UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA BUCURESTI
FACULTATEA DE HORTICULTURA ID

LUCRARE DE LICENTA

INDRUMATOR:
PROF.UNIV.DR. HOZA DOREL
STUDENT:
ANDREI RAMONA GEORGIANA

2016

CUPRINS

CAPITOLUL 1 STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND

CULTURA MARULUI....................................................................................
1.1.
1.1.1.
1.1.2.
1.1.3.
1.1.4.
1.1.5.
1.2.
1.2.1.
1.2.2.
1.2.3.

Situatia culturii marului........................................................................

Importanta culturii marului......................................................................
Dezvoltarea pomiculturii in tara noastra si situatia ei actuala................
Cultura marului pe plan mondial.............................................................
Cultura marului in Romania....................................................................
Sortimentul cultivat.................................................................................
Cercetari privind cultura marului.......................................................
Evolutia sistemelor de cultura................................................................
Distantele de plantare.............................................................................
Efectul taierilor asupra proceselor de crestere, fructificare si de
garnisire..................................................................................................
1.2.4. Influenta conditiilor din timpul cresterii si maturarii asupra calitatii in
procesul de valorificare a fructelor........................................................
1.2.4.1. Factorii climatici............................................................................
1.2.4.2. Factorii pedologici.............................................................................
1.2.4.3. Factorii tehnologiei de cultura............................................................
1.3. Cadrul natural in care s-au desfasurat cercetarile...........................
1.3.1. Asezarea geografica...............................................................................
1.3.2. Conditiile de clima si de sol..................................................................
1.3.3. Conditii de relief si vegetatie.................................................................
1.3.4. Date despre plantatia pomicola si componentele ei...............................
1.4. Necesitatea cercetarii, obiectivele, materialul biologic si metoda de
cercetare................................................................................................
1.4.1. Necesitatea cercetarii.............................................................................
1.4.2. Obiectivele cercetarilor..........................................................................
1.4.3. Organizarea experientei.........................................................................
1.4.4. Materialul biologic................................................................................
1.4.5. Metodologia folosita.............................................................................

CAPITOLUL 2 REZULTATE SI DISCUTII PRINIVD

COMPORTAREA IN CULTURA A SOIURILOR DE MERE LUATE IN
STUDIU IN PLANTATIA POMICOLA DE LA
CREVEDIA......................................................................................................
2.1. Rezultate privind particularitatile de crestere....................................
2.1.1. Inaltimea pomilor.....................................................................................
2.1.2. Grosimea trunchiului................................................................................
2.1.3. Volumul coroanei.....................................................................................
2.1.4. Ponderea ramurilor de schelet, a celor de semischelet si a cresterilor
anuale...............................................................................................................
2.1.5. Numarul de ramificatii din trunchi........................................................
2.1.6. Capacitatea de garnisire a pomilor........................................................
2.2. Rezultate privind capacitatea de productie......................................
2.2.1. Ponderea ramurilor de rod (%)..............................................................
2.2.2. Procesele fenologice..............................................................................
2.2.2.1. Dezmuguritul......................................................................................
2.2.2.2. Inceputul infloritului...........................................................................
2.2.2.3. Toiul infloritului.................................................................................
2.2.2.4. Sfarsitul infloritului............................................................................
2.2.3. Procentul de legare................................................................................
2.2.4. Productia de fructe................................................................................
2.2.4.1. Greutatea medie a fructelor................................................................
2.2.4.2. Numar fructe pe kilogram..................................................................
2.2.4.2. Numarul de fructe la nivel de pom.....................................................
2.2.5. Calitatea productiei................................................................................
2.3. Indici de productivitate......................................................................
2.4. Corelatii...............................................................................................
2.5. Concluzii si recomandari...................................................................
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................

CAPITOLUL 1
STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND CULTURA
MARULUI
1.1Situatia culturii marului
Marul Malus domestica Borkh, face parte din familia Rosaceae, subfamilia
Pomaideae. Este originar din Asia Centrala si anume din regiunea de nord-vest a muntilor
Himalaia. Se gaseste in stare spontana (salbatica) in Europa, Asia si America, formand paduri
intregi de mar salbatic dar si asociat cu alte specii.Actualmente, marul se cultiva ca specie de
baza in zona climatului temperat, in ambele emisfere, extinzandu-se catre nord pana la
paralela 63 (Finlanda, Suedia si Norvegia). In emisfera sudica, cultura marului este mai
dezvoltata in Argentina, Chile, Republica sud-africana, Australia si Noua Zeelanda ajungand
la 30-40 latitudine. Se cultiva chiar si in zonele cu clima tropicala (Yemen) si ecuatoriala
(Kenya), la altitudini de 2000 3000m.(Chira L.,2008).

1.1.1. Importanta culturii marului

Malus domestica sau marul cultivat este cea mai cunoscuta si raspandita cultura
pomicola de climat temperat, ce provine dintr-un hibrid interspecific, care este produsul unei
incrucisari spontane succesive dintre mai multe specii de mar, Malus silvestris fiind cel mai
cunoscut.
Din studiile lui Vavilov(1930) rezulta ca aceasta specie de mar salbatic, care cuprinde
toata gama de forme, culori si arome a merelor, s-a gasit in Kazahstan si in alte tari din Asia
Centrala, in jurul regiunii Alma-Ata. Confirmarea celor mentionate a fost facuta in anii 19941995, in recentele calatorii ale lui P. Foxlaine, E. Dickson si A. Djangalieu in Asia Centrala.
Ponderea pe care o ocupa cultura marului in economia mondiala a productiei de fructe,
se datoreaza in primul rand rolului pe care il au merele in alimentatia omului, in prevenirea si
combaterea unor maladii, in ameliorarea conditiilor microclimatice de viata si nu in ultimul
rand in sporirea veniturilor celor care il cultiva.
Importanta primordiala a culturii marului rezulta din valoarea alimentara, dietetica si
terapeutica a fructelor, potentialul superior de productie, plasticitatea ecologica buna,
productivitatea si pretabilitatea la diferite tehnologii de cultura(Popescu M. Si colab., 1992,
Ghena N., Braniste N., 2003).
Merele au o valoare energetica mare care ajunge si depaseste uneori 85 de calorii la
100 g. Valoarea alimentara este apreciata datorita compozitiei biochimice complexe: zaharuri

(7,5-16%), acizi organici (0,1-1,3%), substante proteice (0,2-0,7%), pectine (0,2-1,2%), acid
ascorbic (45mg%), fier (0,3%), fosfor (10,6%), acid pantotenic (0,10mg%), hidrati de carbon
(14%), lipide (0,6%), calciu (7,6mg%), apa (84%), potasiu (110mg%), vitamina A(0,170,45mg%), vitamina B1 (0,0027mg%), vitamina B2 (0,9mg%), vitamina B3 (0,1mg%),
vitamina B6 (0,03mg%), vitamina C (7mg%). (I.F.Radu, 1985, Gherghi A.,1982).
Winter si colab., 2002, aduc date recente privind prezenta cantitativa a unor elemente
nutritive in fructe pentru 100 g produs proaspat: 16% substanta uscata, 12% hidrati de carbon,
0,7% acizi organici liberi, 0,35% proteine, 0,35% grasimi, 12mg% vitamina C, 0,05mg%
provitamina A, 130mg% potasiu, 6 mg% calciu, 12mg% fosfor, 6mg% magneziu si o valoare
energetica de 230 calorii. Compozitia chimica a fructului este, in totalitatea sa, mult mai
complexa, cuprinzand si substante fenolice, alcooli, esteri, carbonili, acetili. Numai in
componenta aromei au fost identificate 169 de substante iar, in privinta sarurilor minerale, au
fost identificate 45 de elemente (Radu I.F., 1985).
Continutul merelor in substante hranitoare si substante aromate face ca alaturi de
valoarea alimentara, aceste fructe sa aiba si o valoare terapeutica deosebita explicand prezenta
lor atat in alimentatia omului sanatos dar si in diferite regimuri dietetice. Merele contribuie la
intarirea organismului si la prevenirea infectiilor aparatului respirator pe parcursul iernii si
primaverii. Consumul de fructe proaspete sau sub forma prelucrata ca: suc, compot, gem,
dulceata, marmelada etc. Asigura necesarul de glucide, ioni minerali, acizi organici si o parte
din vitaminele necesare in alimentatia rationala a oamenilor pe durata intregului an.
Merele prezinta importanta si pentru faptul ca suprta mai bine transportul si se
pastreaza mult mai bine decat fructele altor specii (samburoase). Fructele marului constituie
totodata o materie prima foarte solicitata in industria alimentara, prelucrandu-se sub forma de
marmelada, compot, dulceata, cidru, suc etc. Merele se pot conserva de asemenea in stare
uscata sau murate.
Plantatiile de mar din imediata apropiere a oraselor, dar mai ales merii plantati in jurul
caselor, exercita asupra climatului o influenta favorabila, care se resimnte in privinta
temperaturii, imiditatii si a puritatii aerului.
Importanta culturii marului sporeste prin aceea ca este o specie cu un potential
productiv mare, cu plasticitate ecologica buna, adaptabila la majoritatea conditiilor de
microclimat din zonele pomicole ale Romaniei si se preteaza la cele mai diverse sisteme de
cultura si forme de conducere.

1.1.2. Dezvoltarea pomiculturii in tara noastra si situatia ei actuala

In ultimii 23 de ani, sectorul pomicol s-a aflat intr-un declin constant, cu consecinte
nefaste asupra dezvoltarii economice a mediului rural si asupra calitatii vietii comunitatilor
din zonele pomicole traditionale. Asadar, contextul actual marcat de probleme structurale
evidente ale sectorului si gradul scazut de adaptare la cerintele pietei, a facut ca strategia subprogramului tematic din cadrul PNDR 2014-2020 sa abordeze intr-o maniera integrata
sectorul pomicol pornind de la productie si pana la consumator.
Un prim obiectiv al sub-programului vizeaza restructurarea si imbunatatirea
competitivitatii sectorului pomicol. Un alt set de masuri completeaza actiunile precedente si
ofera sprijin pentru infiintarea grupurilor de producatori si cooperarea in sectorul pomicol.
Aportul domeniului de cercetare-dezvoltare prin solutii inovative conectate la realitatile
sectorului si aplicarea unor tehnologii de top, conduc catre cresterea gradului de adaptare a
exploatatiilor la schimbarile climatice si cerintele pietei si la promovarea tehnicilor de
productie prietenoase cu mediul. Sub-programul pomicol reprezinta in esenta o sansa uriasa
de ralansare economica si o poarta catre realizarea unor afaceri de succes.
In contextul nevoii de dezvoltare durabila a sectorului pomicol, este necesar sa pornim
de la realitatile actuale ale domeniului, radiografiind elementele definitorii ale acestui
segment de activitate (MADR 2014).
Teritoriu si populatie. Arealele pomocole in Romania ocupa o suprafata de 100957
km2, din care84,7% se afla in spatiul rural. Populatia de aproximativ 9407 milioane locuitori
din cadrul acestor areale cunoaste un declin demografic, fiind in continua scadere si in curs de
imbatranire.
Analiza sectorului pomicol. Teritoriul care face obiectul sub-programului pentru
sectorul pomicol acopera 1341de localitati ce detin o suprafata pomicola totala de 158632,57
de hectare, reprezentand aproximativ 1,2% sin SAU(suprafata agricola utilizata). In perioada
1990 2013 suprafata ocupata cu plantatii pomicole a scazut cu aproximativ 50% ( de la
313,4 mii de ha in 1990 la 158,6 mii de ha in anul 2013). Se mentine tendinta de diminuare a
suprafetelor ocupate cu plantatii pomicole, in ultimii cinci ani ritmul defrisarilor fiind mai
accelerat decat al infiintarilor (in perioada 2008 2012 au fost defrisate 5722 de ha si
infiintate doar 3007 ha), (MADR 2014).

ri
ru
ct
if
e

al

us
ti
f
A
rb

si
M
ig

ai
s
C

N
uc
,A
lu
n

ir
es

si

ru
n

Vi
si
n

8000071479.86
70000
60731.34
60000
50000
40000
30000
20000
7760.55
4824.49
10000
2877.02
2689.68
2477.33
2253.53
2082.1
1431.28
0

Fig. 1. Suprafetele ocupate de speciile pomicole (ha ,2013). Alte specii: catina, aronia,
trandafir de dulceata, soc, lonicera, maces, corn.

7%
19%

74%

Fig.2 Suprafetele ocupate de plantatiile pomicole pe grupe de varsta (2013)

Structura pe varste, sisteme de cultura si clase de productivitate. Majoritatea
plantatiilor pomicole sunt imbatranite, cu varste mai mari de 25 de ani, cu potential productiv
redus, in declin sau abandonate (fig.2). doar 7% din totalul suprafetei sunt plantatii tinere.
Cele pe rod ocupa 67110 ha si reprezinta 42% din totalul suprafetei (fig.3). in functie de
sistemul de cultura, se constata un procent foarte mare (68%) detinut de plantatiile clasice,
30% plantatii intensive si numai 2% plantatii superintensive. In ceea ce priveste suprafata
exploatatiilor pomicole ecologice, aceasta a crescut de la 211 ha in 2006 la 6083 ha in 2012.
Dintre acestea , aproximativ 86% sunt in conversie si doar 14% certificate (MADR 2014).

90000
80000

83059
67006

70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0

8543
tinere

pe rod

in declin

Fig. 3 Situatia suprafetelor ocupate de plantatiile pomicole in functie de potentialul productiv

(2013)
108497
120000
100000
80000

47183

60000
40000

2928

20000
0

Extensiv

Intensiv

Superintensiv

Fig.4 Situatia suprafetelor ocupate de plantatiile pomicole in functie de sistemul de cultura

(2013)

Dimensiunea fizica a exploatatiilor agricole ce detin plantatii pomicole.

Faramitarea excesiva a terenurilor, cu precadere in zona colinara reprezinta un factor
determinant in declinul sectorului pomicol. La nivelul anului 2010, suprafata medie a unei
exploatatii pomicole era de 0,38 ha,cu mult sub suprafata minima necesara unei exploatatii
pomicole viabile (0,3-5,0 ha). Conform datelor din Recensamantul General Agricol (RGA),
cele mai mari dimensiuni medii in Romania le au plantatiile de piersic si nectarin (0,64 ha) si
cele mai mici, plantatiile de par (0,16 ha).
Forma juridica de organizare a exploatatiilor agricole ce detin plantatii
pomicole. Majoritatea exploatatiilor pomicole sunt organizate sub forma de exploatatii
individuale, PFA sai IF (98,92%) si gestioneaza peste 76% din suprafata pomicola. La nivelul
anului 2013, existau numai 14 forme asociative: 3 organizatii de producatori si 11 grupuri de
producatori recunoscute preliminar. Doar 8 dintre acestea acopera exclusiv produse din
sectorul pomicol.
Productie si consum. Principala productie de fructe in Romania provine de la
cele 2 specii majore: prunul si marul. Impreuna asigura 77% din productia interna de fructe si
ocupa aproximativ 83% din suprafata cultivata cu pomi.
Consumul mediu de fructe pe cap de locuitor la nivel national, este insa in crestere
(66,9 kg in 2012), ceea ce indica o crestere a necesarului intern de fructe (MADR 2014).
Calitatea vietii in arealele pomicole. Peste 84,7% din suprafata arealelor
pomicole se afla in spatiul rural si ca atare, acestea sunt afectate de lipsa infrastructurii sau de
o infrastructura deficienta, cu impact negativ asupra dezvoltarii economice a spatiului rural si
implicit, asupra dezvoltarii sectorului pomicol.
Cercetarea pomicola. In ultimii 23 de ani numarul institutelor si statiunilor de
cercetare pomicola a scazut de la 26 de unitati inainte de 1990 la doar 8 in 2013. Scaderea
suprafetelor detinute de unitatile de cercetare pomicola este o consecinta, atat a declinului
sectorului pomicol, cat si a retrocedarii terenurilor.
Tabel 1. Suprafata plantatiilor de pomi fructiferi si productia de fructe. I.N.S., 2014.
Plantatii pomicole

Plantatii de pomi fructiferi pe

rod (livezi pe rod) din care:
Meri
Peri
Pruni
Ciresi visini
Caisi zarzari

Suprafata
mii ha
2012
142
55
4
68
7
3

2013
141
54
4
67
7
3

Productia
mii tone
2012
707
351
19
287
23
8

2013
789
380
22
320
30
9

Diferente (+/-)
Anul 2013 fata de anul
2012
mii ha
mii tone
-1
-1
-1
-

+82
+29
+3
+33
+7
+1

Suprafeele cultivate cu principalele specii de pomi fructiferi au sczut la meri (1,8%), pruni (-1,5%), iar la celelalte specii de pomi fructiferi s-au meninut la nivelul anului
precedent.
Producia de fructe din livezi a crescut cu 11,6% fa de anul precedent. Pe
principalele specii de pomi fructiferi producia a nregistrat creteri la: cirei i viini
(+30,4%), peri (+15,8%), caii i zarzri (+12,5%), pruni (+11,5%) i meri (+8,3%).

1.1.3.Cultura marului pe plan mondial

Arealul de cultura al marului cuprinde toate continentele si zona temperata a
globului, nordica si sudica.
Pe plan mondial, cultura marului ocupa o pozitie fruntasa in randul fructelor cu
cea mai mare popularitate, fiind devansata de banane, portocale si struguri.
Pe plan mondial, dar mai ales european, cultura marului a suportat mari
transformari privind sortimentul si tehnologia de cultura, atingand astazi performante
remarcabile in tarile mari cultivatoare. In acest sens s-a generalizat folosirea portaltoilor pitici
ca M9, de vigoare redusa si livrarea pomilor performanti, cu anticipati din pepiniera, altoiti la
20 cm inaltime pentru cresterea precocitatii de rodire, dar care presupune sistem de sustinere
si irigare a pomilor.
Importanta in formarea pomilor este reducerea la minim a taierilor prin inlocuirea
lor cu dresarea si dirijarea lastarilor la unghiuri oblice sau spre orizontala pentru diferentierea
rapida a mugurilor de rod, cu efecte imediate in fructificarea din anul 2 3 dupa plantare. In
exploatatiile pomicole de mare densitate din Franta, Italia, Germania, Spania, Elvetia, etc. se
obtin an de an productii de 40 60 t/ha.
Cultura marului a cunoscut in intreaga lume, inclusiv in Romania importante
modificari in ceea ce priveste talia pomilor si densitatea, prin trecerea de la cultura clasica a
pomilor, cu caracter traditional, la cultura intensiva si apoi la cultura in sistem de mare
densitate, care reprezinta un pas nou in evolutia stiintei pomicole.
Sortimentul existent in prezent si posibilitatile de utilizare a portaltoilor de vigoare slaba, cat
mai ales experienta tarilor europene mari cultivatoare, vor contribui la schimbarea conceptiei
privind cultura marului. Se are in vedere ridicarea standardelor in pomicultura, cu deosebire in
sectorul privat prin promovarea sistemelor de mare densitate folosind sortimente noi, cu
deosebire soiurile cu rezistenta genetica la boli si tehnologii adaptate conditiilor din fiecare
areal de cultura a marului.
In privinta sortimentului, in functie de zona si piete, acesta este foarte diversificat,
soiurile cele mai cautate trebuind sa fie de calitate, sa fie cat mai rezistente la rapan, fainare,

arsura bacteriana , sa aiba habitusul cat mai compact, sa fie productive, etc. In prezent cele
mai solicitate soiuri sunt: Gala, Braeburn, Fuji, Golden delicious, Ionagold, Idared, care detin
aproximativ 70% din pondere in plantatii.
In ultimii ani, in Europa s-au dezvoltat ferme de pomi cultivati ecologic,
suprafetele depasind peste 5500000 ha, cele mai mari fiind in Austria, Danemarca, Italia,
Germania, Finlanda, Suedia, Anglia. In acest context, un rol important se acorda soiurilor cu
rezistenta genetica ca: Topaz, Ariwa, Dalinred, Golden Orange, Golden Lasa, Goldrush etc.
Din datele furnizate de FAO, (2006), rezulta ca in intervalul 1990 2005, suprafata totala cu
mar pe plan mondial a suportat unele schimbari datorita noilor tenologii de cultura, care
asigura productii mari si economice.
In anul 1990, suprafata plantata reprezenta 3677710 ha, in 1995 reprezenta
6477990 ha, iar in 2008, in urma defrisarilor masive, a scazut la 4847610 ha, datorita
introducerii in multe tari a sistemelor intensive si superintensive de cultura, care au asigurat
productii mai mari de mere.
Daca in 1990 productia mondiala de mere era de 35719980 t, in 1995 era de
49899575 t, aceasta crescand usor in ultimii ani, de la 66101812 t in anul 2007 la aproximativ
71.736 938 t in 2009. In anul 2008 productia totala de mere aproape s-a dublat, in comparatie
cu productia anului 1990, avand un plus de 33.883.660 t (194,8%), respectiv a crescut cu
19.704.065 t (139,5%) fata de productia anului 1995.

Tabelul 2. Evolutia suprafetei si a productiei de mere, pe plan mondial in perioada 19902008 (FAO 2009)
Suprafata si
productia
Suprafata (ha)
Productia totala
(tone)
Productia medie
(kg/ha)

1990

1995

2008

3.667.710

6.477.990

4.847.610

35.719.980

49.899.575

69.603.640

13.413,87

12.476,71

14.358,30

Diferenta +/1990-2008
+1.169.900
(131,8%)
+33.883.660
(194,8%)
+944,4
(107,1%)

In perioada 1990 2005, cele mai mari suprafete plantate cu mar apartin: Chinei,
S.U.A, Indiei, Iranului, Turciei, Poloniei si Romaniei. In Europa , suprafata ocupata cu livezi
de mar a fost in anul 2008 de 1.130.351 ha si s-a mentinut relativ constanta.
In estul Europei sunt cultivare cu mar 768.756 ha, cea mai mare suprafata fiid
detinuta de Polonia care detine circa 172.000 ha. Tari mari cultivatoare de mar, detin
urmatoarele suprafete: Rusia (243.000 ha), Turcia (158.400 ha), Italia (54.640 ha), Franta

(52.200 ha), Spania (36.000 ha), Germania (31.800 ha), Grecia (12.000 ha), Olanda (9.300
ha).
In Romania, suprafata ocupata de mar in anul 2008 a fost de 54.704 ha.
Suprafata cultivata cu mar la nivel mondial atinge 4.847.610 ha.
Productia de mere la nivel mondial in anul 2008,( World Apple Review, 2008) a
fost de 71.736. 938 t, ceea ce reprezinta peste 10% din productia totala de fructe, realizata
anual la nivel mondial.
Tabelul 3. Productia de mere pe plan mondial-2007
Continentul

Productia t

Asia
Europa
America de Nord
America de Sud
Africa
Oceania

41.681.431
15.935.274
4.824.715
4.008.528
1.978.968
625.476

Procentul din productia

totala de mere
59,80%
22,90%
6,90%
5,70%
2,80%
0,9%

Asia

6% 3% 1%
7%
60%
23%

Europa
America de Nord
America de Sud
Africa
Oceania

Fig. 5 Productia de mere pe plan mondial (2007)

Tabelul 4. Cele mai mari 10 tari producatoare de mere pe plan mondial( World, Apple,
Review, 2008)
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6

Tara

Productia

China
S.U.A.
Polonia
Iran
Turcia
Italia

29.851.163
4.358.710
2.830.870
2.718.775
2.504.490
2.208.227

41,61
6,08
3,95
3,79
3,49
3,08

7
8
9
10

India
Franta
Rusia
Chile
La nivel mondial
Total tari

1.985.000
1.940.200
1.467.000
1.370.000
71.736.938
51.234.435

2,77
2,70
2,04
1,91
100.00
71,42

Productia globala de mere a marcat in general tendinta de crestere, fapt determinat

de imbunatatirea recoltelor anuale. Primii 10 mari producatori de mere detin 71% din
productia mondiala.
Productiile cele mai mari de mere la hectar, in medie, au fost asigurate de tari
precum Elvetia (60,69 t/ha), Belgia (41,17t/ha), Italia (40,41t/ha), Olanda (40,32t/ha), Noua
Zeelanda (38,39t/ha) si Franta (37,16t/ha), care au lansat in cultura marului primele plantatii
moderne, cu densitati mari.
Cresterea productiei de mere s-a datorat si imbunatatirii sortimentului introdus.
Noile soiuri s-au dovedit a fi mai precoce, mai productive si mai eficiente iar, prin calitatile
lor, au raspuns pe deplin cerintelor consumatorilor.
Tabel 5. Suprafata cultivata, productia medie pe ha si productia totala pe continente si
globala la mere. FAO, 2015.
Continent
AFRICA

AMERICA

ASIA

Elementele
calculate
Suprafata
cultivata,
ha
Productia
medie, t/ha
Productia
totala, t
Suprafata
cultivata,
ha
Productia
medie, t/ha
Productia
totala, t
Suprafata
cultivata,
ha
Productia
medie, t/ha
Productia
totala, t

1990

1995

2000

2005

2010

2011

2012

2013

75.105
9 tari

108.935

124.803

129.79
9

142.125

146.797

144.611

142.714

8,2
9 tari
815.229
9 tari
397.478
15 tari

9,8

9,8

15,4

15,7

15,1

15,8

17,3

1.439
mii t
410.799
15 tari

1.565
mii t
390.695
16 tari

1.905
mii t
366.76
3

2.202
mii t
352.382

2.314
mii t
346291

2.366
mii t
348.132

2.548
mii t
351.557

13,2
15 tari
8.754
mii t
4.014
mii ha

13,1
16 tari
8.632
mii t
3.247
mii ha

13,9

14,6

15,6

14,3

15,5

9.026
mii t
2.927
mii ha

9.380
mii t
3.191
mii ha

9.563
mii t
3.416
mii ha

8.941
mii t
3.611
mii ha

9.791
mii t
3.643
mii ha

8,8

8,8

10,2

10,4

10,4

11,1

10,8

23.790
mii t

30.179
mii t

35.198
mii t

44.150
mii t

48.226
mii t

50.504
mii t

48.980
mii t

12,8
15 tari
7.811
mii t
2.331
mii ha
19 tari
9,7
19 tari
12.084
mii t

EUROPA

OCEANIA

PE GLOB

Suprafata
cultivata,
ha
Productia
medie, t/ha
Productia
totala, t
Suprafata
cultivata,
ha
Productia
medie, t/ha
Productia
totala, t
Suprafata
cultivata,
ha
Productia
medie, t/ha
Productia
totala, t/ha

2.261
mii ha
25 tari
19,8
25 tari
19.656
mii t
32.430

1.738
mii ha

1.621
mii ha

1.351
mii ha

1.037
mii ha

1.042
mii ha

1.035
mii ha

1.048
mii ha

15,1
36 tari
14.481
mii t
35.666

18,1
37 tari
17.735
mii t
33.814

16,2
37 tari
15.406
mii t
31.480

17,1
38 tari
14.138
mii t
30.100

18,3

16,1

17,8

15.204
mii t
30.995

14.939
mii t
30.845

15.958
mii t
30.845

23,4

24,5

30,1

31,8

31,5

31,5

31,9

31,8

680.403

843.555

939.652

714.401

744.778

737.064

727.830

5.097
mii ha

6.307
mii ha

5.417
mii ha

850.58
4
4.806
mii ha

4.752
mii ha

4.982
mii ha

5.169
mii ha

5.216
mii ha

14,8

14,2

15,9

17,5

17,8

18,2

17,8

18,5

41.046
mii t

49.307
mii t

59.050
mii t

62.385
mii t

70.584
mii t

76.051
mii t

77.487
mii t

78.005
mii t

Suprafata cultivata. ha.

3,643,000

1,048,000
142,714
Africa

351,557
America

30,845
Asia

Europa

Oceania

Fig. 6. Suprafata cultivata pe glob cu plantatii de mere. 2013.

Suprafata cultivata
Africa

0.59 2.74
20.09

America

6.74

Asia
Europa
Oceania

69.84

Fig.7. Ponderea suprafetei cultivate pe glob. 2013.

Productia medie t/ha

31.4

35
30
25
20

17.3

17.8

15.5
10.8

15
10
5
0

Africa

America

Asia

Europa

Oceania

Fig.8. Productia medie pe hectar pe glob la mere. 2013.

Productia totala mere, t.

48,980,000

15,958,000
9,791,000
2,548,000

Africa

727,830

America

Asia

Europa

Oceania

Fig. 9. Productia totala de mere pe glob. 2013.

Productia totala de mere

20.46

0.93 3.27

12.55

Africa
America
Asia
Europa

62.79

Fig. 10. Ponderea productiei totale de mere pe glob. 2013.

Oceania

Suprafata cultivata, mii ha

5,600

5,417

5,400
5,200

5,216
5,097

5,000

4,752

4,800
4,600
4,400

1990

2000

2010

2013

Fig. 11. Evolutia suprafetei cultivate pe glob cu plantatii de meri.

Productia totala de mere,mii t

78,005
70,584

80,000
59,050

70,000
60,000
50,000

41,046

40,000
30,000
20,000
10,000
0

1990

2000

2010

2013

Fig. 12. Evolutia productiei totale de mere pe glob.

Productia medie, t/ha

20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0

18.5

17.8
14.8

1990

15.9

2000

2010

2013

Fig.13. Evolutia productiei medii, pe glob la mere.

Suprafata cultivata. Ha
Uzbekistan
Ukraina
Pakistan
Iran
S.U.A.
Turcia
Rusia
Polonia
India
China

92,000
103,900
105,153
129,754
131,210
173,096
186,300
193,439
312,000
2,410,000

1,000,000

2,000,000

3,000,000

Fig.14. Principalele tari cultivatoare de mere ca suprafata cultivata. 2013.

Suprafata cultivata
China
India
Polonia

2.482.011.99 1.76
2.51
3.31

Rusia
Turcia
S.U.A.

3.56

Iran

3.7

46.2

5.98

Pakistan
Ukraina
Uzbekistan

Fig. 15. Ponderea principalelor tari producatoare ca suprafata cultivata

Productia medie. t/ha

N
ou
a

Li
bi
a

ae
l

la
nd
a
O

ee

A
us
t

45.5 45.2 43.9

41.2 40.1 39.7

Is
r

la
nd
a

53.8 52.9
49.6

ri
a

60
50
40
30
20
10
0

35.8

Fig.16. Principalele tari producatoare ca productia medie pe hectar de mere.2013.

Productia totala, t
Rusia

1,572,000

Iran

1,693,370

Chile

1,709,589

Franta

1,737,482

India

1,915,000

Italia

2,216,963

Polonia

3,085,074

Turcia

3,128,450

S.U.A.

4,081,608

China

Fig. 17. Principalele tari producatoare ca productie totala de mere. 2013.

39,682,618

Productia totala t
China
S.U.A.

2.19
2.22

Turcia

2.17 2.01

Polonia

2.45

Italia

2.84
3.95
5.23

50.87

4.01

India
Franta
Chile
Iran
Rusia

Fig. 18. Ponderea principalelor tari producatoare ca productie totala de mere. 2013.
1.1.4. Cultura marului in Romania
Tabelul 6. Distributia suprafetei cu livezi de meri, pe regiuni de dezvoltare si ponderea
acestora in suprafata livezilor. I.N.S., 2013.
Regiuni de dezvoltare
Total
NORD - EST
SUD - EST
SUD - MUNTENIA
SUD VEST OLTENIA
VEST
NORD - VEST
CENTRU
BUCURESTI - ILFOV

Suprafata cultivata cu meri ha51225,7

6149,9
2142,2
13321,8
4436,4
5761,9
13882,0
5412,0
119,5

%
100,0
12,0
4,2
26,0
8,7
11,2
27,1
10,6
0,2

Suprafata totala,ha
90,000

84,864
71,016

80,000
70,000
60,000

56,373

52,722 55,366

2010

2011

60,731

50,000
40,000
30,000
20,000
10,000
0
1990

2000

2012

2013

Fig.19. Suprafata cultivata cu mere in Romania, ha. FAO, INS,2013

2014

26,397,942

2013

27,062,046
27,962,980

2012

28,907,679

2011

29,967,422

2010

44,461,541

2000

49,877,408

1990
0

20,000,000

40,000,000

60,000,000

Nr. Pomi (meri)

Fig.20. Numaul de pomi fructiferi (meri) cultivati in Romania, INS, 2015.

Productia medie, kg/pom

25

21
18

20
15

11

19

17

19

11

10
5
0

1992

2000

2010

2011

2012

2013

2014

Fig.21. Productia medie, kg/pom la mere in Romania, INS, 2015.

Productia medie t/ha

11.7
12
10

9.8
8.1

8.4

8.7

2012

2013

6.9

8
6
4
2
0
1990

2000

2010

2011

Fig.22. Productia medie pe hectar la mere in Romania, FAO, 2013

Productia totala, t
683,152
700,000

620,362

600,000

490,260

462,935

500,000

513,580 513,195

400,000
300,000
200,000
100,000
0

1990

2000

2011

2012

2013

2014

Fig. 23. Productia totala de fructe, la mere in Romania, INS,2015.

Tabelul 7. Principalele soiuri de mar cultivate in Romania. I.N.S., 2013.

Soiuri de mar
Total din care:
Florina
Golden Delicious
Gustav durabil
Idared
Jonagold/Jonagored
Jonathan
Parmen auriu
Patul
Red delicious
Starkrimzon

Suprafata cultivata cu meri

ha
51225,7
1882,6
10190,5
615,7
2384,0
806,6
25402,3
1016,0
735,6
698,4
2457,3

%
100,0
3,7
19,9
1,2
4,7
1,6
49,6
2,0
1,4
1,4
4,8

n ara noastr se cultiv n jur de 100 soiuri de mr, cele mai importante fiind:
Ionathan i Golden delicios (69,5%) urmate de Starkrimson, Idared, Florina, Parmen auriu,
etc.