MinisterulEducaieiiTineretului al Republicii Moldova

UniversitateaTehnica a Moldovei
Facultatea Cadastru Geodezie i construcii

Lucrare individual
La disciplina: Sisteme automate de stingere a incendiilor

A efectuat:

student gr.IAPC-1504
Brineac Radu

A verificat:

Lect. sup. Capr Mihail

Chiinu 2016
CUPRINS

1. Caracteristicele constructive a elementelor si nodurilor ISA cu apa. Clasificarea

si desemnarea stropitoarelor.................................................................................... 3
2. Montarea si exploatarea instalatiilor de stingere cu apa a incendiilor.4
3. Cerine fa de ISGI i fa de ncperile protejate la etapele de proiectare8
4. Calcularea instalaiilor de stingere cu gaze comprimate.11
5. Componentele formatoare de aerosoli14

1. Caracteristicele constructive a elementelor si nodurilor ISA cu

apa. Clasificarea si desemnarea stropitoarelor
In funcie de modul de realizare si de funcionare avem:
- instalaii fixe: automate si manuale;
- instalaii semifine;
- instalaii mobile.
Instalatiile automate de stingere a incendiilor, de semnalizare,
evacuare a fumului si de instiintare despre incendiu se proiecteaza, se
monteaza, se regle az si se exploateaza in exclusivitate de catre
organizatiile completate cu specialist atestati, care dispun de autorizatie
pentru activitate in domeniul dat, eliber ate sau avizate de catre organele
Supravegherii de Stat a masurilor contra incendiilor.
Sistemele de stingere automata a incendiilor sunt proiectate pentru a asigura
protectia la incendii a unor spatii speciale (cum ar fi camerele de servere, arhive de
documente, depozite de patrimoniu) iar procedura de stingere, precum si agentul
utilizat la stingerea propriu-zisa, trebuie sa corespunda unor norme stricte de mediu si
securitate o perationala.
Elementele unui sistem de stingere sunt in mare parte similare celor ale unui
sistem de avertizare (contine si elemente de detectie si alertare), insa mai intervin si
elemente caracteristice, cum ar fi duzele de evacuare, conductele de transport al
agentului de stingere, cilindrii sub presiune in care este depozitat agentul de stingere,
prescriptii speciale pentru spatiul in care trebuie sa fie depozitati cilindrii, centrala de
stingere se programeaza in mod special astfel incat sa nu existe riscul declansarii la
alarme false (agentul de stingere nu este intotdeauna tocmai accesibil, iar procedura
de reintroducere in sistem este una costisitoare, atat ca bani ct si ca timp).
Executarea instalaiilor de stingere a incendiilor cu ap trebuie s cores-pund
prevederilor normativelor speciale, aprobate n modul stabilit. Parametrii instalaiilor
de stingere a incendiilor se determin conform capitolului 17 si tabelelor 1-3 din
3

normativul NCM E.03.05-2004 pag 77. Instalaiile de stingere a incendiilor cu ap

cu spumant se divizeaz n instalaii sprinkler i instalatii drencer.
Aria pentru calculul debitului de ap i a timpului de funcionare a instala iei, n
care n calitate de substane stingatoare se utilizeaz apa cu spumant, se determin ca
pentru instalaiile de stingere cu ap, conform tabelului 1 din prezentul normativ.
Pentru ncperile n care snt montate echipamente electrice cu gradul de protec ie a
membranei contra ptrunderii apei mai jos de 4 conform 14254, care se afl
sub tensiune, n cazul stingerii cu ap sau spum, trebuie prevazut deconectarea
automat a energiei electrice nainte de a introduce substanele stingtoare n focarul
incendiului.
Tipul de robinete pentru nchiderea conductelor, utilizate la instala iile de
stingere a incendiului, trebuie s asigure controlul vizual al strii robinetelor
(nchis, deschis). Se admite utilizarea detectoarelor de control al strii
robinetelor.

2. Montarea si exploatarea instalatiilor de stingere cu apa a

incendiilor
La montarea instalaiilor de stingere a incendiilor n ncperi cu utilaj tehnologic
i platforme, cu canale de ventilare montate orizontal sau nclinat, cu limea sau
diametrul sectiunii peste 0,75 m, amplasate la nlimea de minimum 0,7 m de la
suprafata pardoselii, n cazul n care ele impiedic stropirea suprafeei de protejat,
trebuie montate suplimentar capete de sprinkler sau de drencer cu sistem de
reacionare sub utilajul tehnologic, platforme i sub canalele de ventilare. Capetele
trebuie montate conform prevederilor tabelului 1, lund n considerare caracteristicile
lor tehnice.
Exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor cu hidranti interiori si hidranti
exteriori.
Hidrantii de incendiu - interiori si exteriori - vor fi mentinuti permanent n stare
de functionare. n acest scop se verifica periodic:
4

 modul de manevrare a robinetelor, urmarindu-se ca deschiderea, respectiv

nchiderea sa se faca usor si complet;
starea furtunului sa fie corespunzatoare din punct de vedere calitativ, astfel
nct sa nu cedeze la presiunea apei;
accesul la hidranti sa fie permanent liber; n acest scop nu se depoziteaza
materiale n fata hidrantilor sau pe hidranti.
Persoanele care lucreaza n ncaperi prevazute cu hidranti de incendiu
interiori trebuie sa cunoasca modul de folosire a acestora.
La hidrantii de incendiu exteriori se verifica n plus:
starea tehnica a cutiilor de protectie, nlocuindu-se cele deteriorate datorita
circulatiei autovehiculelor sau a unor interventii necorespunzatoare;
gradul de etanseitate a garniturilor;
existenta indicatoarelor de marcare a hidrantilor.
De pe hidrantii amplasati n spatiile verzi se nlatura pamntul si iarba,
astfel nct pozitia lor sa fie usor de identificat n orice moment. n acelasi scop, pe
timpul iernii dupa fiecare ninsoare, se nlatura zapada de pe cutiile hidrantilor.
n cazul efectuarii unor lucrari (modernizarea unor cai de acces, sapaturi
la diverse retele, etc.) se urmareste permanent ca hidrantii subterani sa nu fie
acoperiti cu beton, asfalt, etc. sau sa fie blocati prin parcare.
Exploatarea coloanelor uscate
La cladirile dotate cu coloane uscate se asigura n permanenta accesul
liber al masinilor de pompieri la racordul de alimentare cu apa al cladirii indiferent
de anotimp, precum si accesul formatiilor de pompieri la racordurile de alimentare
cu apa din cladire.
n acest scop, spatiile de acces vor fi n permanenta libere, nefiind admisa
depozitarea de materiale, etc. care sa blocheze accesul sau sa mascheze racordul.
Periodic se verifica si se asigura existenta indicatiei "RACORD
INCENDIU" la fiecare racord de alimentare, n vederea facilitarii interventiilor.
Exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor cu sprinklere, drencere si
pulverizatoare
5

Instalatiile de stingere a incendiilor cu actionare automata si manuala

necesita o supraveghere speciala si permanenta pentru a putea fi mentinute n stare
de functionare.
Supravegherea, ntretinerea si efectuarea reparatiilor curente ale acestor
instalatii se ncredinteaza numai personalului calificat si pregatit special pentru a
cunoaste bine instalatiile si modul lor de functionare.
Instalatiile cu sprinklere, drencere si pulverizatoare, inclusiv echipamentele
aferente, se verifica saptamnal de catre un responsabil competent desemnat de
beneficiar, care trebuie sa cunoasca ntreg sistemul, defectiunile curente ce pot sa
apara, precum si masurile de remediere ce se impun a fi luate.
Verificarile saptamnale, planificate si executate, constatarile respective si
masurile luate se consemneaza n registrul de control al instalatiei.
Instalatiile cu drencere si cele de apa pulverizata cu actionare n grup se verifica n
fiecare saptamna prin deschiderea robinetelor de actionare manuala.
Eventualele defectiuni sesizate cu ocazia verificarilor si reviziilor se
remediaza imediat pentru a se repune instalatia de stingere a incendiilor n stare de
functionare, n cel mai scurt timp.
Beneficiarul are obligatia ca cel putin odata la cinci ani, pentru sprinklerele
existente n exploatare sa trimita 3% din capetele de declansare din instalatia de
stingere, pentru verificarea la un laborator autorizat, daca furnizorul nu face alte
precizari n acest sens.
Curatirea de praf, scame sau alte depuneri pe sprinklerele montate n
instalatie, se face n functie de necesitate, cel putin odata la trei luni, folosind o
perie cu par lung si moale, fara a deranja dispozitivul de declansare.
Pe timpul efectuarii de reparatii la constructii sau instalatii, ca si nainte de
darea n exploatare a instalatiei de stingere, cnd aceasta este fara presiune pentru o
perioada mai lunga de timp, se recomanda, pentru protejare, acoperirea
sprinklerelor, drencerelor si duzelor cu cte o punga din material plastic.
Cel putin odata la trei luni se verifica si corecteaza functionarea
manometrelor, cu ajutorul manometrului de control.
6

Pentru a asigura o exploatare corecta a instalatiei de stingere a incendiilor se

vor lua urmatoarele masuri:
toate vanele se numeroteaza pentru identificare, avnd totodata marcaje
distincte, indicnd ramura cu sprinklere, drencere sau pulverizatoare pe care o
controleaza;
pe fiecare vana se marcheaza sensul n care se deschide;
se asigura accesul permanent la fiecare vana, inclusiv la cele montate la
naltime, prin prevederea unei scari de acces.
Fiecare vana se controleaza prin manevrarea tijei de actionare pentru a
constata daca este complet deschisa.
Este interzisa folosirea conductelor instalatiei de stingere a incendiului
pentru suspendarea sau rezemarea unor obiecte, materiale, etc.
Ori de cte ori se constata defectiuni, se iau nentrziat masuri de reparare
sau nlocuire a pieselor uzate sau cu defectiuni. Pentru aceasta trebuie asigurata o
rezerva suficienta de piese de schimb (manometre, robinete, garnituri, etc.).
Exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor cu ceata de apa
n perioadele de timp ct n spatiile prevazute a fi inundate de ceata de apa
pentru stingerea incendiilor, exista personal, n cazul cnd sistemul a fost proiectat
sa functioneze automat, comanda declansarii instalatiei va fi obligatoriu n pozitia
"manual".
Este interzis, n lipsa masurilor speciale de siguranta, a se umbla la dispozitivele
de declansare automata ale instalatiei de stingere a incendiilor cu ceata de apa.
Pozitia robinetelor si butoanelor de actionare trebuie clar semnalizata prin
indicatoare, iar caile de acces la ele trebuie sa fie libere si corespunzator luminate
pe timpul noptii.
Cel putin o data pe saptamna se verifica starea tehnica a duzelor de
pulverizare a apei, care trebuie sa aiba orificiile de refulare curate si sa nu prezinte
nici un fel de deteriorari.

Periodic, la intervale de 7-10 zile, se verifica starea de functionare a

supapelor si a robinetelor automate de actionare, pentru a se asigura stingerea
incendiului nca din faza incipienta a acestuia.
Zilnic, se verifica presiunea apei si a aerului (sau azotului) comprimat la
manometrele montate n punctele instalatiei indicate prin proiect.
Semestrial, se executa o proba de functionare a instalatiei de stingere a
incendiului cu ceata de apa. Eventualele deficiente, constatate cu aceasta ocazie, se
vor remedia imediat, astfel nct instalatia sa poata intra n functiune imediat, n
caz de incendiu.

3. Cerine fa de ISGI i fa de ncperile protejate la etapele de

proiectare
Instalatia trebuie sa asigure intirzierea debitarii substantei gazoase de
stingere ih incaperea de protejat, la actionarea automata si telecomanda pe un timp
necesar pentru evacuarea din incaperi a persoanelor, pentru deconectarea ventilarii
(climatizarii etc), inchiderea clapetelor (antifoc etc), insa nu mai scurt de 10 s din
momentul conectarii in incapere a dispozitivului de instiintare despre evacuarea
persoanelor. Timpul de inchidere completa a clapetelor, la conductele de aer ale
sistemelor de ventilare din incaperea de protejat, nu trebuie sa depaseasca timpul
indicat de intirziere in aceasta incapere.
Se admite de a nu deconecta la stingerea incendiilor instalatiile de ventilare
care asigura siguranta procesului tehnologic in incaperea de protejat. Totodata,
calculul instalatiei se efectueaza dupa o metoda speciala, luind in considerare
particularitatile individuale ale
obiectivului de protejat.
b) instalatia trebuie sa asigure o inertie (timpul de declansare fara a lua in
considerare timpul de intirziere a debitarii SGSI) de maximum 15 s.
c) instalatia trebuie sa asigure refularea a minimum 95 % din masa substantei
gazoase de stingere a incendiului, necesara pentru crearea concentratiei normate de
8

stingere in incaperea de protejat, in intervalul de timp, care nu depaseste: 10 s

pentru instalatiile cu module in care, in calitate de SGSI, se utilizeaza gaze
lichefiate (cu exceptia dioxidului de carbon); 15 s pentru instalatiile centralizate in
care, in calitate de SGSI, se utilizeaza gaze lichefiate (cu exceptia dioxidului de
carbon); 60 s pentru instalatiile cu module si centralizate in care, in calitate de
SGSI, se utilizeaza dioxidul de carbon sau gaze comprimate. Valoarea nominala a
intervalului de timp se determina la pastrarea rezervorului cu SGSI la temperatura
20C.
La stingerea incendiilor cu arderea substantelor mocnitoare sau a motoarelor
cu rotor timpul de refulare si cantitatea de SGSI, precum si debitul ei se determina,
luind in considerare particularitatile individuale ale incaperii de protejat conform
normativelor suplimentare, elaborate pentru obiectivul concret.

In instalatiile

centralizate recipientele trebuie amplasate in statiile de stingere a incendiilor. in

instalatiile cu module, acestea din urma pot fi amplasate in incaperea de protejat
sau in exteriorul ei, in apropierea nemijlocita. Distanta de la recipient pina la
sursele de caldura (radiatoare etc.) trebuie sa fie de minimum l m.
Totodata, modulele care contin SGSI - gaze lichefiate, fara gaz refulant
trebuie sa fie utilate cu dispozitive de control al masei de SGSI, conform unor
normative speciale. La utilizarea in calitate de SGSI a gazului comprimat, precum
si a gazului refulant, recipientele se asigura cu dispozitive de control al presiunii.
Instalatiile de stingere a incendiilor cu gaze (in continuare - instalatii) se
utilizeaza pentru lichidarea incendiilor de clasele A, B, C conform OCT 27331 si
a incendiilor la echipamentele electrice (instalatiile electrice cu tensiunea nu mai
mare decit cea indicata in documentatia tehnica) pentru folosirea substantelor
gazoase de stingere a incendiilor (SGSI).
Trebuie sa fie prevazute masuri pentru lichidarea golurilor tehnologice
nejustificate, sa fie montate dispozitive pentru inchiderea completa a usilor, sa fie
etansate trecerile de cablu. In incapere sa se prevada un gol permanent deschis (sau
un dispozitiv,
golul caruia sa se deschida la refularea SGSI) pentru reducerea presiunii, daca
9

necesitatea lui este argumentata printr-un calcul .

Dispozitivele de distributie se amplaseaza in incaperile statiei de stingere
aincendiului.
a) amplasarea utilajului tehnologic al instalatiilor centralizate si cu module trebuie
sa asigure posibilitatea deservirii lor.
b) recipientele trebuie amplasate cit se poate mai aproape de incaperile de protejat.
Totodata, recipientele nu trebuie amplasate in locurile unde ele pot fi expuse la
actiuni periculoase ale parametrilor de incendiu (explozie), la deteriorari mecanice,
chimice etc, la actiunea directa a razelor solare.
c) pentru modulele de aceeasi tipodimensiune din instalatie, valorile de calcul
pentru umplerea cu SGSI si cu gaz refulant trebuie sa fie egale.
d) la conectarea a doua si a mai multor module la colector se utilizeaza buteliile
modulelor:
de aceeasi tipodimensiune cu aceeasi umplutura SGSI si presiune a gazului
refulant, daca in calitate de SGSI se utilizeaza gaz lichefiat. cu aceeasi presiune a
SGSI, daca in calitate de SGSI se utilizeaza gaz comprimat.
Conectarea modulelor la colector trebuie executata printr-o clapeta
reversibila sau printr-un dispozitiv similar, care in mod automat exclude pierderile
de SGSI din colector la deconectarea unui modul. Daca algoritmul de functionare
a instalatiei prevede debitarea simultana a SGSI din toate modulele, conectate la
colectorul comun, atunci se admite sa se monteze clapete reversibile pentru
conectarea modulelor la colector. Totodata, pentru ermetizarea colectorului, la
deconectarea modulelor, trebuie de prevazut placi de inchidere (capace).
e) recipientele in componenta instalatiei trebuie sa fie fixate in corespundere cu
documentele de exploatare a recipientelor.
f) recipientele pentru pastrarea rezervei trebuie sa fie contactate si sa se afle in
regim de pornire locala. Comutarea acestor recipiente in regim de pornire automata
sau telecomandata se prevede numai dupa debitarea sau nedebitarea SGSI de
calcul.
10

g) in instalatiile la care in calitate de SGSI se utilizeaza gaze lichefiate trebuie

prevazute mijloace tehnice care sa asigure controlul masei de SGSI.

4. Calcularea instalaiilor de stingere cu gaze comprimate

Proiectarea instalatiilor trebuie efectuata luind in considerare asigurarea
posibilitatii de indeplinire a prevederilor de securitate la executarea lucrarilor de
montare, reglare, receptie si exploatare a instalatilor, care sint prevazute de
documentatia tehnico-normativa in vigoare pentru tipul concret de instalatii.
Dispozitivele de pornire manuala a instalatiilor trebuie sa fie protejate contra
punerii accidentale in functiune sau contra deteriorarii mecanice si sa fie
plumbuite, cu exceptia dispozitivelor de pornire locala, montate in incaperile statiei
de stingere a incendiilor sau in posturile de incendiu.
Dispozitivele de siguranta pentru evacuarea SGSI (gazului) trebuie
amplasate astfel, incit sa se excluda traumatizarea persoanelor la declansarea lor.
La ansamblele de evacuare ale dispozitivelor de siguranta ale rezervoarelor
izotermice trebuie conectate conducte de drenare pentru evacuarea gazului intr-o
zona nepericuloasa.
La instalatii, pe sectoarele de conducte, unde intre clapete se pot forma
cavitati inchise pentru SGSI lichefiate, se recomanda sa se prevada dispositive de
siguranta pentru evacuarea sigura a SGSI. Recipientele utilizate in instalatiile de
stingere a incendiilor trebuie sa corespunda prevederilor Regulilor de construire si
exploatare a vaselor, care lucreaza sub presiune in vigoare pe teritoriul republicii.
Legatura la pamint si la nul a aparatelor si a echipamentelor instalatiilor
trebuie sa se execute conform NMIE si sa corespunda prevederilor documentatiei
tehnice pentru echipamente.
Intrarea in incaperea de protejat, dupa introducerea SGSI si stingerea
incendiului, inainte de terminarea aerisirii se admite numai in mijloace izolante de
protectie a organelor respiratorii.

11

Intrarea in incapere fara mijloace izolante de protectie a organelor

respiratorii se admite numai dupa inlaturarea produselor de ardere, a SGSI si a
produselor de descompunere termica a lor, pina la o valoare (concentratie)
nepericuloasa. Instalatiilor li se pot impune prevederi suplimentare de asigurare a
securitatii, care sa tina cont de conditiile lor de utilizare si exploatare. Referitor la
protectia mediului inconjurator instalatiile trebuie sa corespunda prevederilor
documentatiei tehnice pentru substantele stingatoare la exploatare, deservire
tehnica, incercari si reparatie.
Presiunea medie a dioxidului de carbon in rezervorul izotermic p, MPa pe
timpul de debitare, se determina cu formula:
pm = 0,5 (p1 + p),
in care: p1 - presiunea in rezervor la pastrarea dioxidului de carbon MPa;
p2 - presiunea in rezervor la sfirsitul debitarii cantitatii de dioxid dcarbon
de calcul, MPa, se determina din graficul nr. 1.
Debitul mediu de dioxid de carbon Qm, kgs-1, se determina cu formula:
Qm = m/t
m - cantitatea de dioxid de carbon de calcul, kg;
t - timpul normat de debitare a dioxidului de carbon, s.
Diametrul interior al conductei de alimentare (magistrala) d, m, se determina
cu formula:
di = 9,6 10-3 [(k4)2(Qm)2l1J0,19
in care: k - factor, se determina conform tabelului 24;
l- lungimea conductei de alimentare (magistrala) conform proiectului, m.
Tabelul 24
Pm,MPa

1,2
0,68

1,4
0,79

1,6
0,85

1,8
0,92

2,0
1,0

2,4
1,09

Presiunea medie in conducta de alimentare (magistrala) in punctul de intrare al

ei in incaperea de protejat se calculeaza cu formula:
12

l2 - lungimea echivalenta a conductelor de la rezervorul izotermic pina la punctul

in care se determina presiunea, m:
l2 = l1 + 69 d1.25 e1
e1 - suma coeficientilor de rezistenta a partilor fasonate ale conductelor.
Presiunea medie constituie:
Pm = 0,5 (p3+ p4) ,
p3 - presiunea in punctul de intrare a conductei de alimentare (magistrala) in
incaperea de protejat, MPa;
p 4 - presiunea la capatul conductei de alimentare (magistrala), MPa.

Debitul mediu prin ajutajul

Qm1

, kg*s-11 se determina cu formula:

- coeficientul de debit prin ajutaj :

A3 - aria orificiului de iesire al ajutajului, m;
k5 - coeficientul determinat cu formula:

Numarul ajutajelor se determina cu formula:

1 = Qm/Q1m
Diametrul interior al conductei de distributie d, m, se calculeaza din
conditiile: di 1,4 d 1
in care: d- diametrul orificiului de iesire al ajutajului.

13

5. Componentele formatoare de aerosoli

Instalatiile trebuie sa aiba conectare automata si telecomandata. Punerea in
functiune a GSA trebuie sa se realizeze prin pornire electrica dupa algoritmul
determinat conform capitolului 26. Se interzice utilizarea in component instalatiilor
a generatoarelor cu pornire combinata. Pornirea locala nu se admite.
Instalatiile automate de stingere cu aerosol (IASA) se compun din:
a) detectoare de incendiu;
b) dispozitive si aparate de control si comanda a instalatiei si a elementelor ei;
c) dispozitive care asigura alimentarea cu energie electrica a instalatiei si a
elementelor ei;
d) bucle de semnalizare de incendiu, precum si circuite de alimentare cu energie
electrica, de comanda si control al instalatiei si elementelor ei;
e) generatoare de stingere cu aerosol;
f) dispozitive care genereaza si emit impulsurile de comanda pentru deconectarea
sistemelor de ventilare, climatizare, incalzire cu aer si a utilajelor tehnologice din

14

incaperile de protejat, de inchidere a clapetelor antifoc, siberelor conductelor de aer

etc;
g) dispozitive de blocare a pornirii automate a instalatiei cu indicarea pozitiei
blocate la deschiderea usilor in incaperea de protejat;
h) dispozitive de semnalizare optica si sonora si de instiintare despre declansarea
instalatiei si prezenta in incapere a aerosolului de stingere.
Generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor se clasifica dupa:
-

forma;
masa de substanta stingatoare;
modul de punere n functiune;
posibilitatile utilizare.
Cantitatea (masa) de substanta stingatoare (grame) din generator trebuie sa fie

proportionala cu volumul spatiului nchis protejat.

Dupa modul de punere n functiune, generatoarele de aerosoli pentru stingerea
incendiilor pot fi cu actionare:
- electrica;
- termica;
- mecanica sau mecanica-pneumatica.
Generatoarele de aerosoli cu actionare electrica pot fi actionate prin
comanda manuala sau printr-o comanda automata transmisa de detectori si o
centrala de semnalizare a incendiilor.
Dupa modul de dispunere a generatoarelor de aerosoli pentru stingerea incendiilor
n spatiile nchise protejate, se disting variantele:
- individuale, de regula, n spatii protejate cu volum mic si amplasate izolat;
- instalatii independente, constituite dintr-o retea de generatoare de aerosoli
pentru stingerea incendiilor (fiecare generator cu actionare proprie), de regula,
prevazute n spatii protejate cu volum mare si n care exista posibilitatea
izbucnirii rapide a incendiului;
- instalatii automate actionate de un sistem centralizat de detectare-semnalizare
incendiu, ceea ce asigura declansarea simultana a generatoarelor si reactia
rapida n caz de izbucnire a incendiului;
- portabile, varianta mai putin utilizata.
15

n varianta de utilizare independenta, generatoarele de aerosoli pentru

stingerea incendiilor pot fi dispuse individual sau n grupuri de maximum 5 bucati.
Pentru o astfel de varianta se poate opta pentru spatii care nu genereaza riscuri
pentru vecinatati si incinte izolate la care se asigura supravegherea de catre
personal.
Generatoarele de aerosoli pentru stingerea incendiilor sunt constituite din
urmatoarele elemente principale:
-

carcasa;
substanta solida stingatoare;
activator;
racitor;
borne electrice, fitil sau fuzibil (pentru actionarea activatorului);
orificii de refulare.

La exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor cu generatoare de aerosoli, se

va tine seama de urmatoarele:
- substanta de stingere este stocata n recipiente fara presiune, de dimensiuni
reduse, realizate n diferite forme si marimi;
- generatoarele de aerosoli sunt autonome si automate;
- generatoarele de aerosoli realizeaza viteze mari de stingere si eficiente
superioare comparativ cu alte sisteme conventionale;
- sunt usor de instalat n incintele protejate;
- sunt ecologice si netoxice;
- jetul de aerosoli actionnd strict asupra focarului produs de incendiu, pagubele
materiale sunt reduse considerabil;
- generatoarele de aerosoli care au actionat la stingerea incendiului trebuie
nlocuite cu altele noi, de acelasi tip.
Controlul, verificarea si ntretinerea instalatiilor de stingere a incendiilor cu
generatoare de aerosoli se efectueaza periodic (dupa caz, zilnic, saptamnal, lunar,
trimestrial, anual), pentru depistarea eventualelor defectiuni ce pot sa apara la
elementele componente ale acestora si anume:
-

carcasa generatorului;
substanta solida stingatoare;
activator;
racitor;
borne electrice, fitil sau fuzibil (pentru actionarea activatorului);
16

- orificii de refulare.
Instalatiile automate de stingere a incendiilor cu aerosol se utilizeaza pentru
stingerea (lichidarea) incendiilor de subclasa A2 si clasa B conform OCT 27331
prin metoda volumica in incaperi cu volumul sub 10 000 m, cu inaltimea de
maximum 10-m si cu parametrul de neetanseitate, mai mic decit cel indicat in tabelul
23 din capitolul 21.
Totodata se admite prezenta in incaperile indicate a materialelor combustibile, a
caror ardere se refera la incendiile de subclasa A1 conform OCT 27331 in cantitati,
la care stingerea incendiului se poate efectua cu mijloace de prima interventie
conform Regulilor generale de aparare impotriva incendiilor.
Nu se admite utilizarea instalatiilor in incaperile de categoriile de pericol
explozie-incendiu A si , precum si in incaperile de depozitare cu categoriile B1-B2
de pericol de incendiu, conform NCM E.03.04-2004. Se interzice utilizarea
instalatiilor cu folosirea generatoarelor de stingere cu aerosol (GSA) de tipul I
(conform normativelor speciale) in incaperile cladirilor si instalatiilor de gradul III de
rezistenta la foc si de grad inferior conform NCM E 03.02-2001, in incaperile B1-B3
conform NCM E 03.04-2004 fara constructii suplimentare, care ingradesc zona cu
temperaturi inalte a fiecarui generator (peste 400 Constructia ingradirii de protectie
nu trebuie sa micsoreze eficacitatea stingerii focului cu aerosol, care se formeaza cu
ajutorul GSA si sa inrautateasca distributia lui in volumul incaperii de protejat.
Documentatia tehnica pentru constructia ingradirii de protectie a generatoarelor
trebuie sa fie inclusa in documentatia de proiect pentru instalatia data si sa fie
executata luind in considerare recomandarile fabricantului generatoarelor utilizate.
Se admite utilizarea instalatiilor pentru protectia instalatiilor pentru cabluri
(mezanine, colectore, camere de derivatie) cu volumul sub 3000 m si inaltimea de
maximum 10 m, la valori ale parametrului de neetanseitate a incaperii de maximum
0,001 m-1 , cu conditia lipsei in retelele electrice ale instalatiei de protejat a
dispozitivelor automate de conectare repetata. Utilizarea instalatiilor de stingere a
incendiilor in incaperi cu cabluri, cu instalatii si echipamente electrice, care se afla
17

sub tensiune, se admite cu conditia daca valoarea tensiunii nu depaseste pe cea

maxima admisibila, indicate in documentatia tehnica pentru GSA concret.

18