure fala dorsalS a
fiecdrui condil se articuleazd cu sesamoizii femurali.
1

(fa!a caudo-medialS drepa), B-mistre! (fa!a laterali, st6nga),

C-

Femurul la A-cerb
iepurele de cimp (fa!a

caudalS, st6nga)

l-capul femural; 2-trochanterul mare; 3-trochanterul mic; 4-trochanterul

supracondilard; 6, 7-condili; 8- trochlee.

III; S-fosa

Oasele gambei

Tibia

in pozilie oblic5, caudo-distal, prezent6nd o

extremitate proximald, ufl corp qi o extremitate distald. Extremitatea
proximalS prezirtd, o porliune articulari formatd din doi condili tibiali,
este un os lung, dispus

despdrtili de spina tibiald, accidentatd de patru foste intercondiliene.

Corpul cu aspect de prismd triunghiular[ in jumdtatea sa proximald gi uqor
cilindroid in jumdtatea distaId", prezintdnd trei fele (1atera15, mediald qi
caudal6) gi trei margini (laterald, mediald qi craniald).
Extremitatea distali prezintd ca suprafald de articulare o cochlee tibial6. De
o parte qi de alta a suprafelei de articulare distalS se gdsesc dispuse
proieminenle nearticulare denumite maleole (medial5 qi lateral[), servind
inserliei ligamentare.
Fibula este situatd lateral de tibie, fiind un os alungit, prezent6nd o
extremitate proximald, un corp qi o extremitate distal[.
Dacd la inceputul evoluliei, tibia gi fibula au fost reprezentate prin oase egal
dewoltate, ulterior fibula suferd un proces de regresie. Astfel, la mistrel qila
toate carnivorele fibula este reprezentatd, in intregime, articulAndu-se prin
extremitdlile ei cu extremitSlile tibiei. La iepure, ca ufinare a deplasdrilor
rapide prin salturi, s-a produs o consolidare a oaselor gambei, prin sudarea

jumdtdlii distale a fibulei la tibie .

Reducerea cea mai avansat6 a fibulei qi preluarea intregului ro1 de suslinere
numai de cdtre tibie, se intdlneqte la rumegdtoare (cerb, cdprior, caprd
neagrd, muflon).

oasele gambei la mistre! (A)

- fala craniarS)
-fib,ila; 3 -creasta tibiald; 4-tuberozit atea later ali a tibiei

;i

iepurele de cimp

(B) (partea dreapta

1

-tibia;

La acestea, corpul fibulei este redus la un simplu cordon fibros, extremitatea

proximalS asimil6ndu-se tuberoziriltli laterale a tibiei, sub forma unui proces
redus. Extremitatea distald, este reprezentatd de o piesd independentd, osul
maleolar, care se articuleazd, atdt cu tibia cAt qi cu primul rdnd de oase
tarsiene.

Autopodiul membrului pelvin

Bazipodiul membrului pelvin este reprezentat de oasele tarsiene, dispuse pe

doud rdnduri: unul proximal qi unul distal. in rAndul proximal sunt prezente
doar doud oase: calcaneul, dispus lateral, de formd alungitd qi aplatizat in
sens transversal, Ei astragalul, dispus medial, ce prezintd un corp prevdzut cu
suprafele articulare pentru tibie, calcaneu qi fibuld. RAndul distal prezintd
pdnd la cinci oase tarsiene, in funclie de specie: scafoidul este dispus in
partea medial6, intre cele doui rAnduri de oase tarsiene, cuboidul, situat in
partea 1atera16 a rdndului distal, cele trei cuneiforme, ce corespund primelor
trei degete. Speciile care prezintd cuneiformele sudate au doud piese osoase,

cea laterald fiind mai mare, de unde qi denumirea folositd in mod curent de

marele qi micul cuneiform.

Metatarsul membrului pelvin este reprezentat la speciile pentadactile

de

cinci oase lungi, dar la speciile unde s-a redus numdrul de degete, s-arcalizat
qi o reducere a razelor osoase de la nivelul metatarsului. Fiecare metatars
prezirtd o extremitate proximal[, ce prezintd suprafe]e de articulare pentru
r6ndul distal de oase tarsiene, un co{p qi o extremitate distal[ cu conforma{ie
identicd metacarpelor.
Acropodiul pelvin este format din trei falange, doi mari sesamoizi qi un mic
sesamoid. Oasele acropodiului pelvin se aseamdnd cu cele de la membrul
toracic.
Numdrul degetelor este identic la cele doui perechi de membre la
rumegdtoare qi la mistrel. La canide qi feline (cdine, vulpe, Eacal, rris etc) qi
iepure se constatd o reducere a degetelor la membrul pelvin, degetul mare
dispdr6nd . La urs autopodiul pelvin prezintd cinci degete.

rrr

Autopodiul pelvin st6ng la urs fata craniatS)

1-astragal; 2-calcaneu; 3-cuboid; 4-scafoid; 5-cuneiformul medial; 6-cuneiformul
intermediar; 7 -cuneiformul lateral ; I-V -de gete.