Anew A az Anea 6. date terapeutitor 246 Capitolalg Anexa _C. Chrfi de psihoterapie cognitiva recomandate pactensiior (si terapeutilor) ae Anexa D. Resurse pentru psihoterapia eognitiva sso |NTRODUCERE Anexa — E. Resurse pentru psihoterapia eo 352 a 354 Index 359 fost deavoltata de catre Aaron T. Beck, Pow Cniversiay forint de tereple pe contrat pe prezent, modificarea gindirii si con De atunci, atat Beck cat niclor disfunction! laptat cu succes aceasta forma de tratamentului, ini asumpfiile teoretice propriu-zise a Pe scurt, modelul cognitiv sugereazA faptul ca gandirea disfuncii distorsionata (care influeneaz: ia afeetiva si comportamentul este comuns tuturor problemelor de natura psihicl a suitii terapiei_cognit r ieoreticieni, Indeosebi terapia rational-em« ‘8, 1962), modificarea cognitiv-comportam. baum (Meichenbaum, 1977) si terapia multimodal’ zarus (Lazarus, 1976). Contribusii majore au fost aduse ntre care Michael Mahoney (1991), Vittorio Guidano si 983), Prezentarile generale ale domeniulvi din punct de vedere istoric ofera o descricre bogat’ a modu levi inea diferite tendinge ale terapiei cognitive (Amkoff é& Glass, & Beck, 1993) alu Al2 Psihoteraple cognl vai fundamente si perspective ie cu 0 teorie unificata de dovezi 1 de ap direct fost testata ude eficienta ( extensi 977, do (Rush, Bi strat eflcacitatea 1989, Butler, Robson, & C ol, Clark, Berchick, & Wright, 1992; &G 1992), fobiei so. ; 1990), abuzului de substante lor alimentare (A, 991; Ga (Gelernte) (Woody Jones, Peveler, I (Baucom, Sayers, & (Bowers, 1990; Miller, Norm Bowler, & Harden, 1991). pentru Galkovskis & Kirk, 1989), Foa, 1992; Parrott & Howes, 993), est, 198. Veni $i de toate mnt, 1993, coast’, cogn de provenie: Introducer a si pentr de grup (Beu! son, & Ludgate, 1993), a fost de ase }987; Freeman, Schrodt. sistemu si pr de caz pe tot par atric Associati risa o imagine de tru pacienti, epe U TERAPEUT: Ok Sally, ca nu reusesti si-t) PACIENTA: T: (Qhservénd ed pacienta pare m minie i icest moment? fi acest Iuern arte demoralizat i acest yand: ,.Nu voi fi in stare sé fac fata ce si te simfi tristi, Care este dovad P: Ts Pi Trista, F T: De te lucrezi?ae = Peihoterapie cognitiva: fundamente si perspective P; Pai abia ma descure cui facultatea, T: Ok, Ce altceva? P:Nu gtiu ... sunt Ines destul de obosit’. Imi este greu sa ma motivez sh-mi caut un loc de mune, si cu atét mai pufin s& mer fiecare Zi T:0 sh vorbim acest moment serviciu pe care de} putea sf faci fayi unui loc de munca, prest mnediat despre asta. Poate citi este chiar mai grew in caufi un loc de munca, decat dac& ai merge la ur Trai avea. Oricum, mai ai gi alte dovezi cf nu ai nand cA ai putea sa te T: Ai vreo dovadai con munca? i, Dar anul 1 trecut gi alte activita acosta r Ai vn loc de munca? timp. $i care mu gi sit remunja, e] mai bun lucru care s-ar putea intampla? m ay putea Si mai descure cu ugurinta i care este rezultatul cel mai realist? P: Probabil c& nu va fi usor, in special ta sama descure ‘T: Care ar fi efectal «Nv voi fi In stare si fac Fay P: Ma face sa ma simt tristé ... Ma face ca nici macar s& 7: $i care ar fi consecinfa in cazal in care {i-ai schimba modul de a gandi, aca ai vedea c& e posibil si Iucrezi la librarie M-ag simti mai bine. Ag fi mai dispusa Si ce vrei sa faci in leczturai cu asta? .ceput. Dar as putea fi in stare care ai continua sii crezi acest gand initial nui loc de munca”? aplic pentru aceasta slujba. introducere ou 2 5 ph cca ete 8, p; Sima due la libririe, Ag putea s% merg in aceasta dup-amiszi T. Cite de probabil si mergi? P: Pai cred ca Voi merge. Voi merge. 7: $i cum te simgi acum? P. Pufin mai bine. Poate putin mai agitati, Dar mai optimista. Aici Sally poate si-gi identifice gi si-si evalueze cu ugurinti gandul disfunctional ,Nu voi f in stare si fac fay unui loc de munca,” cu ajutora) intrebirilor standard (vezi Capitolul 8). Multi pacienti, confruntaji eu probleme similare, necesit8 un efort terapeutic mult mai mare i 38 fic dispugi si aplice pe plan comportamental coneluziile di simp sedinfei. Cu toate cA terapia trebuie adaptata fiecarui individ sunt torus! anumite principii care stau la baza terapiei cognitive In eazul tn pacientilor. Principiul nr. 1. Terapia cognitiva 1e bazeazd pe concep problemelor pacientului , Terapeutul lui Sally urmireste si conceptuslizeze dificultitile in trei etape. Chiar de inceput, acesta identifica modu ei aciual de gdndire care aj menginerea sentimentelor de tristefe ale lui Sally (,,Sunt o ratata, nu reus: si fac nimie cum trebuie, nu voi fi niciodati fericiti”) si comporiamentele ei problematice (se izoleaza, petrece 0 perioada exagerat de timp in pat, evita $8 ceard ajutorul), Observafi cd aceste comportamente problematice sunt 6 consecin{a a gandirli disfunctionale gi intirese acest mod de gandire al lui Sally. In al doilea rand, terapeutul identifica factor precipitanti care au influentat perspectiva lui Sally Ia instalarea depresici sale (de exemplu, faptul cA @ fost departe de casi pentru prima data gi cd s-a descureat prev cu facultatea au contribuit la credinta ei cA este incapabila). In al treilea rand, terapeutul emite ipoteza ca anumite eventmeme cheie in dezvoliarea sa gi perpetuarea patternurilor de interpretare a acestor evenimente ar fi putut s& 0 predispund la depresie (de exemplu, Sally 2 avut o tendinti pe parcursul Vietii de a atribui norocului calitatile si realizarile ei, dar igi percepe slibiciunile [relative] ca 0 reflectare a sinclui ,real”). Terapeutul igi bazeaz’ formularea pe informatiile oferite de Sally chiar la prima lor intalnize si continua si-si perfectioneze conceptualizarza pe tot parcursul terapiei, pe masura ce obtine mai multe informagii. f momente sirategice, acesta fi impartigegte concepiualizarea pentru a se jonsider’ adevarati", Mai mult, pe tot parcursul terapici si perceapa experienta prin sntetmediul model asigura ci ea 0 el 0 ajuti pe Sally6 Psihoterapie cognitiva: fundamente si perspective distresul ci emotional si si evalueze gi sit formuleze mai multe raspunsu adaptative pentrn géndirea sa, Acest lucru ii imbunatajesie modul in care se simte si adesea duce la comportamente functionale. Principiul nn 2. Terepia cognitiva necesité 0 aliangé terepeutios solida. Sally. ca multi alti pacien{i cu tulburari de anxietate si depresie fra complicatii, nu are mari dificultaji in a avea Ineredere yi a lucra cu terapeutul su, care dovedeste cf are toate calitatile de baz necesare in: to situatie de consiliere: cAldura, empatie, grija, consideratie autentica s: competent’, Terapeutul Isi arata considerajia fai de Sally prin faptul c& face reflectiri empatice, o ascultd atent gi cu erija, ii sumarizeazi acurat gandurile si emotiile, manifest un optimism realist si este antrenant, De asemenea, acesta fi solicit lui Sally feedback-ul la fnalul Necairei sedinge pentru a se asigura ci ca se simte ingoleasd gi are o atitudine pozitiva fayi de sedinia, Terapeutul trebuie sa puna un accent mult mai mare pe relatia terapeutics, in special pentru paciensii cu tulburari de personalitate, pentru a stabili o alianti de hicre mai buna (Reck et al,, 1960; Young, 1990). Daca in cazul lui Sally.ar fi fost nevoie, terapeutul sau ar fi alocat mai mult timp pentru construirea alianjei terapeutice prin diferite mijloace, inclusiv prin a-i cere periodic Iui Sally s8-gi identifice si si-si evalueze pandurile in legatura cu Principiul nr. 3. Terapia cognitive pune accent pe colaborare $i pe participarea activé. Terapeutul o incurajeaza pe Sally $8 vada terapia ca pe © munca in echipa; ei decid impreuna pe ce sa lucreze in flecare sedinia, cat de des ar trebui sii se intilneasedi gi ce teme de casi ar trebui sf fact Sally intre sedinge, La incep activ in sugerarea unei directii pentru sedintele de terapie si in sumarizarea discutiei de pe pareursul sedinfei. Pe misura ce lui Sally i se amelioreazi depresia si devine mai implicat in procesul terapeutic, terapeutul o incurajeazi Sa fle din ce in ce mai activa in timpul sedintelor de terapie: s8 decida despre ce subiecte sa discute, sa-si identifice distorsiunile din gandire, si sumarizeze punctele importante gi si conceapa sarcinile pentru tema de , terapeutul stu este ms Principiud mm: 4. Terapia cognitiva este orientaté spre scop yi foca- lisata pe problemé, Terapeutul ii cere lui Sally in prima gedinfi si-i enu- mere problemele sale si s stabileasca obiectivele specifice. De exemplu, mire AIGrORinifinl Sin HGAMERL ide ivolare, Cu outing) Indrumare. Introducere x Sally igi stabilepie un obiectiy in termeni comportamentali: #4 initieze noi prietenii si 84 devind mai epropiat& de prieteni) actual. ‘Terspeutul 0 ajut® Ex evalueze $i 88 rdspunda géndurilor care inverfereuza cu ebiectivul stu, precum: .Nu am nimic de oferit celorlalf. Probabil ei mu vor doti s8-9i Petreacd timpal cu mine.” fn primul rand, el o ajuté pe Sally s& evalueze pe parcurstl sedinfei validitatea acestor gancuri prin analizaren dovezito: Apoi Sally este cispusa si ipl testeze gindurile printi-o modalitete mai direct2, prin intermestinl experimentelor in care {gi face planuti cu 0 < hnostinga si 0 prletena, De indata ce recunoaste si Isl corecteaza distorsi- unile din géndire, Sally poate bencficia de pe urma rezolvarli directe de probleme pentru a-si imbunstayi relatiile ‘Astfel, ‘terapeutul acorda atentie indeosebi obstacolelor care tmpiedicl pacenta sisi rezolve problemele 9i si-si ating8 objectivele. Muli pacienfi care au funcfionat bine inainte de instalaten wiburiti Jor s-at putea s& nu aibl nevoie de o instruire directa in rezolvarea de probleme. in schimb, acestia pot beneficla de pe urma evalusrii ideilor Uishinefionele care fi tmpiedicd si-si foloseases abilititile dobandite anterior. Alti pacienti au deficiente in rezoivarea de probleme i au intr= adevar neyoie de 0 insiruire directa penira @ inva urmere, terapeutul trebuie si conceptuslizeze difiulitfile apecifice ale fecdirui pacient gi sf evalueze nivelul de interventie potriv aceste strategii, Prin Principlul nr 5. Inifial, terapia cognitiva pune accentul pe prezent. Penteu cei mai mulfi pacienti, tratamentul implic& focalizarea asupra problemelor curente $i a situatiilor specifice care produc distres pacientului, Stabilirea si/sau evaluarea mai realisth a situatiilor care produc distres in prezent duc Ia ameliorarea simptomatologiei. Agadar, terapeutul tinde th general si inceap’ terapia cu o examinare aici-si- acum a problemelor, indiferent de diagnostic. Atenjia este tndreprata spre trecut in trei situayii posibile: atunci cfind pacientul iji exprimi © puternicd predilectie pent acest ner; atunei efind munea orientati spre problemele curente produce o schimbare cognitiva, comportamentala si emotional’ int-o mick misuré sau nu produce nici o schimbare; sau atunci cind terapeutul consideri ci este important si injeleagd cand si cum au apérut ideile disfunctionale importante 31 cum este afectat pacientul in prezent de aceste idei. Terapeutul lui Sally, de exemplu, discuta cu ea evenimentele din perioada copilariei le jumiitatea terapiei, 1 4 0 ajula si identifice un set de credint2 pe care aceasta le-9 Invajat in copilarie: ..Daca am realizari importante, inseamna ca sunt © persoani acceptabila," si ,Dack au a: nportante, inscamna e& realizaiSER RRR RRR Ree eee 8 = Psihoteranie cognitiva: fundamente si perspective sunt o ratati.”* Terapeutul © ajuta st evalueze validitatea acestor credinje atit in trecut, ct gi in prezent, Acest lucru o conduce partial pe Sally la dezvoltarea unor credinte functionale, mai rezonabile. Daci Sally ar G avut o tulburare de personalitate, terapeutul ar i petrecut direct proportional mai mult timp diseutand despre istoricul ei de dezvoltare gi despre originea eredintelor gi-a strategiilor de coping. Principiul nn 6. Terapia eognitivé este educative isi propune ele pacienta sd fie propriul sdu terapeut si pune accentul pe prevenirea recdiderilor. In prima sedini, terapeutul o educ& pe Sally tn privinja neturii si evolutiei tulburaeii sale, « procesului terepiei cognitive sia modelului cognitiv (de exemplu, cur gandurile sale ti influenteaz emofiile gi comportamentul). El nu numai ci o ajuti si stabileasea, ice si St-gi evalueze gandurile si credinjele si sf n comportamentala, dar o invayé de asemenea si cum sh faci acest Iucru. La fiecare gedinii, el © fneurajeaz’ pe Sally sisi noteze ideile importante pe care le-a invatat, astfel incat si no: i de pe urma noii ci perspective, atat in sptamanile care dupa incheierea terapiei neazi, cat si Principiul nr; 7. Terapla cognitivd (yf propune sa fie de seurte durara Cele mai multe cazuri de depresie gi tulburdiri de anxictate fairs alte complicatii sunt tratate pe o duraté de 4 pana la 14 sedinte, Terapeu Sally are accleasi obiective pentru ea ca si pentru tof) pacientii sai: si produck o smelicrare a simptomatologiei, 8% faciliteze remiterea fi fost mai sever sau deca ar fi prezentat rise suicidar, ei ar fi tt planifica mai multe sedinjo). Dupd 2 luni de zile, ci decid in mod laborativ s experimentezs cu o sedinti o dati Ia 2 sfiptimani, apoi cu © yedinjai pe lund. Chiar si dupa incheierea terapiei, ei tsi planifica sedinte suplimentare (,,b00s1¢r” sessions) Ia fiecare 3 luni, timp de un an de zile. Totusi, nu tofi pacientii progresea7A suficient de mult in doar efteva ni, Unii pacienti au nevoie de un an sau doi ani de terapie (sau chiar mai mult) pentru a-si modifica credintele disfunctionale (dysfunctional beliefs) foarte rigide si patternurile de comportament care contribuie la stare lor severd de disties. Principiul nr 8 Sedingele de terapie cognitivé sunt structurate © ar fi diagnosticul sau stadiul de tratarnent. teraneunl tinde <4 Introducero = ae adere Ia © struct afectiva a lai Sally, agenda pentru sedinta in mod privire la sedinja anterioara, ii ve : pe agenda, stabileste © nond tema de casi, sumarizeazA frecvent gi fi core feedhack-ul la sfarsitul fiecarei sedinte, Aceasta structura raméne constanta pe tot parcur apiei, Pe masura ce lui Sally j se ameliorcaza depresia, terapeutul o incurajea2i si devind mai activa in ceca ce priveste contribu 3, la stabilirea sarcinilor pentru tema de si in evaluarea si raspunsul la gandurile sale. Aderarea 1a un format n fiecare sedinga, Terapeutul verified starea al sfptiménii, stabileste solicita un feedback cu fx face procesul terapeutic mai comprehensibil atit pentru Sally, cat gi pentru terapentul ei ceveni propriul sau ferapeut dupa incheierea terapiei. De asement acest format atentia este focalizatt asupra celor mai importante Sally, iar timpul din terapie este folosit la maximum, Principiul nn 9, Terapia cognitiva fi Invatd pe pacienti sd identifi ce, sd evalueze gi 4 réspundé propriilor génduri si credinje dixjunctio~ yale. Transcrierea anterioara ilustreaza modul in care terapeutul 0 pes Jupra unei probleme specifice (giisirea unui loc de munca cu norma reduc), sf-gi identifice gandirea disfunctionala, (intrebaind-o ce fi trece prin minte), SA evalueze validitatea gandului sau prin examinarea dovezilor care par 841i susjind acuratejea 91 a dovezilor care par sf 1] contrazies) gi fi coneeapa un plan de actiune. El face acest lueru aplicénd cu tact meroda sacraticd (Socratic questioning), fapt care ajuta la mentinerea sentimentului lui Sally ca terapeutul este cu adevarat interesat de en colaborativ, adie& do a ajuta si stabileasch acu- ratefea gi utilitatea ideilor sale, printr-o analiza atent& a informatiilor (mai degraba decat s& 0 provoace sau sa isi impuna punctul de vedere). in alte e el ulilizeazt explorarea dirijacd ii y SA se co un proces in care continua 54 fi ri hui Sally in legaturd cu semnificatia gandurilor sale, pentru fa descopari credintele centrale pe care le are despre ea Insasi, despre mea ei personala si despre ceilalti. Cu ajutorul intrebarilor, el 0 ghideaza de asemenea si evalueze Yaliditatea gi functionalitatea credinfelor ei Principiul nr 10, Terapia cognitiva utilizeaza 0 varieiate de tehnici pentru modificarea modulué de gd stiri afective gi comportamentului, Cu toate o& strategiile cognitive cum ar fi metoda dirijata 0 loc central in terapia cognitiva,selecteazii te! din sedingele respective Aceste principii de bazi se aplici tuturor paciengilor, Totisi, ‘crapia_yariazd in mod considerabil in functie de pacient, de natura problemelor sale, de obiectivele pe care si le-a stab de a forma o relatie terapeutic’ puternied, de motivatia pentru schimbare, de experientele antericare cu procesul terapeutic gi de preferinjele sale pentru tratament, Pe parcursul tratamentului accentul se pune pe ceva anume, in functie de tulburarea/tulburarile p. r8(e) a/ale pacientului, De exemplu, terapia cognitiva pent rea de anxictate generalizata tea sa pune accent pe teevaluarea riscului sia resurselor fiecaruia de a face fajé ameninj&rii (Beck & Emery, 1985), ‘Tratamentul pentru tulburarea de a npretarilor cronate de neturd catastrofica ale pacientului (de obicei predictii gresite ce amenin{a viafa sau sanfitatea), ou priy au psihice (Clark, 1989), Anorexia necesiti modificarea credinjclor despre controll $1 valozrea propriel persoane (Gamer & Bemis, 1985). ‘Tratamentul pentru de sub: se focalizeaza pe credintele negative (negative Seliefs) despre sine i pe eredinjcle care faciliteaza sau permit consumul de substante (Beck, W 1993). Seurte deseri acestora gi ale alior pitolul 16, ebueul n procesul lesieaza ipoteze si fac sumarizari periodice. fn contrast, terapeutul novice trebuie 98 fie caut gi structurat, concentrindu-se pe cate un element pe rind. Cu 4 obiectivul final este imbinarea elementelor si cor mai eficient si eficace, terapeutii noviei trebuie si st&paneasca mai © terapiel cognitive, cea mai bun’ modalitate de a face acest plicarea lor directa, Dezvoltarea expertizei ca terapeut poate vazuta in trei et (Aceste deserieri pr n eficienta terapeut a demonstra nacien Introducere 3 t2). In prima etapa terapeutii favayt sh structureze sedinja si sa utilizeze tehnicile de baza. La fel de important weje abilitatile de baz: ceptualizarit eazalu pe baza evaluarié initiale gi a datolor obtinut in doua etapa, terapeutii incep s4 integreze conceptu: cunostinjele despre tchnici. Ei igi imbunatiyese abilitatea de a intelege cursul terapiei si pot st identifice mai ujor obiectivele importante ale teraniei, Terapeutii devin mai pricepai in ceea ce priveste conceptualizarca problemelor, perfectionarea acesteia chiar i timpul sedintei de te i uilizarca conceptuatiz E interver mBrese repertoriul de tehnici gi devin mai eficiongi fi selectarea, sincronizarea si implementarea tehnicilor potrivite jezreaza in conceptualizare i imbunatatesc. abil infirma perspectiva despre pacient, gi i tehnicile de baza ale terapiei cognitive, nt tulburarile de personalitate sai empatie, preocupare si compe ale co este sa oe ely informagi ipoteze pentru a- variaza fn CUM SE UTILIZEAZA ACEASTA CARTE Aceasti carte este destinati terapeutilor, indiferent de experienja pe care 0 aut $i de nivelul de dezvoltare al abilitijilor, care nu reugese 38 construiasca eficient 0 conceptualizare cognitiva si un plan de tratament Este esentiala stipanirea clementelor de baza ale terapiei cognitive pentru a putea infelege cand si cum trebuie variat tratamentul standard in functic de fiecare pacient, Dezyoltarea dumneavoastra ca terapeut va fi sporita daca incepeti 4 VK aplicasi tehnicile descriso in aceasta carte. Mai inidi, pe masura incepeti sA va conceptualizati propriile ginduri gi credinte. in yeti invata mai multe despre modelu! cognitiv: modul jonal la un moment dat (si modul tn care Teactionati la nivel fiziologic si comportamental) este influenjat de modul in care percepeti o situatie si in special de ceea ce va trece prin minte. Din acest moment, putefi incepe sa va observali modificarile propriei stici afective, Atunci cfind observati c& propria dispozitie s-a schimbat sau s-a intr-un sens negativ sau atunci cAnd observati senzatii fizice experientiafi, cat 5i intrebarea de baz a terapiei cognitiveae Psihotaranie cognitivl: fundamente siperspective Introducer : = 8 sR sence nemesis coy pun neindeménario(@)? A fost nevoie s& acordati foarte mula atentie Se REO ie geass th 4 cctal migearilor care acum vi se par naturale si automate? V-ait in acest mod, veti invaja sa va identificayi gandurile, in special y#indurile automate”, care sunt explicate in capitolul urmator, Invayand pe cont propriu abilitatile de baza ale terapiei cognitive utlizéndu-va ea subieci, va veti Imbunatati abilitatea de a-i invaya pe paciengi aceleast abilitay Ve a mod special pe masura ce cititi a va identifieayi gandurile automate easta carte si sa aplicati tehnicile cu pacientii dumneavoastr’. Dac, de cxemplu, observati c& simtiti o ugoara stare de distres, adresati-v *e imi trece prin minte in acest moment? S-ar putea si descoperiti ganduri automate cum ar fi intrebarea. 2 prea greu S-ar piltea si nu fu capabil@) sé reugese Numa face sa ma simticonfortabil” Daca incere si nu functioneaza? crapeujii cu experien{& a elror prim orientare mua cognitiva pot constientiza ginduri automate diferite: fost de naturi Ruva Rincon : = ee nus! iva Dlacears , puteti sa le notati si sa va concentraji din nou pe lectur’, sau puteti si citiji Capitolele 8 si 9 care deseriu cum sf Vi evaluati gi e& rlispunde}i géndurilor automate, Daci indrept ntia asupre propriilor génduri, nu numai c& va puteti imbunatayi abilitagile necesare In terapia cognitiva, dar de asemenea puteti profita de accasti ocazie pentru a Va modifica gAndurile disfanctionale §i pentru a vi influenja starea afectiva (gi comportamentul), devenind mai receptiv(4) la i ° a jcabilA gi terepeutului novice. cognitive este similar Snvatat sa conchiceti sal pacienji este de asemenea nati o Simtit in vreun moment descurajet(3)? Pe masura ce aif progresat, acest oces avea tot snai mult sens gi pirea tot mai confortabil? Afi reusit in Pole din urma sa stépaniti abilitatea respectiva pana in punctul in care ati fost capabil(@) 8 cfectuasi sarcina relativ ugor gi cu ineredere? Cei mai eaigi cameni au avut o astfel de experienta invayind 0 sbilitate la care feum sunt expert Procestl de invasare este acclasi pentru terapeutul novice. Aga cum veji invija of faceti gi pentru pacientii dumneavoastrs, stabiliti VM obiactive mici, bine definite si realiste, Acordsti-va incredere pentru Ie realizari, Comparaji-va prog: sivelul abiitayit de dinainte de ncepe si citi aceast carte sau ct momentul in care afi inceput pentra Figi atent() la ocaziile pe fare le aveli de @ oferi raspunsuri gindurilor negative in care va comperati pe nedrept cu terapeuii eu experier sminati inerederea, Eomparéndu-va nivelul actual al abilitatii cu obiectivele finale, in cele din rma, capitolcle acestei carfi sunt concepute pentru a A citite in ordinea prezentata, Cititorli ar putea fi domici si sara peste capitolele introductive pentru a trece direct 1a sectiunile despre tehnici Totusi, pentru a alege in mod efivient tchnicile, este de dorit s8 parcurgeti cu atentic urmatorul capitol despre coneeptaalizare, deoarece este necesari o infelegere completé a structurii cognitive a pacientului. Capitolele 3,4 si 5 pun aecentul pe structura gedinjelor terapeutice. De la Capitolul 6 pana ia Capitohul 11 sunt descrise fundamentele terapiei cognitive: identificarea si modul adaptativ de a rAspunde gandurilor automate si eredinfelor. Tn Capitolul 12, sunt prezentate tehnicile cognitive si comportementale dijionale, in Capitolul 13 este abordata imegeria dirijata, iar Capitolul 14 deserie tema de casi. Capitolul 15 pune accentil pe probiemele apirute Ja incheierea terapiei si in prevenirea recaderilor. Aceste capitole precedente pregitese terenul pentcu Capitolele 16 gi 17: planificarea tratamentuhii si carea problemelor apiirute in terapie. , Capitohit sau in care vaCapitolul 2 CONCEPTUALIZAREA COGNITIVA lizarea cognitivé fer’ terapey n cadru pentru ( elegerea pacientului. Terapeutul isi pune urmiitoarele pentru @ initia procesul de formulare a eazului + Cate este diagnosticul pacientuliai? + Care ‘sunt problemele Iuicurente; cum .s-au. dezyoltat aceste probleme gi cum sunt meninute? + Ce ganduri si credinte disfunctionale-sunt asociate:cu problemele sale; ce-reactii (emotionale, fiziclogice si comportamentale) sunt asoviate cu gindirealui?. 2 5 es Apoi terapeutul emite ipoteze eu privire la modu dezvoltat aceasta tulburare psihica specific’: + Ge experienfe si invaqaturi timpurii_(gi_ probabil _predispozijii genetice) contribuie astazi la problemele I 3 + Care sunt gandurile yi credintele Iwi fundamentale Cinclusiv. at le, expectangele gi regu + Cum ‘s-a-adaptat la: credinjele. disfuncfionale? Ce mecanisme cognitive, afective si comportamentale, atat pozitive efit si negative, si-a dezvoltat pentru a se adepta credintelor disfune|ionale?. Cum se Vedlea (si clim se vede) pe sine, ceilalfi, lumea sa personal’, viitorul + Ce stresori_ au contribui interfereazi cu abs « problemele sale psihologice sau tea lui de a rezolva seeste probleme? Incepe 8A construiasch o imei sale intalnici cu un pacient gi alizarea cognitivs 15 conceptualizarea pan fo ultima lor geding2. Aceasta formulare sistematica jielaborat® $1 ajuté 8 tpi plonifiee terepia int-un mod oat mai ecient fi eficace (Persons, 1989), In acest capitol este descris modlelul coga baza teoretich a terapiel cognitive, Apol este discutata relatia gAnduti gi eredinfe gi este prozentat exemplul de caz al | pe tot parcursul acestel crf MODELUL COGNITIV azeaz pe modelul cogntt Terapia cognitiva se , care Sustine ca emotiile percep eveni i degraba 1 in care acestia construlese 0 situajic (Beck, 1964: Ellis, 1962). Imaginasi-va, de exemplu, 0 situstic in care céteva persoane citese un text de bazA din terapia cognitiva, Acestia an rispunsuri emofionale destul de diferite faja aceaste situ azate pe ceea ce le wece prin minte in timp ce citese, Cititorul A crede ci: , Chiar aré Sens, Ta sfargit, 0 carts care mat ya fnvafa cu adevarat sa flu un bun terapeut!” Cititorul A se simte usor entuziast Cititorul B, pe dé alti parte, credo! Este prea simplu. Nu va funetiona niciodata,” si se’simte.dezamigit, Cititorul © gandeste'in mogul usm stor: ,Cartea aceasta tu este aga cum m-am astepiat 84 fie, Ce risipa de bani.” Citisorul C este reyoltat, Cititorul D crede: ,,Chiar trebuie ‘sa invat toate aceste -lucruri | Daca nto, sa le, injcleg?-Dack 1-0 $4 flu niciodata bun-la asta?” si se simte anxios, Cititorul Bare alte ganduri: ,Bste prea greu, Sunt atat de prost, Nu voi stipani niciodata aceste cunostinte. Nu voi ajunge niciodati un terapeut bun.” Cititorul E se simte trist, Deci medul in care se simt cameni acestia interpreteaza si determing in mod direct modul fn cave se simt, lor emojional este mediat de perceptia lor asupra situafiei. Terapeutul este interesat in. jod special de niv i care opereaz simultan cu nivel evident gi de supr De exempl iveluri ale este asociat cus modal timp ce acest text, puteti cbserva mai multe \dirii, O parte a mintii se focalizeaz’ asupra informatiel16 Psihoterapie cognitiva: fundamer si perspective din text; adied, incercati si injelegeti gi o% integrasi anumite info reale. Totusi, la un alt nivel s-ar putea sé avefi citeva ganduri rapide, evaluative. Aceste ganduri sunt numite génduri auiomare si mu sunt rezultatul deliberarii sau rationamentului, Mai degraba, aceste ganduri par apara in mod automat; ele sunt adesea destul de rapide gi scurte. Abia daca puteyi constientiza aceste ganduri, Insa este mult mai probabil sf fiti congtiensi de cmofiile care le urmeazd, Drept rezultat, cel mai probabi este eX veti accepta gandurile automate ca Ja indoiala, Totusi, pu suntefi aten((a) la schimbat simfipi disforic(4), intrebati-va: Ci Dupa ce va ificati gandurile faceti acest lucru intr-o ant Daca descoperifi ca inter ind adevarate, fird si le puneti indurile automate dack, ei cand observati ca va in acest moment? gi probabil ca deja iditatea gandurilor. a facut este eronaia si 0 corectati, probabil Veli observa ci vi se Imbunatiteste dispozitia, In termeni cognitivi, at cand gandurile disfunctionaie sunt subiectul reflectiel in general emofiile se schimba. Capitolul 8 ofera care se evalueazi gindurile automate. Dar ce unde apar aceste ginduri automate? Ce anume face ca rsoand si intr-un mod diferit fata de alta persoana? nierpreteze difer ment identic are legitura cu fenomene cognitive imi rece prin minte CREDINTELE dezvolta anumite credinte despre ci insisi personala. Credingele cele mai importante jele care sunt atat de fundamentale din copitzs sid sau credingele centrale sunt cunostir si de profunde Incat adesea |, nici macar idei sunt vazute de catre individ ca si adevaruri absolute, chiar aga cum ,.stau” Jucrus exemplu, Cititorul E, care credea cA este prea prost pentru acest text, ar putea avea credinja centrala: ,Sunt incompetent.” credinta poate doar atunei cénd acesta este arte a timpului, Atunei cénd aceastt credingi centralé este activatii, E interpreteaz situatiile prin intermedivl acestei eredinge, degi este evident ca din punct de vedere rational, interpretarea poate si fie adevaratd, Oricum, cititorul E are tendinja de a se focaliza selectiv Conceptualizereacognitivs 0 ciinenncaaacnl asupra informatiei care confirma credinga centr nordnd sau reducand importanta informatiilor contrare. in acest fel el isi mentine credinta, desi aceesia nu este acurata si funcfionala De exemplu, cititorul E nu a luat fn considerare faptul c& si al{i on .eni inteligenti, competenji or putea s& nu infeleagé complet materialul p calcul posibilitatea ca autorul s& nu Ja prima leet felege ar putea fi datorata mai Gegraba unei lipse de concentrare, deci unei deficienje cognitive, Acesta a uitat c& a avut initial diftcultaji deseori arunci cand i s-au prezentat © serie de informa situafionale gi pot fi considerate cel mai superficial nivel al cog: edinfelor intermediare, care se ali tiunea urmatoarea deseric categoria c1 intre credinfele centrale gi gindurile automate. ATITUDINI, REGULI $I ASUMPT! rea nei categorii intermediare si asumpyii, adesea neverb te, De exemplu, cititorul E, avea urmatoarele cre Credinjele centrale influenteazt dezvol 4 tn atitudini, regu za ermediare Atitudine: ,,Este groaznic s8 fi incompetent” Reguli/expectante: .,Trebuie si muncese foarte mult tot timp: Asumptie: .Dact m luenfeaz’ modul in care gandeste, simte gi se compo njele intermediare, credinjelele centrale si gandu mai jos:BSR R ERE ae 48 Psihoterapie cognitivs: fundamente si perspective Credints, centrale V Credinje-intermediare (ceguli, atitudini, asumptii) 1 Ganduri automate Cum apar credingele centrale gi cele intermediare? Osmenii ineearca si dea sens meciului in care traiese ined din stadiile timpurii de dezvoltare, Fi au nevoie sé isi organizeze experientele intt-un mod coerent pentru a putea functiona a 1988), Interaefiunile lor eu lumea gi cu duc la anumite modalitiii de injelegere si concept. care pot ete si functionalitate, De 0 reala importanja pentru terapeut je disfunctionale pot fi dezvijate, iar noile pot fi dezvol vatate in) terapie! Planul obignuit de 16 acupra gindu aproape de constienia, sunt terapia_cognitiva inptomatologie’. Apoi tratamentul se focalizeaza pe cr Ia baza gind onale si apar de-a Iungul mai multor sivuafi ntele centrale ja evenimente, Aceasta modificare enjii si fie mai putin 1992; Hollon, DeRubeis, & si coneluziile pac profunda a credintelor fundamentale face ca susceptibili posibilelor recdderi (Evans et al., Seligman, 1992), izarea cownitiva 19 concent: 2 RELATIA DINTRE COMPORTAMENT Si GANDURILE AUTOMATE 'y, aga cum a fost explicat pani in acest moment, poate fi Modelul cogni jlustrat dupa cum urmeaza: ost intermedia y Situajie = Gand automat = Fm Cre damentale ale perscanei mate specific Tniro situatie sp ffucnjeari pereeptia, prin ginduri situationale. La rind Mai depart, gandu adesea avestea au drept consecing’ strat in Figura 2.1 Cititona care are ganduri precur niciodata aceste cumostinje;” se siznte wist, experienticz’ 0 senzatie de freutete in atemac qi inchide carten. Design, daci el ar fi fost capabil fiogi evalueze modul de gandire, starea sa afectiva, reactia fiziclogica si comportamentul, ar f) putut si fle afectate pozitiv, De exemply, el ar 6 pulit réspunde acestor giaduri spundindu-gi: 4Stai putin. Poate cf este greu, dar nu este neaparat imposibil. Inainte am reusit $8 inteleg asttel de cit, Daca citese in continuare, poate 0 sa ing bine,” Bact fh rdspuns astiel, ar fi putut sig reduct tristefen gi ar fi continuat 53 citeasca, Sumarizdnd, acest cititor s-a simfit trist din cauza géndurilor lui dints-o situatie specifica, De ce cl a avut aceste ginduri pe ednd un alt cititor nu? Credinfele centrale neverbalizate despre incompetenta Ini i-au Influengat perceptia asupra Dupa cum a fost expl ca terapeutul SA Inveje termeni cognitivi, cu scop! cand anume si lucreze pe wi sau comportament: ce telnici sa ale: spuns fiziclogic, dup’ cum esie .Este prea greu. Nu voi stpani 1 la Inceputul acestui capitol, este e conceptualizeze dificultatile pacientului in de a stabili cum si procedeze in terapic — obiestiv specific, gand automat, credinya, wa; si cum sd Imbun&tateasca relajiaPER RRRERERRRER EERE EEESE 20 Psthoterapie cognitiva: fundamente si perspective Se incompetent suse > ins = ‘Consceinge se aeast carte, > Sean FIGURA 2.2, Modelul co terapeutica, fa jus pacientul fi jtrebarile de bazd pe care gi le pune terapeutul sunt: ,,Cum aceasta situajie? Care au fost vulnerabilitagile lui si evenimentele de viata (traume, experi \teractiuni) semnificative? Cum s-a adaptat pacie: Care sunt gandurile lui automate gi din care credinge deriva aceste: Este important ca terapeutul s& se puna in loci! pacientului, sa nanfeste empatie pentru si care trece acesta, s& infeleaga cum 50 simte si s4 vada lumea din perspectiva ca. Luand in considerare istoria Ini de viaji si sistemml de credinte, perceptiile, gandurile, emotiile si comportamentul pacientului ar trebui sa capete sens. Pentru terapeut este util sé priveasci terapia ca pe o eiilatorie, iar conceptualizarea ca pe o harti, Te si pacientul discuté dest plu, pe cai direete sau pe ovolite. Uncori ocolisux rile schimba planul initial. Pe misuri ce terapeutul dobindeste experienta si face conceptualizéri mai bune, el completeaza harta cu detaliile rele- Vante, iar eficiensa i eficacitatea lui se Imbundtajesc. Totugi, la je raranahil a nreminin’ o% «nai conceptualizerea cognitivs ay cel mai eficient. O conceptualizare cognitiva corecta fl ajuté sa afle care sunt modalitayile directe gi cum pdate s& le puna mai usor in aplicare Conceptuslizarea ineepe ined de le prima intélnire cu pacientul gi este imbundtaité cu fiecare sedinta. Terapeutul emite ipoteze cu privire ja pacient, bazate pe informetiile objinute. Ipotezele sunt confirmate, tc, sou modificate pe misurdi ce Hi sunt prezentate noi iaformayii este modifeabili. In momente strategice, mod direct ipotezele si formularea impreuna cu pacientul. In general, dacs conceptualizarca este bine facut, pacientul Confirm ef aceasta ,ji pare adevarati“ — el admite cd imagines prezentatd de terepeut se potriveste ou a lui, EXEMPLU DE CAZ Sally este studenté in anul I de facultate, are 18 ani, gi sa prezentat la terapie pentru o stare persistentd de tristefe, anxietate gi sentimente de singuritate, Persoana care a evaluat-o initial a stabilit cX ea intruneste diagnosticul de episod depresiv major moderat, care a inceput sa se manifeste in timpul primei luni de facultate, cu 4 luni inainte de a incepe terapia, Cele mai multe intrebari pe care j le-a pus evaluatorul inifial lui y erau intrebari standard, ins’ au mai fost adau: evalustorul i terapeutul si poat incepe si formuleze o conceptualizare cognitiv’, De exemplu, evaluatorul a intrebat-o pe Sally cfnd se si general cel mai rau ~ in ce situatii si/sau in ce momente ale zilei, Sally i-a Asifel, Inca de 1a Inceput sunt objinute cAteva exemple de génduri automate relevante. Sally a rispuns c& are ginduri cum ar fi: Na voi fi nioiodat& capabilii simi termin Iucrarea de sfirgit de semestru.” sProbabil c& voi fi exmatricul N-o sa se aleagé nimic de mine. dezvaluit de asemenea o imagine care I-a trecut prin minte, Ea se yedea cu valiza in mana, tfrandu-se de-a lungul str&zii fird vreun scop san vreo ditectie precisi, aritind distrusa gi dieperati. Terapeutal Ini Sally isi A conceptualizarea pe tot parcursul terapiei. El isi orzanizeaza izind Figa de Lucru a Sumarizar Worksheet) (Anexa A) si Diagrama Conceptu entualization Diaoram ( (Case ¢SEER EER EEE PRR Credintele centrale ale lui Sally Sally @ incercat sa se inteleaga pe sine, pe ceilalti si lumea nterac| ea direct gi prin mesgjelo explicite gi impl ie persoane. Fratele ei mai mare avea realiziri joaca copilariei ea era de parere ca nu poate s& faci fel de bine ca fratele ei si a Inceput sa se considere incapabila A, cu toate c& nu a verbalizat acest lueru, Ea a continust si- si compare propriile performante cu performantele fratelui ei si in mod. in dezavantaj. Ea avea frecvent ganduri cum ar fi: ot desena la fel de bine.” EI merge pe biciclet’ mai «Eu mu vo Nu ° dezvolti funcyionale, 1 | consolidate de catre mama Sa, care o critica freeyent: Nu fi-ai curstat deloc bine camera, Nu po face nimic cum trebuie?” ,Fratele tiu are un eamet ou note mai bune, ic de tine niciodata.” Sally, ca cei mai mi norma cuvintelor mamei sale, crezind ca n legaturd cu apreape orice. Ajadat, cand mama ei o 4, Sallly 0 credea la celel copii, a acordat © incredere es avea dr flind iardsi tn Nu sunt Ja fel de bunk ca i. g aceste lucruri la fel de bine.” Astfel, ara continua sa fie Intarita. Ea adesea pportanta informafillor poz nda dezavantay »Na voi putea nici ideca cA este incapa 8 ignorat sou a redus acesie idel. Atunci of wat © not mare la test, igi spunea: a st ugor.” ci cand a invatat balet si a devenit una dintre cele mi bune di re din grup, ea credea: ,Nu voi fl niciodata Ia fel de bund 2 gi profescara mea,” confirmau credi Ea facea de o rpretiri negative, care fi disfunctionale. De exemplu, atunci cind mama ci a fipat la ea p venit acasti eu un camet cu note medioere, ea a aVUt gandul; .Mama mea are dreptate, Sunt proastd.” Ea a interpretat in Permanenfii eyenimentele negative ca o dovadi a defeetelor ei. in plus, nd apireau evenimente pozitive cum ar fi céstigatea unui pre ca adese Am fost doar norocoasa, A fost 0 __Puihoterapie cngnitiva: fundamento gi perspective | sai, Cand era o studenta > area cognitivs 23 concoptua pe Sally s&-gi conselideze o credingd central negativa despre sine. Totusi, credinjele ei negative nu erau solide, Cu toate 1 peirecea la fel de mult timp cu Sally ca sotia hui, el ayea in 0 atitudine de incu ere, De exemplu, atunci eénd Dtnvatat-o sf loveascd © minge de baseball, el i-a udat eforturile: E bine ... buna miscare ... te descurci bine... continua tot asa.” Le citiva profesori i-au laudat performanyele scolare. Sally a avut exp nozitive 9i ou prietenii, Ea a vazut c& atunei cénd sa striduit, a putut sa fack anumite lucruri chiar mai bine decat prieten de exempl paseball-ul. Agadar, Sally a dezvoltat de as. mpetenta in anumite privinge despre lumea ei person: (ce, pozitive gi fun Acest proces a facut contrabalansati, cum ct este Celelalte credinte c: despre ceilalti oameni erau, i predictibila, Sumarizand, ersdinjele centrale ale lui Sally despre sine, ceilalfi gi mea ei per credinjele sale fundamentale, pe care ea nu le-a verbalizat niciodata inainte sa apeleze Ja terapie. Ca adult tanar, nainte de instalarea tulburkrii depresive predominau eredinjele ci centrale pozitive, dupa care i s-au activat credinfele puternic negative, Atitu Spre deoscbire de credinsele centrale, credingele intermediare slo lui Sally au fost oarecum mai supuse modificarti. Ac ni, reguli si asumptii s-au dezvoltat in acelasi mod ca si credinfele centrale, pe masura ce Sally incerea si dea un sens lumii, celorlalti oameni gi ci insisi. Inéeoscbi prin intermediuil interactisn si cu) persoanele semnifieative, ea si-a dezvoltat urmatoarele atitudini si regu le, regulile si asumptiile lui Sally ,Ar trebui sA ma descure foarte bine in tot ce incere sa fac. At trebui sa fac intoideauna (ol-ccea ce-ni stn pulin(a.” ‘Este groaanic s&-ti irosesti potentialvl.” \elor centrale, S: a verbalizat pe deplin aceste credinfe intermediare, Dar cu toate acestoa, credinjele i-au influentat modul de gandire si hidat comportamentul. De exemplu, in liceu, ea nu a facut eforturi sa serie pentru ziarul scolii (desi o interesaPEER EEEEEE Psthoteraple cognitvs: fundamente# perspective acest Iucru), deoarece presupunea eX nu s-ar deseurea suficient de bine, Pe de-o parte, ea simjea anxictate inainte de examene, gindindu-se cf seat putea si nu ia o not bunt, iar pe de alta parte, avea un sentiment de vinovatie deoarece se gindes cf ar fi trebuit si mveje mai mult, ‘Totusi, atunci cand predominau credintele ei centrale pazitive, e2 se vedea dintr-o perspectiva cf este competent gi ch nu este inferi Daca muncese din greu, pot s4- credinja: ..Din cauza lacunelor mela, no sf se aleagi nimic de mine.” Strategiile lui Sally Ideea cA este incapabils i-n provocat intotdeauna sufer asifel si-a dezvoltat a mite strategii comportamentale pentru a se apira, de neplacere. Asa cum reiese din credinjele sale intermediare, Sally a muneit din greu Ia gcoald gi la sport, Ba a lucrat exagerat de mult lle pe care le avea de facut gi a invagat foarte mult pentru examene, A devenit de asemenea extrem de vigilenti in privinga dovezilo: care sustineau ideca ca este incapabila si igi dubla eforturile atunei cand nu Tensea sk invefe ceva pentru scoala. Ea a cerut de pugine ori ajutorul celorlalti deoarece ii era teama ca cei din jurul ei s& nu vad c& este incapabila, Géndurile automate ale lui Sally aca Sally nu a verbalizat aceste credinje centrale gi intermediare inceperea terapiei), ea a fost constienta cel puyin inte-o anumita Wi de g@ndurile automate pe care le avea in unele situatii. Spre exemplu, in lice (perioad’ in care nu a avut depresie) ca a vrut si joace echipa de softball si de hockey. A fost acceptata in echipa de softball si sa gAndit: ,E grozav. fl voi ruga pe tatal meu sa exerseze loviturile cu mine.” Atunci cfind nu a fost acceptati in echipa de hockey, ea a fost dezamagit’, dar nu neapirat avtoeriti in timpul primului an de facultate, s-a instalat tulburarea de Ulterior, cand Sally a vrut si joace un meci de baseball cu ceil din eaminul in care lecuia, depre fluenjat modul de gan sunt bund de nimic. Probal it fiu in stare sii lovese m (3 lui Sally gi i favorabila, cu toate ca nu a crezut niciodati | i | | { | ea cognitiva aH 28 concep gees el fn mod similar, etunci e€nd a luat nota 7 la un test de literatura englez’, Gh a gindit: “Sunt atat dle proasté, Probabil c& voi pica acest examen iu voi fi niciodata in stare si termin facultatea. ee Pe scurt, in perioada liceului, cand Sally nu aves depresie, credinjele ci centrale pozitive erau activate si in general a avut génduri relativ pozitive (si mai realiste). Totusi, in primul ei an de facultate credinjele regative au predominat pe parcursul perioadei depresive, fapt care a determinat-o si interpreteze situatiile intr-o maniera destul de neg: $1 si aiba indeosebi ganduri negative (si nerealiste). Acesic comporie ca gi cum Gistorsionate au ficut-o de asemenea si se cc sropriul su dusman, oferindu-i prin urmare mai multe ocazi imta demoralizata, Debutul depresiei in cazul lui Sally Sally? Cu siguranta, credintele ei negative intrat Ia facultate, ea a ava au pre cdieva experiente pe care le~ negativa. Q asemenea experienfi 2 avut loc ayut o conversafie cu alii colewi de anul I din cay cutau despre © serie de cursuri gi cxamone avansate pe care Ie-au avu scutit de céteva cursuri de baz% de anul I. Sally, deoarece nu a fost in faceeasi situatie, a Inceput sa se gandeasca Ia faptul cA acesti siudenti 1 La cursul de economic, profesorul ei a prezentat in lini generale cerinjele cursului, iar Sall gindul: Nu voi fi in stare $8 fac lucrerea de cercetare.” Ba nu a reusit sa infeleaga primul capitol din anualul de statisticd gi s-a géndit, ,Daca nu pot si infeleg nici macar capitol, cum voi promova vreadata aceasti materie?” " credinjele lui Sally au reprezentat factori de vulnerabilitate nentelor, Ea nu gia pus la indojal m a aparut depresia I ispus-o la depresie, Atunci cand @ : i 4 interpretat intr-o manieri deosebit de erau superior’ primy ‘otusi, o dati ce s-a instalat depresia, cognijil negative i-au influenjat puternic dispozijia afectiva, Depresia a fost cauzatd, fri indoialt, de o varietate de factori biologici i psihologict De exemplu, pe masura ce treceau saptamanile, Sally a inceput s& tot ive despre ea insisi si a inceput 58 se tot exagerat te progrese din cauza di uulte de timp incereand sé jcultaciBEER RRR EERERERREEREREREESE 26 Prihoterapie cngnitivi: fundamente si perspective s& fie densebit de autocritica si a avul gnduri negative in legiturd cu, mptomele sale depresive: “Ce este in neregula cu mine? Nu ar trebui si ia simt aga, De ce sunt atat de demoralizata? Pur si simpli nu maj am: aici 0 sperani ‘a izolat oarecum de noii prieteni de la facultate gi a Incetat sa-si mai sune vee pentru a cfuta sprijin emofional, Sia sistat activitapile, printre care alergatul si inotul, care i-au oferit anterior .n sentiment de competent. Astfel, ea 4 inceput sa obfin’ tot mai pusine ntariri pozitive. In cele din urma, apetitul ci a sedzut, a inceput si alba. probleme cu somnul, iar ca a devenit slabits gi nepasttoare. E posibil ca Sally si fi avut o predispozitie geneticX pentru depresie; totusi, perceptia. gi comportamentul ei in acele circumsianje au facilitat fara indoiald: tnenifestarea unei vulnerabilitii biclogice gi psihologice 1 depresie REZUMAT Conceptualizares in termeni cognitivi este crucial pentru stabilirea unui plan de tratament cit mai eficient si eficace. Aceasta contribuie de asemenea si la dezvoltarea empatiel, 0 componenta esenjiali in stabilirea unei relatii terapeutice bune cu pacientul. In general, atunci cand se realizeazd conceptualizarea, trebuie puse urmatoarele intrebari Cum a ajuns pacientul si dezyolte aceasta tulburare? Care au fost evenimentele de viaji, experiengele si interactiunile Care sunt credintele fundamentale despre si personala? Care sunt asumptiile, expectanfele, regul (credinjale intermediarey Ce strategii de coping a folosit pacientul de-a lungul ceilalti si si atitudinile ui sii pentru care contribuie la mentinerea tulburarii? Cum au interacjionat aceste credinje cu situatiile de viaji, astfel at pacientul a devenit vulnerabil la aceasté tulburare? Ce se intmpla in viata pacientului in prezent si cum percep cl aceste evenimente? Reeapituland, conceptuslizarea incepe inca de la prima inté i este wn proces in continua desfasurare, flind intotdeauna conceptualizarea cognitive cusceptibila modificirii pe masur’ ce sunt deseoperite noi informa far ipotezele anterioare sunt confirmate sau respinse, Terapeutul isi a cava ipotezele pe informayiile pe care le-a objinut, utilizeazk explicayit Concentrate gi sc abjine do la interpretiri si inferenfe care nu sunt clar tazate pe date reale. Terapeutul verifica aceasta conceptualizere impreuns gu pacientul in anumite momente strategice, atét pentru a se asigura cK est= Seurata, cAt si pentru a-l ajuta si se injeleag’ pe el insusi si dificultatile sele, Procesul continu de conceptualizare este evidentiat pe tot pareursul cas ‘tolele 10 gi 11 ilustreazi modul in care evenimentele din storieul de via{é al pacientului fi modeleaza perspectiva asupra lumii si a proptiei persoane,BREREREERS REE SRRERREEREREERREERSE Capitolul 3 STRUCTURA PRIME! SEDINTE TERAPEUTICE fa obiectiv major al terape! fact procesul terapeutic (UJ cere porte eas ones. erie rape urmireste de asemenea si fact terapia ct mai eficient& posibil, | Aderarea la un format standard (precum gi invajarea pacientului sf zeze strategiile din terapic) faciliteaza atingerea acestor obiective, Cei mai multi pacienti se simi fortabil atunci cand stiu la ce | SA se astepte de Ia terapie, atunei cAnd au infoles clar atét reeponsabilitaile. lor, cat si pe cele ale terapeutului si atunci céind au expectante clare despre modul in care se va desfaigura terapia, atat In cadrul unei sedinte, cat gi de-a lungul gedinjelor, pe tot parcursul traiamentului, Terapeutul | aximizeazi modul in care pacientul intelege acest demers prin faptul of i explica structura gedin{elor si apoi 0 aplica. | Terapeusii cu experien{é care nu sunt obisnuigi cu stabilirea unel agende si cu structurarea sedinjelor aga cum sunt descrise in acest ca se simt adesea inconfortabil cu aceasti caracteristich fimdamentala a psiboterapici cognitive, Un astfel de disconfort este asociat de obicei cu predicjii negative: pacientul nu va agrea acest Iucru; pacientul se va | asta mA va face si pierd din vedere lucrurile importante; fei prin proces devine 0 a doua natura, in speci asociate, Element je de bazi ale unei sedinfe de psihoterapie co} siv evaluarea dispozitiei gi yerificar ei la watamentul medicamentos, daci este cazul), stabi sunt: © scurti aducere la 24 (nel compl structura orimel sedinte terapeutice e Ay unei legsturi eu gedinja anterioard, stabilirea agendei de lucra, verificarea temei de cas4, discutarea problemei/problemelor, stabilirea unei noi teme de casa, sumarizarea / eedback-ul, Terapeusii cu experienyé por devia neori de la acest format, ines terepeutul novice este de abicei mai eficient dac& urmeazA structura mentionata. Acest capitol contureazt si ilustreazi formatul primet yedinie terapeutice, in timp ce urmatorul capitol se focelizeaz’ pe structura comund pentru sedintele ulterioare, Dificultatile mntalnite in aderarea la aceasta structura sunt deserise in Capitolul 5. OBIECTIVELE $1 STRUCTURA PRIMEI SEDINTE Pentru a se pregiti pentru prime gedingZ, torapeutul verificd evaluarea initial’ a pacientel. O evalusre completi a diagnosticului esie esentials pentru planificarea eficienta a watamentului, deoarece tipul tulburarilor de pe axa I si axa Il (conform DSM) dicteazé modal in care ar trebui J fie adaptata terapi iva standard (vezi Capitolul 16), Focalizarea atentiei catre prodlemele pe care le prezinta pecient, funoti iptomele gi istoria ci de viaf2 ajuté terapeurul #8 fack conceptualizarea initial gi si formuleze un plan general al terepici. Terapeutul scrie pe figa cu notite din terapie (therapy notes shee) aspectele agendei pe care doreste si le abordeze in timpul p (weal Capitolul 4, figura 4.3). Obiectivele terapeutului pentru ps parca ci curenth, si a seding& sunt urmatoarele: 1. Stabilitea increderii si iclatici terapeutice. 2, Familiarizarea pacientei eu psihoterapia cosnitiya: Educerea pacientei cu privire Ja tulburarea ei, mocdelul Cognitiv $1 procesul terapentic, 4, Normalizarea dificultitilor pacientei 44 instalazea speran 5. Aflarea. (i corectarca,..dact este, necesar) exnectantelor pacientei faji-de terapie. 6.. Adunarea.,.informatiilor .suplimentare despre. difieultatile pacient2i 7. Folosirea acestor informatii pentru. a construi lista. de probleme. Structura recomandata pentru prima sedinta, care cuprinde aceste Ohieotive inctaeeBR e BREE RRR REE RR REED feedback explicit con consolidarea ea, Solicitarea 30 ___Pahoteralecogntiv:fundamant si peripectin| sya timed seine terapeuice , ce ai dori sti realizezi rapie? in ce mod ai vrea ca viaia ta38. Pethoterapis cognitiva: fundemente si pi face daca ai fi mai vesela si te-ai jai bine? ; intimpla ... As fntalni mai multi oameni, poate m-as implica in cateva activitayi aga cum ficeam fn liceu ... presupun c& nu may tngrijora tor timpul. M-ag distes gi nu m-ag simfi atét de singura : ‘T:ncerednd sd implice pacienia mai activ in procesul stabilirit| abiecitvelon) Ok, toate obiectivele sunt bune. Ce spui dac& te-ai scr pe aceastti foaie de hértic ca s4 avem amGndoi edte o copie? P: Bine. Ce sf scriu? T: Aici sus, scrie data si noteazt ,,Lista de dintre obiective? (Ghiddnd pacienta sé formulat in termeni comportamentali.) tive Care era unu) mmatoarea lista ‘Lista de bbiestive 1 Februakie imi Imbunalafesc performantele scolare, mi fac mai putine grit nescoma mulji Galneai == Si nite impl Btn activieayilsiorganizaie de T: Bine, Acum, ce ai spune daei penimu tema de eas’ citesti aceastl Hitt sh vezi dack fe objective de adiugat. Bine? P:Da pind acum, Am stabilit agenda, am revizuit chestionarele, am despre motivul pentru care ai Yenit in terapie $i am inceput © obiective, sunt modifieliri semnificative de la evaluazea inifialé gi ajutt pacienta sf transpunt prablemele specifice in abiective pentru terapie. Dac pacients ar fi prezentat risc de suicid, daca ar fi avut de impartasit noi informatii | relevante sau dacd ar & avut dificultiti in precizarea problemelor s je, atunci terapeutul ar fi petrecut mai mult timp. faz a primei sedinte (dar cesiour. er fi avut mai putin timn obiectivelor suructura prime! sedinte terapeutice e 37 Juerari). ‘La inceputul gedinjei, terapeutul ajuth pacienta si se imp! spundndi-i s& ia notije, El Ti sugereaza ce sa scrie, din moment ce pentru ea nu este evident. (In ficeare yedin{S, aceste fi va spune sf ia notite Feo foaie de hértic sau intr-un cametel [din care el ponte sf-fi xeroxe7e] Meifel sncét s& poati pAstra amandoi cate 0 copie.) Terapeutul noteaza fa locul pacientilor care nu pot sf scrie sau insista ca ci si mu ia notige, Copiii si pacientii care nu gtiu s& serie sau si citeasc’, pot s8 deseneze gun sé acculte o inregistrare audio a sedintei terapeutice ca modalitate de consclidare a ideilor importante discutate in sedinga. Terapeutul ghideazs de asemenca pacienta si specifice un obiectiv Ag yrea si fu mai ves ‘mii simt mai bine”) in general ia. In cele din urm&, el sumarizeaz’ ce au treack mai departe. domine se pani in acel moment inainte s EDUCAREA PACIENTULUI CU PRIVIRE LA MODELUL COGNITIV Un obiectiy global important al psihoterapte} cognitive via pacienta s4 devind propriul ei terapeut, Ines de la tneeput, terapeutal 3 (Gi corecteazt, duct este necesat) pacientei informatiile pe care fecasia Te define deja despre acest tip de terapie. EI © educa In privinie modelulai cognitiy, utilizind propriile ei exemple, 3i Hofer © imagine general a psihoterapici. Hai s& Incercam s@ afiam ce stii deja despre psihoterapia cognitiva si ce te astepsi s& se intémple in terapic. P; Pai, nu gtiu prea multe despre asta, doar ce mi-a spus un alt psiholog. T: Ce anume ai invitat? P; Ca sa fu sincera, nu-mi prea amintese. T:Nuci ni yn clarifica acum cétova idei. in primul rand ag vrea si aflu cum ffi afecteazs gandirea modul in care te simfi. Ai putea si te e”ndesti la un moment din ultimele zile in care ai observal ci ci Cre Poti s P: Lua mai multe despre asta? ‘eu eftiva colegi si am inceput si ma simt putin egitara.PER RRREREE Psinoterapie cognitiva: fundamente si perspective despre ceea ce vorbise profesorul Ia curs, ceva ce eu ant | recea prin minte chiar inainte sa incepi sa te) ind ei vorbeau despre ce a spus profesorul {y) T: Iti mai amintesti ce ffi simti agitats, atunei P: Ma gindeam cai eu nu am infeles 51 e& nu vreau ca ci 5 afle acest luery, T: (Folosind exact cuvintele pacientei ) Deci ai avut urm&toarele gandtsi -Nu fateleg” si .Nu vreau ca ei sé afle acest lucru’ } P:Da ! Si asta te~ j facut sa te simti as T, 5 j PD | T m1 exemplu bun despre cum (Ghideaza pacienta sa deseneze} ) infelegi? Modul in care | gandurile tale ifi influenjeaza emoy schema din figura 3.2 $i 0 verified impreun ai perceput aceasta situatie a dus la modu ultimele zile. De! ‘inte de tna n tristl i trecea prin minte? lese exact, a and sé recreeze edit mai v1 1 in mintea pactentes,) Poti sa te jezi din nou in sala de agteptare? P cA stai acolo? Desc scena ca si cu moment, { P: stau pe scaunul de ling usi, departe de reeepfionier’, Intra o destul de zambito: mest si pare destul de vesela gi . T: Si cum te simi? e si Vorbeste cu rece; P: Trista. Uni so) eee > [Ematie Diosttom despre = nu injeteg ee | curs intimp ce ; Asitata HIGURA 3.2. Notiele lui Sally di structura primel sedinte terapeutice 1 (Consolidnd modelul cogniti.) Ok. Avem din nou un exemplu al faptului cd ceea ce gandeai — ,Eu nu voi mai fi niciodata aga” — nfluenfat modul in care te-ai simfit; te-a Rout s& te simfi trist’, ingeles'? P:Da. Cred 8 da. caiitura dintre ginduri gi aliza perspec P: Pai, se pare cf géndurile mele mt, aga este. Cea ce as vr < de acord, este urmaresti In saptamana care urmeaza ce Ti tece prin minte alunci cand observi ci starea schimba sau se tnd se ed pacienta continus munca din terapie p fete 1 ta afective amandoi cate 0 copie. ,,Atunci modifica sau se Inrdulafeste, SB minte?? si s imi notez gandur sh le notezi? P; Probabil pentru c& vre|i sl spuneti ca rou Da, sau cel putin conpribuie Ia faptal cf te © imagine generala despre psihoterapia cogni ce vom face impreuné este identificarea acestor gindut supere. Apai vom examina acesie ginduri si vorn vede: acuraie. De multe ori cred cd vom vedea ca aceste ganduri aw sunt total acurate. Ai putea s& scrii ceva gi despre asta, P: (Race acest Inert) T: Deci vom evalua gandurile § P: Pare gre 1: Pai, multi oameni gndese aga la fneeput, dar destul de curdnd igi dou seama ci devin tot mai buni in acest sens. Vom merge pas cu pas si vei invaja cum sa faci acest lucru. Insa este bine ca ti-ai identificat gan Dac mai ai si alte p: precum: ,Acest lucru pare greu,” asigura-ie Te vei nota, astfel ineat s& in gedinja urmatoare, Dar sica si-ti faci iva — © parte din cea cere par si te cat sunt de vei invaja si-ti schimbi mod Ide a gandi putem examBRRRERREREE Pathoterapie cognitiv: fundamente §I 5 T: Crezi ca vei avea difte hota cateva ginduri? (Verificand dacd pacienta anticipeazé anumite difieultati pe care len iva Imprewre) P: Nu, Cred ca voi putea sé fac asta, T: Bine, Dar chiar dac& nu vei reugi, este in regula, Vom Iuera impreuri 1 ar Piuten rex ae | n scaasta 2 data viitoare P: Sigur, Th aceasti sectiune, terapeutul explicd, da cxemple yi noteaza | le exemple ale pacientei, El inceared s& explice si cere pacientes sa spund cu cuvintel 88 poati verifica daci a infeles. (Dact fe sau limitate, terapeutu ete, precum motiilor.) De asement el se asigura cA pacienta noteaza cele mai importante aspecte. Aceastd pacienta injelege usor modelul cognitiv, Daca ea ar fi avut dificultai in identificarea gandur ul ar i cancarit beneficiile utilizirii altor ten: le cognitive ale pacient ar fi putut utiliza e acest obiectiv, cu riscul de @ | disforia pacientei sau interferdnd cu relajia terapeuticd), Daca el ar fi decis sa nu. ofere explicafii suplimentare ale medelului cognitiy, ar fi avut grija ca pacienta sa nu se invinovateasca daca mu intelege. (,Uneori este greu vd fi dai seama de acesie génd Vom reveni al in seetiunea urmi gandurile auton identifice mult m De obicei sunt foarte rapide, Nu-i nimic ferapeutul fncearch 84 afle care sunt ei sub forma de imagini, Pacientii tind s& © ginduri automate sub forma vizuala si ¢ , daci ei sunt aver grou posibil sA nu poatd oferi exemple. Cu toate aceste: Jewitura cu acestea de Ja inceputul terapiei este mult mai probabil sa le recunoascl gi sa le re! teze. T, Acum, as mai vrea sa mentionez inc’ un lucru, Ai observat cX am spus © ar trebui si te tece prin minte atunei cand {i se schimba starea afectiva, gi nu ,La ce mi gindese?” Motivul pentru care am formulat asa intrebarea este faptul ci noi gindim adesea in imagini. wai CUM as putea arata inainte s& vii aici pentru prima data? P: Cred c& am avut o imagine vaga a unei persoane mai mai severa sau mai serioasa, varsta si poate | steuctura primel sedinge cerape diferite, crescénd probal automate este mistica sau de nepatruns si c& ci a pr terapia cogniti detorita faptului ca se injeleg ma si thvati strates contin “4 Binc. Acea imagine este cea ce noi mumim o imagine mentald. Deci Ce-mi trece prin minte?” fli atenta ata la |. Vrei siefi notezi asta? gandurile In acest fel, terapeutul familiarizeaza pacienta cu faptul ca mate pot aparea sub forme diferite yi chiar modalita fatea ca ea sii constientizeze mai ugor gindurile liferent de forma in care apar EXPECTANTE PENTRU TERAPIE leaza la terapie au impresia ca aceasta Vor rougi s& infeleag& procesul cere se vor face bine, In contrast, terapeutul accentueazi faptul cA 4 este siructurata si rationalA si c& pacientii se fac bine bine pe ei Insisi, Isi rezolva problemele pe care le pot exersa pe cont propriu, Terapeutul De obicei, atunci cand pacien 88 familiarizeze pa cA atat ea, cat progresul ficut in terapie. Pentru cei mai sourta digcufie, cum este cea de mai jos. | vor imparti responsabi ti pacienti este suficienta o Acum ag yrea sa-mi spui cum crezi ci te vei face bine, P: Nu infeleg ce vreti si spuneti T; Pai, unii pacienti au impresia cX terap: va vindeca Al ise vor face bine cu ajutorul terapeutului, dar simt ca ei sunt cei care: vor munei cu adevarat, P: Cred of inainte 68 Dar din ceea ce mi-ati spus ast: lueruri pe care webuie sa le fac. T:Aga este. Te voi ajuta s& inveji strategiile prin care poti si scapi de depresie — gi, de fapt, vei putea sf utilizezi oriednd aceste strate} pentru a-ti rezolva si alte probleme. cred cf nici m-om gfndit cli ma veti vindeca oarecum invita anumite it ca terspeutul of fi spundi pacientei in cam pe ce perioada de timp se va sura terapia, De este bine ca el sa sugereze wn interval, inire o lund si jumawee si 1 luni fn cazul multer pacienti, cu toate e& pentru unii terapia ar putea si dureze mai p' 4 fi nevoiji s& incheie terapia, datoriti in prima godinia oste de 4 termeni gene! obie_Fsihotereple cognitiva: fundamente $1 perspective’ seructura primei sedinte terapeutice_ = 43 res ese Peres constringerilor finaneiare sau datoriti limitelor impuse de asigurare) | Urmitoares transeriere prezint modalitatea de educare a pacien All pacientl, in special cei cu probleme psihice cronice sau cei care ai oy depresie, (Dar desigun, pentru paciengii cu alte tulburdri, acest up de probleme relationate ou o tulburare de personalitate, ar putea Ai nevoij Site necesita amumite modificaet) 88 continue proces Wun an sau chiar mai mult. Cei mg multi pacier lite seding siptiménale, atita timp cat nu sunt sever depi juarea ta reiese cA ai un nivel semnificativ de depresie gi anxietate prezinta rise suicidar sau mu au nevoie in mod clar de mai mult spriiy lenill/care epeleazd alseiciiie ncnenT empetiounl Sere) seergienl terneicy teal pat ft eines eae sunt destul de increzitor ci vom putea s& te ajutéin si te simfi m: pentru a ofer te oportinitati de a rezolva probleme, de. Reeceen lua devizii si de « utiliza pe cont propriu strategiile invayate in terapie, era teuma c& veti crede ca sunt nebuna Unmatorul exemplu prezinta 0 medalitate prin care terapeutul poat:| nares -s “tT: Chiar deloc, ai o tulburare sau o problema destul de comund nun SOT Ofer Bacton{sh 0, ldee despre modull tn care sea desCisara terer aU préelels /Ain\ cate vated cxisva Srebleine pe cake (8 su endli aii te jmul lucru de pe agenda noastra de astizi este diagnosticul tau. Din Leas eae pacientii care apelegztt la nol. Dat acesta este un wind auomet TE SR tO teens teen Oe 8 Fs Mie) oes ede tiene nsbune> Cun a adie dal aes cai exe stabil cate o intinire fn flecare Apiamana. apo vom trece fa oAntnin| "Vet ef nh apoi poate o dat Ta Necare 3 sau 4 sapramany |, “vera Vom lua impreuni aceasta deci: terapie. Insa, chiar si atunci cand si jand sa revil pentru cate 0 sedi se pare aces! ie privitoare Ia spatiorea gedinjel T: Deci corectarea modului de gandire chiar te-a ajutat, Daca mai gasest sialte génduri ca acesta, ai vrea si le notezi pentru tema de casi astfel a incat si le putem evalua in gedinta urmatoare? jueru? si P: Bin regul : T:Acest mod de géndire foarte negativ este un simptom al depresici T.Bste gre st atcipan de pe acum eit de mul va drs terapa: pert} Acts med de five foarte nepatiy cic un simpom al depresil deg atest onda Taso © ful posite Hach vom ccnsiete 26 A) aaaee geracralalgisv itonaveniloraniteelisinlimclihoate al areearOT EG nb eg aaa curls soem ore en ve Oe secre cu eles MU tea putea sa dureze mai mult timp. Dar din now, vom decide mpreund cum cee Foti oS Nasa y | eee IESE Baas este mai bino si procedim. Bine? ER TT eae Ce ation Ree paipereen ay cee ce vom face in terapie este sa dam jos acesti ochelari 5i sa te ajutim si vezi lucrurile intr-un mod mai realist, ... Infelegi aceastt analogie? (Utilzatea unei analogii ajuti de obicei pacienta si-gi priveasod situatia fnte-un mod diferit.) P:Da. Injeleg, EDUCAREA PACIENTULU! IN LEGATURA CU TULBURAREA SA Cei mai multi pacienti vor si stie ce diagnostic au, e& nu sunt nebuni ¢ ca terapeutul lor a mai ajutat ineinte si alte persoane in aceeasi situatiz| T:Ok. s4 trecem gi la celelalte simptome de depresie pe cate le i nu crede despre ci e& sunt ciudati este de preferat st st} Depresia interfereaza eu apetitul ta dorinja sexual gi evite ca unui pacient sf i se pun’ eticheta u ede tulburare de! cu cnergia pe care o ai. De asemenea, depresia iti afectez4, printre personalitate. in este mai bi i general Itele, si motivatia gi intentia de a face ceva. Cei mai multi oameni care siinu cu ajutorul limbajului de spe are ca ai fo: ra. de depresie incep si se critice pe ei ingigi pentru ci nu mai sunt Gestul de deprimati in ultimul an gi si avut citeva igh Js fel cum au fost inainte. fri amintesti vreo situatie recent in care te-ai curata in privinfa relajiilor.” De asemer si se ofere at? (Afa situafille spectfice.) pacientului céteva informalii inijiale despre tulburarea sa, astfel inca ji stat in pat pani térziu, nu am reugit 54 termin aceasta si poatdi atribui citeva dintre problemele sale tulburirii ve aveam de facut ... ered ca sunt lenesa gi ci nu sunt buna de nimic, mare s& se reduc nivelul antocriticii T: Daca ai f avut pneumonie si tinar fl fost greu sa te ridici din pat sé a, este4a f er joterapie cognitivl: fundament buna de nimic? P: Nu, cred ca nu. T: Te-ar ajuta daca stiptiména aceasta ai rispunde gandului “Sunt Ienesa" P: Cred cA da, S-ar putea si numa mai simt art de rau. T; Ce crezi cA ai putea si-{i reamintesti? [Prin faptul c& fi solieita un rispuns, gi nu i-l oferd direct, stimuleacy participarea activa a pacientei si un anumit grad de autonomie.] de fcut, tis fi spus c& esti lees’ gi P: Cred cf faptul cf suv deprimati, de aceea imi este mai grou s& fac anumite Incr as avea pneumonie. i reami ea lucrurile vor deveni mei usoare pe masurk jn terapie gi se va reduce depresia pe care o ai. Ai vroa sk notez} ceva despre acest lucru astfel incat si-ti poti aminti saptiména aceasta? (dre o atitudine colaborativa, yi in plus fi transmite mesa ci se asteapta ca pacienta sh participe activ in gedintd si sé revada conpinutut sedinget inire acestea.) | P: Da, T: Aici ai o brosura pe eare ag vrea vezi Anexa D], © depresic SUMARIZAREA DE LA SFARSITUL SEDINTEI $I STABILIREA TEME! DE CASA Ca si in cazul sumarizarilor (vezi pag. 64-65) pe care terapeutul le face | de-a lungul gedinjei, sumarizarea final comaseazii componentele gediniei si consolideaza punctele importante din sedinji. Sumatizarea include de ‘asemenea $i revizuirea a ceea ce pacienta a fost de acord sA facé pentru tema de casa. In primele gedinje, sumarizarea este facut de cAtre terapeut; Insi pe masurd ce terapia progreseazi incurajeaz’ pacienta sh sumarizeze conjinutul sedingel. da-mi voie si sumarizez ce m agenda de lucru, am discutat despre cus obiective gi fi-am explicat cum gindurile si despre discutat astazi. Am stabi n stabilit e4t infiventeaza emotiile, | modu! in care va decurge terapia. Vor face lucra asupra problemelor gi obiective te ical cee vedem ce | 'de casa, Vreau si ma asigur cd este realizabila si 04 Iti va T: Bine, Am mai vorbi pentru ten fi de folos, descuree cu vreuna respectiva, [Daca da,] erezi ci scofala, ¢ bine oricum.”) de casa.” cast coneeputa pentru a ajuta pacienta s4 se simi’ mai bine, anterioare (de obicei cu temele de cas@ din ti sarcini ob! acceptabil pentru ter ce a rezol terape! uulterioara) ce semnificatie au per strucwura primel sedinteterapeutice 45 ‘Tema penttu acasi — 1 Februarie 1, $8 imbunatajesc lista de obiective 2 Sa ma Intreb: ,Ce-mi wece prin minte in. acest moment?" atunei efind mi se modifica dispozitia gi 6& imi notez aandurile Gi imaginile mentale), S& Imi reamintesc ca aceste ganduri por sau nu si fie adevarate. 3, Sa imi reamintese ed acum sunt deprimard, nu lenesi gi de aceea hucrurile sunt mai-grele decat inainte. 4, Sama gandese la ce subiecic vreau st pun pe agenda de lucru do siiptimana viltoare (ce problem’ sou situajie) i si dau un nume acelui subiect 5, Sa citese broyura gi notijele din ter 6. Sa inot cau eh alerg de tei ofi siptimana aceasta, Terapeutul vrea sa se asi ire sare) so vei intampina dificultati ebui Si tiiem asta de pe lista de astazi? Nuc mare (.Crezi neori, pacientei ..i se fice pielea de gina” end aude de tema fn acest caz, terapeutul are grija si diferentieze tema de terapic, care se stabileste in mod colaboratiy gi este special de experienjele pull scolii) care imp! jizate gi adesca nefolositoare, De asemenea, sed Impreuni un termen m a de cast, cum ar fi ,activititi care ma ajutd.” Dupa ‘at problema practica de utilizare a sintagmei tema de casa,” I ar putea cerceta (sau ar putea si fact acest lucru la o dati ru pacientii cuvintele tema de casi”, ia ei pentru aceasta se incadreazA Ea nu suporta ideca de afi c l \eperse) -olatai Waaiareroncaeranitie uit ltalelaalialia dle 46 Psinoterapie cognitva: tundamente s1 perspective | adreseaze publicului larg (de exemplu, Burns, 1980, 1989; Greenberg & Padesky, 1995; Morse, Morse, & Nackoul, 1992) sau 0 brosuri educationala (vezi Anexa D). Bl incearca jotiveze pacienta sa se n lecturi (Cand vei citi asta, si-fi faci nigte semne, ast sau nu de acord, ori ce anume crezi ca se potriveste sau Oa dou este monitorizarea si/ss Scopul acestei sarcini esie ca anterior un sentiment de reali pentru tema de casi din primele sedinge ficarea activitatilor (vezi Capitolul 12) nyii sa reia al ile care le-au adus sare gi/sau plicere. FEEDBACK-UL le terapie este feedback-ul. incep sf aibB Pana la fimente a terapeututul 8 de ceea ce gandeste pacienta, De i d3 pacientei gansa si | oxprime orice neinjeleger| pe care le are, far terspeutului fi dh ccazia le rezolve. Uneori fai idiosineratic pe care le spune sau Faptul 8 terape aba Pacienta dacd existh cova care ar fi putut st o deranjeze, fi ofert acestela apo! de a-si testa conchiziile, In afara de 4 pacientel sA completeze T: La sfarsitul flecerei sedinte fa decurs gedinja. De fap Iuors direct si/sau si completezi un Raport al Sedinjei de Terapie, sala de asteptare, dupa sedinta. Bu il v probleme, putein pune pe agenda de Iuerw in gedinja urmiitoare. Acum, in gediniy aceasta a fost ceva ce te-n deranjat? 88 imi comuni nt? pot simfi mai bine dacd tmi an: Probabil faptu Bine. Ai mai vrea sd-mi spui ceva sau sa adaugam v1 genda de Iueru pei P: Nu, ra prime! sedinte terapeurice RAPORTUL SEDINTEI DE TERAPIE | este Important de refinut? 4, Ce al Invaat astazi = astazi cB poli evea ineredere In terapeutul tu? 2 Ince masura al sim 4A fost ceva care te-a deranjat ‘anume? legatura cu sedinja de astazi? Dac da, ce 4 Ot of realizat din tema da cas4 pentru sedinta de astazi? In ce masurd esti gispusa s@ iil faci noua tema de casa? 5, Ce subiect al vrea 88 te asigun c& va f abordat In urmatoarea gedin{s? FIGURA 33. Raportul sedintei ie. Copyright © 1995 by Judith 8. Beck, Ph.D. T: Bine atunei. Mi-a ficut plcere si lucrez cu tine ast@zi. Ai vrea te rog si completezi acum in sala de asteptare Raportul Sediniei de Terapie, Vii data viitoaze s8 completezi celelalte trei chestionare pe m dat? $i si incerei s4 faci tema de cas pe care {i-ai notat-o P: (Da din cap aprobaior.) Bine. Mulfumese, T:Ne vedem siptiimana viitoare. pacienta are © reaciie negativa in privinta primed sedinge in acest caz, terapoutul incoares ci specifice problema gi sf stabileased sermnificatia acesteia penta pacienti, iar apoi so rezolve si/sau isi noteaza problema peniru 2 o discuta in sedinta urmatoare, ca in exemplul urmator T:A fost ceva in aceasta sedinta care te-a deranjat? P:Nu stiu .., Nu sunt sis T: Crezi ca nu te poate aj P:Da, ta cred. Vedeti yorba dear de TMB bueur 8 sunt 1 de terapic © potiveste ace: eu am probleme reale de viata. Aw este igi ou am vrut s% insinuez48 contrariul. Problemele pe care le ai cu geful, cu veel de singuratate, .., Bincinjeles c& toate acestea sul probleme: Tot cea ce trebuie sa facem este sa daca ji-am lasat aceasta impresic: P: Este fn regula, ... Este doar, ca si cum coplesita, Nu stiu ce sa fac. TAL vrea s& vii dis impreund Ja centimen: Da, ered c& da, mental acest robab Al prefera sA o lasi deoparte? Am putea decide acum si mu faci tema de cas sapt @ aceasta si in schimb s& lueram la ea Impreuna in urmitoarea gedinti. Sau ai putea si iei cu tine aceasta foaie pe care fi. ai notat t decizi atunci daca te simti in stare s8 0 faci ovals daca ay lua cerinia acas’ si mu mi analizam gandurile. ma rog, ma simt a ju s&ptimana viitoare astfel ineat s& pute: Je de coplesire Jucta | de coplesire eo) wibuie si tema pentru acast? Hean inci nu o vei face, A mai fos de astazi? ceva care te-a deranjat in se Aici terapeutul recunoasie necesitatea consol tice, El fie nu a observat pe parcursul sedintei semne de nemuliumire din partca pacientei, fic ca a reugit si le mascheze. Dack terapeutul obtinut feedback-ul pacientei in legiturdi cu sedinja sau dact nu ar fi gtivt cum sa faca feta unui Feedback negativ. ar fi fost posibil ca pacienta si nu fi revenit pe nia de terapie. Flexibil erapeutulut in legaturdi cu tema de cas’ ajutt pacienta s’i-gi reexamineze indoie! care le are fatZ de compatibilitates ei cu terapia cognitiva. Prin faptul cf fi raspunde la feedback gi face ajustari rezonabile, terapeutul ti demon streaza pacientei infelegere gi empatie, lucru ce faciliteazi colaborerea si increderea Terapeunul se va asignra sa ii com dinjei viiteare cat de important este pentru cl ca ci s& lucreze ca 0 ech pentru a adapta terapia si tema de cast, astfel inedt pacienta s& le com sidere folositoare, De asemenea, terapeutul utilizeaza aceasta dificultate, drept oportuniiate de e-si perfectiona conceptualizarea. Pe viltor, el mu abandoneazi tera de casi, dar se asigur’ eX aceaste este stabilita in med colaborativ ice pacientei la inceputul se- ucture primel sedinte terapeutice 49 REZUMAT ali de terapie are cateva bunditstirea conceptualizarii si structura terapiei cognitive; e tiv si cu tulburarea sa; si oferirea un si iorares _simptomatologiei A deosebiti in aceast sedinti o au dezv aliante 4 pacientei sa se alature cerapeutului pentru irea obiectivelor terapeutice. Capitolul urmiter deserie structura obiective important jarizarea pai ientei i legatura sentiment de intro anumits masura, Oiapeintntnininininials Capitolul 4! SEDINJA A DOUA SI URMATOARELE: | STRUCTURA SI FORMAT { izeazi acel eo deus ec Nei a D«= ie Agiot erp! pretiira eran date plana cam tere a cum se desfisoard din sedinta a doua si pana aproape} de inehelere, Uleime etapa a te ath Capitolul 13, tab problemele tipice care apar in primele sedinje referitor la familiarizaral pied alat pentru sedinta a doua, cat si pent in Cele ce urmeaza ei este descr Agenda de lucru sedin{ele ulterioare este schitat a 1. Q sourti aducere Ia zi gi verificarea stirii afective a paciente (ia consumului de medicamente, alcool si/sau droguri, dae este cazul), 4 2. Stabilirea legaturli cu sedingaanterioara a 3, Stabilitea agendel de lucru lI 4. Nerificarea temei de ca: 5. Discutarea problemelor de pe agenda de lucru, stabilirea ung noi teme de east gi sumariziri periodice. 6. Sumarizarea finala si feedback-u \ de-a doua sedinje suf sau un scop pe care si consolideze mod: {i poate imbina Terapeutul cu experics terapeutul novice este indrumat s% adere prezentate mai sus, Totus: tat dova giurmStoarale: structurd giformat___ sini 4e asemenea, sa familiarizeze In continuare pacienta eu ceea ce presupune ferapia cognitivd, $1 anume: 38 respecte u al yedingei, sa mentind 6 atitudine colaborativa, s4 ofere un feedback terapeutului $i sa vada atat trecutul. cat $i experientele actuale din perspect Terapeutul inccpe sé asupra previ 10 anumiti masur’ (vezi e rea {ei terapentice si de ameliorarea simptomatologici, © SCURTA ADUCERE LA ZI SI EVALUAREA STARII AFECTIVE (SI A MEDICATIE!) Verificarea dispozijiei este in mod normal scurta si poate fi combinata cu © scurti trecore in revisté a spt: compari des subiectiva obfinuts de Ia pacienti, daca exista vreo diserepanta (de exemplu, “Spuncai of te simti ma de depresi= este de fapt m acest lucru?”), El face de asemenea © comparatie ray testelor din gedinja an 4 sia celor di fate este mai mic saptim: Ai fost mai putin anxioasé saptaména aceasta’ felul urmator fay’ de sape ). Oa dona ged TERAPEUT: Buna, Sally. Cum te PACIENTA; Cred ca puji 1 pe agenda de Iucru? (Familiar pecificarea concisd a problemei care urmeazi so fie pacienta. cu iseutatd in seclingcs) P: Da. Am avut de asemenca o problems gi cu colega mea de camer’, T: Bine, voi nota si asta pe agendi. Mai este ceva ce ai vrea sti-mi spui fn Jegaturd cu siiptimana asta?Psihoterapio cognitivé: fundamente si perspective Pi Cred et n I: Bine, 88 ne aldo acddere a nivelului. de depresic si 0 crestere a nivel antictate, De ce everi ef ai fost mai putin deprimats? p: Am fost putin mal optimisi&. Cred ch ni-am géndit €6 terapia ar puts | simi ajute 1t:(Consolideaze subril modelul cognitiy) Deel al avut ginduri precum; prapla ar putea $8 ma djute” 51 aceste génduri te-au fut 68 te sim That optimists $i mat putin deprimati? i am intrebat-o pe Lisa ~ 0 colega de la cursul de ch nt mai bine, oarcem 1a evaluarea dispozitiei. Vad ci gi chestionarele i de in minte cAnd invatai ieri cu Lisa? | pul cu ea gi ma bucur c& am intrebate | T: Ce ti-a trecut p imi place sa imi petree 1 Acum infeleg mate pentru care te-ai , ai avut ganduri opt id, ai feu ceva diferit — ai | | fa si se pare ef fi-ai asumat meritele pentru acest lucra | | i mai iste invagat eu P:Da T:Vezi cum in aceste doud cazuri modul tiu de gandire {i-a influentat imtit sptémana aceasta? ... Ma bucur mediat despre cursul pozitiy modul in care te-ai cA te simfi putin mai bine. Ag vrea si vorbim ameliorarii, asa ed vom pune gi asta pe agenda de ica prezentat pe sourt terapeutului starea oblective: gusncsnd de Depresie Beck = re, nwenearul de Anxietate tock x) Scala Upset de Sparen Agenda pacientu Obiectivelo terapeu edaficaren it con Ractedoren eral Elementele importante 1. fe saints med pupin daprisets | 2 Cieustie prob (éhied autornat) Cemepuy | Preectutde engieza treba pridte midina —? Kus ete uyficent de bun > ansietn | Deters — Formac yt Gdvuduriler Disfunesionate — atexat | Ranslese — nccictace | 3. Vechen eredengit peeptn coma co trebcs pont care pacienta considera adevarata credina) “etens) 09% (reevaluarea ciedi 4 rw Dons (9 sei Joc de vot regional — Rensleat 6074 (reevaluarea credinjel) ie retee sk aie neural nate de 10, penire a aven succes actu ete News ered pty tn lagatvor ‘Anexati tema de casa a pacientulu OTK fi Gita ce mervte A citensed netipele deve torapie yt oi se ghlensch la vechile 6 la noite credinge dopa acdrosaren introbitilor dei cers (anenss.) Sit cieexsca cartonazete de cop wa tee dene: petreack 9 ok tu ple povirs Secintaisodintele urmatoare: le Sort px abun chad rate neces apet spa rovieiven prvisdtled de rgleed Sk Vidk cean, perfectioninnad sfecleaak tales agpecis ale eget FIGURA 4.3. Notije din terapie, | nn al | turd sl format so. sedinta a dous $l urmatoarele: sau mai multe obiective sedinja a treia, obicctivele de lucru, torepeutl fyi formuleaz’ mer penira gedinia respectiva. De exemplu, ferapeurului consiau in a o Invata pe Sally, intraun mod struacturat, cw stisi cvolueze gandurile automate gi si continue st fyi plant plicate. In sedinta a patra, el %3i propune si 0 ajute pe Sel probleme legata de gasirea unul servieit: ou norma recusi Es rlspund’ eandurilor dis intogreze abiectivele sale Astfel, el 0 cognitiva, in ‘lor pe cere en doreste 58 le discute in cadrul sedintelor de terapie. Aceasta combinatie intre rezolvarea de probleme i siuterea pacientilor si rispunda ganduritor automate le permite in general si aibi un timp suficient pent a aprofunda doar une sau doud situa problematice de pe agenda pe parcursul unei anumite gedinge ferapeutice. i ia notife pe parcursul sedin{ei (vezi Ogura 4.3) si |. $1 0 copie a notifelor pe care gi le ia pacienta mbunataqi conceptualizarea, pentru a putea rm pireurs in timpul sedinjei gi pentru a-si putea planifica yedintele viitoate, Este util pentru terapeut sa isi noteze problema/problemele discuta:a(c), le si credinjele disfunctionale (scrise verbatim) si casi stabi e pe agendele de lucru din sedinfele ulterioare. Chiar si terapeugii cu experienffi au dificult ai reaminti toate aceste aspecte importante daca nu-si iau notife. Acest a prezentat structura si form: sedinje tipice de la #4 a deseris pe scurt modul in care se destésoara terapia problemele np ce Capitolul 16 Ingintea sedinjelor care apar pectarea formatului precizat, in ti deserie in detaliu modul in care se planifica tratamen indiv 1 scCapitoluls PROBLEME SURVENITE IN STRUCTURAREA SEDINTEI DE TERAPIE Atunei sini esteia gi fh eck terapeutics, nerea structuri iarizeze pacients 22, terapevta erie = | robleme th terapeutal dev reugeste s& acest cho u stie dinainte oi imentele din ‘ul Se asteapta ca ea st n nou mod de relajionare \ci €8 Si poata adopta o perspecti pe rezolyarea de probleme. trebuie in mod repetat si dese i | | structurarea sedintei de teraple me survenitel Oa dova problema des intaini faptul o& pasienta nu doreste a se conformeze structurii stal 4 percephiilor si credintelor Gistinetionale ale acesieia despre ea insasi, terapeut si/sau terapic. cee rerapeutul conceptualizezz motivul pentru care @ apéirut problema gi propine 0 solufie, La o extremi, acesta ar putes $8 1 disconfo pacientei, dar fonusi s8 o bxperiment, La cealalta e) xa controleze — doar la ‘multumease’ pacients spre structura standard, Cum anu este terapeutul daca dificultatea de a adera sedintei se datoreaza adaptitii defectuoase fanféa acesteia? El intervin pacienta cu modelul terapi ive si monitorizandu: Yerbale si nonverbale. Daca este doar 0 problema de cognitiva, ispunsul pacientei este dest autocritic), iar coraplianta ulterioar’ este bun’ negativ, inseamna fared indo} perceput cerintele terapeutul 5 surprinda si s analizeze reacjia sa. acest are al sedintel, negociaza un compromis \coarei si orienteze terapeu doi si, Pi 4 impus pacientei structure intro rigid’ sau prea exigenta. Terapeutul de fo sau video) cu gedinta si o femedioaA in gedin(a urmatoare: Cred e& s8ptimana trecuti mi-am imp prea tare punctal de vedere, Imi pare rau, chiar vreau sa ma asigur €8 e de acord cu modul in care de: fin cele ce urmeazd sunt prezentate problemele tipice ale fiectrei tape a gedintei de terapie, cu exceptia greselilor majore pe care le poate face terapeut © SCURTA ADUCERE LA ZI72. hoterapie cognitiva: fundamente I nerspective TERAPEUT: Dé sini fac 0 i sup putin. Este imports © generala despre cum ti-a mers agi Aptimana aceay si Si aflu detaliile putin mai térziu in sedinta. Pentru moment, ai putes sami spui doar th caleva cuvinte cum ji-a decurs stipramana? A fos, 1 general © siptlimént bund sau rea? Sau a avut gi bune gi rele? Ce teruri importante s-au intamplat? nt per Daca pacienia continua 3& ansamblu, terapeutul ar putea si ofere detelii in locul unci imagini de ice ce asteapts de ta T: Cred cf ana destul de grea, Mean ‘cis spui: Am ayut o sip certat cu o prieten’, am fost foarte anxioas’ cand venea vorba oras sim ventrez asupra lucrurilor pe care le Eee be aa ies ore Merten con i-a fost greu sa ari laespeeteare dpe injelegi acum ce astept de i © scurti irecere in revisti a intreg tine atunel cane saptdimani? Esti de Pe parcursul yedin{ei, terepeutul ar putea s& Ti sugereze paci ist pi pregiteascd mental o imagine general a siptiménii in doar edteve cuvinte, inainte sf se prezinte la int’ Uni pacii eleg acest lucru si ar putea si prezinte o scurtl tecere Tn aieg sf nu facd asta. Daca terapeumul detine informajii conform cirora chestionarea pacientei n privinga retices permita initial pacientei s: consi a sedinjei. (Astfel de informayii ar putea sa includa react nonvertale ale pacientei fata de incerearile anterioare ale terapeutulul ce a structura gedinta, preferinjele care au fost comunicate in mod direct si accentuate de citre pacie relatarile sale despre 0 reactie intensa din trecut pereepur din partea cclorlaly ade a Cu toate acestea, reactiile extreme fati de structurarea gedintelor nu sunt des intélnite. De obicei terapeut motivele pentru care pacienta este reticent’ si apoi s& rezolve problema mpret aducere I poate si ex] urarea sedintel de terapie 73 Arunei care Negativa @ stiril ei afective, el ar putea sa o Intrebe: m rugat sa-mi oferi o 2” Dupi ce a identificat aandurile automate ale pacient fr putea: (1) So ajute 58 evalueze validitatea acestor génduri, tilizeze tehinica analizei conceptuale (cl pag. 157-159) pentru a descoperi semnificatia acestor ganduri, si/sau (3) sh facil o reflectare empatica si sé treaca direct la rezolvarea de probleme, preeum in transcriere jos: Temi pare ru e8 team ca te preocup& multe [ucrus inui acum ou treceres, ea la i mp dupa ce facem o evaluare a dispoziiei sat impr si ay vrea s& Imi spui care sunt acestea. Ai in revisti sau ar trebui s& punem pe 6 perioad’ mai fe si decidem ce alocém mare de alte teme ai i vrea si adaugi pe agenda? Aceasta ultima optiune este de obicei mai buna decat de a (@ nervoass, Terapeutul modifici adesea perceptia pacientel (acurati sau nu) conform ciireia el este prea autoritar, exprimandn-si preocuparea si faptul ca este dispus sd faca un compromis. EVALUAREA DISPOZITIE! Printre problemele comune din aceasta etapa se numara faptul ca pocienta nu roujeste sh chestior place si completeze chestionare in general sau are 0 a-si exprima fnt:-o maniera concisa) dispozitia generala din timpul saptamanii. Daca completeze cere st nd terapeutul ti completeze chestionerele, el ar putea s& o intrebe care sunt gandurile ci automate atunci cind se gandeste la completarea chestionarelor sau care le completeaz. Daca gandurile sale automate nu ia acestei situa)4 psinoteraple cognitws: fundamente si perspertie | ppebleme sutvenite in structurarea sedinjel de tereple 1s pentru ea: ,,Ce inseaand pentru tine faptul ct iti cer sk completed | girect acuratefen ideilor pacientei deoarece oa este nervoasi ¢i el intulesie aceste chestionare?” Terapeutul poate s& rispund& empatic preocuptiig, | Sava pe run mod negati. tei, sa 0 ajute sa rapeutul este de pa junea asupra paciente: pentru a compleia chestionarele, acest lucru peafecta negaliy alianta terapeutics neconsolidati. pai prezei PACIENTA: Aceste chestionare sunt 0 irebari sunt irelevante. r © che: sa fle o pierdere de vreme pent | 7: Ai putea sa nu le complete doar din cénd cazul tu. Cu toat Dar totugi, ag yea sa-mi fac o idee clara despre modul in care datorith fap rapid peste cle, sa-mi fac o idee generala si sa nu tea intrebiri, Ai Ai dispusd s8 le completezi viitoare gi sa vorbim stunci mai multe despre ele daci (Cu 0 yore furioas problema implica dificultatea pacientei de a-si exprima fi In a-gi eticheta emofiile ° smiitor, pacienta isi exprima clar starea de netvozitste | eu tact $i Si fi puna intrebari specifice sau sa 11 arate modul in care se prin mesajul explicit, tonul voeii 31 mesajele nonverbale. asteapta si P: Aceste chestionare sunt o pierdere de vreme. Jumitate din intrebin | 7 Pot si te intzerupt un moment? Ai putea sa-mi spui doar in céteva sunt irelevante. | cavimte cum a fost d aceasta In comparatic cu fetezi taco siptaména trecut mai multe despre problema | cu fratele tau in cateva minute, dar mi ) trebuie doar sa stiu daca ai rau sau Ia fel in comparatic cu Ce mseamnap chestion P: Sunt oc} Am foarte mi treburi fara rost, niciodata nu voi duce nimic 1 8 T: Vad e& esti destul de nervoasi, Cat ar dura si completeai aceste | Ps Cred c& putin mai rau chestionare? T: Mai anxioasa? Mai trist? Mai furioasa? P: .., Nu gtiu. Zece minute, probabil. P: Poate putin mai anxioasd; cam la fel de trista; gi n-am fost prea furioast T: Stiu c& vezi aceste chestionare ca ns acestca de fapt (caiman waticial Daca pacienta are dificultayi in a-si eticheta emoti Nispunds in mod diferit: le, terapeutu ne ecanomisese ceva timp di Ui pun eu aceste intrebari. Am putea inceree sf rezolvam problema, st} PMA T:Se pare cf iti este greu sa gasesti cuvintele care sa descrie ce ai avut. Poate cf ar trebui si punem pe agenda de lucru ,identificarea Ie completeai? © chiar ay © problema, Le voi completa, Cred ch va tre oi terapeut ifice sem Pacienta catastrofeaza npul pe care ar trebui completacii acestor chestionare, pind ce terapeutul o ajuté si igi dea seams cat de putin timp iar lua de fapt. In acest caz, terapeutul nu evalucazl76. Psihoterapie cognitiva: fundamente $i perspec) STABILIREA LEGATURII CU SEDINJA ANTERIOARA Problemele care apar aici implicd de obicei dificultatile pacientei a-si reaminti continutul sedintzi sau reticenta acesteia de a-i comunic, terapeutului un feedback negativ. O soluyie ar sé Ti ceara pacientej g completeze o Pisa care Stabilegte Puncte de Legaturd intre Sedinge (vey Capitolul 4, figura 4.1) inainte de fiecare sedintd. Observati toni g dificultatea de a relata cele mai importante aspecte din sedi pacienta nu a reugit si fa trebuia Dificultatea terape jeasci sarcina peniru tema de casa confor Inie notiele din sedi de a face pacienta si isi exprime since nulte modi f abordata tn mai Find terapeutul poate si 0 incurajeze mai mul daci binuieste cf pacienta a avut intr-adevir o reaq negativa T: Deci erezi c& ultima sedinga a decurs bine, Dack te-ar i deranjat ceva, crezi cd mi-ai fi spus? P: Cred of da. T: Bine, pentru ef realmente vrei si deed a fost ceva care te-a deranjat, chiar as vrea s@ sti, ca sa putem revolve problema. sh ,croiesc” terapia pentru in al doilea rand, terapeutul ar putea si descopere ce semnificatie art u pacienta oferirea unui feedback 1 ita de e daca nu a noastra sedinta. Mi i fosr muljumi i-ai fi spus acest lusru? nu vas critica niciodata. 51 Multumese, dar sunt doar om si stiu Ce ar fi insemnst pentra tine daca, PAR... As fi chior nerecunoscitoare. T: Hmmm, Ma intreb daca asta urmeazd in mod automat — faptul oferi feedback-ul pe care {i-l cer gi care ma intereseaza, tnseamnd esti nerecuncscatoare, Si punem acest subieet pe agenda 98 discutit mult pe baza Ini? bine. si cu gresesc din cand in cand i fi criticat? cf faceti ce est probleme survenite in structurarea sedintel de terapie 7 STABILIREA AGENDEI DE LUCRU fn aceasta etap’, printte dificultitile tipice se numar& faptul e& pacienta pa reugeste S@ contribuie 1a stabilirea agendei de lucru, divagheazs annei cand se stabileyte agenda sau este deznadajduita in ce priveste Giscutaree problemelor de pe ogenda de lucru, in cazul in care pacienta reugeste s4 contribuie la stabilirea agendei, fie terapeutul nu f familiarizeze In mod adecvat cu aceasta erapa a sedintei, fe ea atribuie oanumita semmificatic negativa acestel contribufii, Cele dous situatii s mea prezentate in cele ce A? Sau ce probleme t asteptl s4 aps saptiming cere urmeaza? Cred cf lucrurile sunt in regula. T: Atunei ce spui daci am pune pe agenda de care te descurci in privinga obiectivelor stabi P: Ok. T: $i dacit esti de acord, ay vrea si-ti notezi rea sii adaugi pe urmatosrea agenda de aera — evaluarea moduli fe la Inceputul terapiei Dacé pacienta nu reuseste sf stabileascé un subject pentru agenda de luern din urmétoarea stiptamang, chiar gi in fafa unei ,aduceri la 21 care sugereaza ca a intémpinat unele dificultati, terapentul poate s& afle care au fost gandurile ei automate cu privire la solicitarea facuta si/sau semnificajia acesteia pentru pacienti. Tr Te-ai gi ndit la un subiect pentru agenda de lueru? Nu am gasit nimic concret prin minte atunci cand ai incercat si te gAndesti la un onda? P: Da, Dar bine decat a sunteti spec: stiti ma discutim, i cfind te forfoz si te géndosti la un subiect de istulBEEBE BEER BaES _—Psihoterapie copmtva: ‘Terapeutul poate apoi sf intrebe pacienta o pentru terapie si sf o ajute si cantareasca avantajele $1 dezavantaj jentinerii unor asifel de expectant. Pacier n timpul stabilirii agendei de lucru se lanseaz’ fi relatare detaliata a wnei probleme in loc sa numeasca doar problema, a, nevoie de abicei doar de céteva indie: Jp rezolve singur’. For\and-o s8 fact o alegere 0 ajutt Mrer-adevar si se nei probleme si se pare ca 0 ajUta sa se ia er fi refuzat sa facd concentreze supra select: pre rezolvarea de probleme. Dacs pac cerca a alt& tactic’. 1:(O intrerupe cu iact.) imi dau sea importants, Ai putea sa-mi spu cAteva minute? Ai a eh aceasta este © proble a doar numele acesteia si von | mplu, problema gy} | admite lipsa de 4 succesul poate face ca pacienta si fle dispusé si incerce pentru céteva minute rezolvarea de probleme. Je une Gleacionia cate detaliera, decat 54 spec apendel de Iucru, poate fi rv © a trcia problema in etapa de stabilire pacienta simte cf r ferepie, In acest caz, terape prebl VERIFICAREA TEMEI DE CASA tipic’ este faptul cA terapeu jenda de lucru a nevarel si 0 orienteze spre rezolvarea T;Bine, Deci pe agenda de acum ayem probleme a] trapie (veai Capitolul 4, pag, 50), oat si motigele di oboseala si repartizarea bai 1 plitirea taxelor, Mai este gf eu strcinile. Problema opusd apare unec 2 ee prea cetaliat tema de casa (care nu are legatura cu distr (Suspinei) Nu... Da. Nu sti, Ma sit 1 atat de coplesita, Creda} iva respectiva), inainte de a treee Ja aspectele de pe agenda de Iver i Al pacient jemele tale? indetali iba faptul c& dator Capitolul 14, efi sc DISCUTAREA PROBLEMELOR DE PE AGENDA DE LUCRU pat — incat probabil \d lipsa de speranta, discujiile care 2 tangenjiale, ritmul de lucru ineficiont $i fact o intervent ich, Diseuiile par de obicei atunci cand terapeurul nu ste sf structureze discusia tn mod adeevat ireruperi atente nd pacienta spre problema abordatt); atunei cand nu reugeste sa ieze gandurile automate, emc reugeste si Recaro yeouie aa licence em doar asupre anui lueru astazi, eare dnt I deca celelalte putes ridiea Ite Inernri ele crezi ch te va gjuta r Nu stiu. ... Oboseala, poate, Dacit m~ 1 mp, poate c& ag reugi sa rezoly mai probleme trebuie sf urmitoare, ter acientei mesaj Ate una gic in acest caz, e sunt reale, srapeutul transmite 4 pot fi rezolvate una izeazi in doar cfteva cuvinte descriezea80 aca Psihoterapie cognitiva: tundamente $1 perspectiy ficud de care pacienta 9i gndurilor sale automate redirectioneazi pacienta spre T: Dacmi Voie sf ma asigur cf am infeles. Te-ai certat jeri cu sora ta. Ace, jueru {i-a amintit de certurile anterioare si ai devenit tot mai furioag, Noeptea trecut, ai sunat-o din nou si ea a inceput sa te critice pen cA nu o ajuii sa aiba de mam Ce-fi trecea prin cand a spus: ,Esti oaia neagra a familiei voaste’, nil de Iucru este adesea © problema pentru terapeutul noy neazi numirul de probleme ce pot fi discutate fn timp Rit | tie de fe care sa te care suprac: ci gedinje de terapie ti si apo) s@ evidensa timpului rimas gi st de ‘ observ ci nu mai au suficient tmp la dispozitie. (in termen nseamn’ si inet unul sau mai multe ceasuri, astfel inc ambii si poatéi monitoriza trecerea timpului.) Ai vier vrei ta T; Mai avem doar 10 minute pana la incheicrea yedintei, discutia despre aceasti problemi cu vecinul tau maxim dot incdt SA avem timp sa dis terapeutica sau iden nale referitoare li Terapeutul & jenta Cin timp ionale, si rezolve parti © sarcind pentru tema de cist jute pe pacii pentru a-i amel distresul Intro mai mica masura, STABILIREA NOI! TEME DE CASA Pacieniii sunt mai puyin dispusi s4 fyi fac: ta a resin tema pentru acasi atid }) susereaza o sarcind prea dificilé sau fri legituri @ cAnd teraneutal ble 2 sedintel a Je pacientei; (2) nu reuseste sX ofere pacientel un motiy suficient Sh isi facd tema; (3) uitd cA verifice tem accentueazé import nfa temei de casa (5) aw invaqa (6) nu incepe sarcina general gi a sareii pacienta in mod ext ree la tehnica repe 275-277) sau nu pune paci mpiedice of igi Foca te pacientei st noteze sarcinile din tema de casa: sau (8) st boratiy © sarcind pentru tema de cas’ pe care pacienta nu vier sf 0 faca. Dacé nici ile de mai sus nu este ade nta are credinge dist Av trebui sma cimt mai bine meu ar trebui s4 ma vindeca fi mii va face si juta pacienta si precizeze si si SUMARIZAREA FINALA Terapeutul ase asigura of a injeles ce av. Pacientei sA noteze punctele face sumarizari periodice pe tot parcursul v ei sedinge pentna sd spuna pacienta, Dac: portante in timpul sedingei, sui e rapida a acestor notige gi o sumarizare fe teme care au fost ciscutate, Daca terapeutul nu reugeste si pacienta s& isi ia notije, acest Iucru poate avea adesea drept 2 paciente| atat in priy i nintirii conjinutului sedinjei precedente FEEDBACK-UL I gedinfel_pacienta imp 3A o rezolve i exprime o reactie | |a2 pregateasca inc! alceat. Daci se procedenz’ astfel, ei cand stabi de Este important monitor de disconfort gi si i le automate pe care fimpul sedintel 5 poate s& identifice §) raspunde feed cele ce u 1 is) evalueze $i SA raspunda gandurilor sale automate si sa pentru modalitatea in care se poate rispunde un frotlema, aatfel ined si partea pacientei faunmatoares sedint’ T: Este ceva ce cA VA dati sean nat de m at referitor la ce am spus astiizi? ce am spus cau am fieut care si iti cu totul despre probl Fe, Cerapeutul clarifica i suger PROBLEME CE APAR DATORITA COGNITIILOR TERAPEUTULUL -A terapeutul este de acort se simte competent p i credintele tipice a ii standard, Problemel nterior presupun faptul cu stru peutice terap: automate ot 58 structurez sedi N[Pacientei mele] nu-i va prea directiv.” modul de gandire!=Capitolul IDENTIFICAREA GANDURILOR AUTOMATE rm cf interpretarea adesea exprimata decat situatia tn sine: fe evenimente produe aproaye agresiunea fizica, respi ice_imterpreteaas lle pozitive, fapt care duce Adesea, prin analiza eri adesea grogit situat: urilor automate. duri gi prin corectarea erorilor de gandir pentru a identifica si a exp! ‘fice propriile gand CARACTERISTICILE GANDURILOR AUTOMATE mate sunt fluxul de géndi 964). Aceste gf persoanelor care au stare de distres emofional. de tata lumea. in cea mai mare parte a timpului abia putem constientizam, desi cu putin exereijin, le i wem © disfunc} = care coexists cu un flux é ci sunt experi lor automate as mod automat ow putcm si le comparim De exemplu. © persoana care citeste aceasta carte, in timp ce se contreazé asupra conjinutului acestui capitol, ar putea avea gindul Spromat: yu infeleg” gi e posibil SX experienjieze o usoark stare de foxietate, El ar putea, totusi, in mod spontan (de exemplu, fara sa fle constient de acest Iucrl) s& rspunda acestui génd int-un mod productiv: ast’ sectiune din no} la ur negative este 0 experienja des intainita. Cu toate acestea, e p le care au o stare de distres ci nu se angajeze in acest tip de a gandurilor. Terapia cognitiva invata aceste persoane u asi evalua géndurile in mod constient gi 1oi efnd au o stare de distres, cand citeste un capitol din cartea de economie are acelasi wand ca si cit us. ,,Nu tnjcleg.” ea duce acest gind la extrem: ,$i nici mu voi injelege niciodarc avcepti aceste ginduri ca find corecte si prin urmare, simte o tristete , dupa ce Invaja strategiile terapici cognitive, ea reugeste si folosease’ cmotia negativa drept indiciu pentra a ciuta, a identifica sia evalua gindurile automate si prin urmare poate 9A isi dezvolte un raspuns adaptativ: ,Stai putin, nu este neaparat adevarat ca nu voi injelege niviodats capitolul. Ac cAteva dificultati, Inst dack recitese sau daca revin la aceste lucruti cai mai odi sear putea injeleg mai bine. Oricum, nu este crucial pentru supravietuirea mea sa le injeleg gi voi putea ruga pe altcineva sti-mi explice daca voi considera, ‘eh mai este cazul.” Desi ile automate par si apard spontan, acestea devin destul ale de predictibile de indata ce sunt identificate credinjele fundame: le pacientei. Terapeutul este preocupat de identificarea ganduri isfinctionale, adic acelen care distorsioneaz’ realitatea, care produc pacientei o stare de distres emotional si de a-gi esie dependenta de substane, Gfindurile automate sunt de obicei dest tient de emosia pe care o de gand in sine, De exemplu, in © pacienta ic oarceum constienta cA se simte enxioasa, trista, n83, Psihoterapie cognitivé; fundamente #1 perspe dar si mu isi constientizeze gandurile automate, pana jy th care terapeutul o Tnireaba care sunt acestea. © © simte pacienta este conectatd logie ou cont Sally are gandul: .Sunt atat de proasy, spune [terapeutul meu)” si se simte tista. Alteori gandese un alt caz pentru el” gi simte o usoard star inci cind are pandu ».Dacé terapia acea: Sally experientiaza muy jeg ce © stare de adesea intr-o forma .prescurtati”, da And terapeutul fnireaba pacienta care es iy »Oh, nu!” ar putea fi trady teme pentru acasi.” naiba!” n ,Mi-am lasai acasi agenda de talnini 9 uimitoares gedinga; aunt atét def proasta.” G le automate pot fi sub forma verbala, vizuala (Imagini ntale) sau ambele, fn plus fata de géndu iasgine pentru tema de eas 1u automat exprimat Verbal automat cel mai des intalnit este distorsionat int 3 si apare in ciuda dovezilor obiective contrare, Un al doiles nd automat este acurat, dar concluzia pe care o trage pacients poate fi distorsionata, De exemplu: ,,Nu am facut ce icam promis [colegei mera)” este un gand valid, dar concluzia: ,Prin urmare, sun o nu este une valida. treilea tip de gand automat este de asemenea acurat, éat functional. De exemplu, Sally invaja pentru un examen si st ni va lua ore inteegi s& termin de invajat. Voi sta ueazi pink oaptes.”” Acest gind a fost fra indoial’ acurat, ins’ i-a eresa ce anxietate si i-e redus nivelul de concentrare si motivatia. U ezonabil la acest gand ar pune in discujie usliliarea sa adevarat c& imi va lua mult timp 8a termin de inyajat, dar pot rel reusit si In alte dati, Daca ma tot gandesc eat de mi lucru ma face ganda, a3 82 ma concentrez sii fac ete puyin si semi asim. cand reugesc sa parcurg o parte din materi area gindurilor automate 87 lor automate si raspunsu) adgptativ la acestea produc General o schimbare in sens pozitiv a sitirii afective. geaigumarizand, gindurile automate coexist’ cu un flux de gindire manifest, apar spontan, nu sunt bazate pe reflectare si nu sunt deliberate, Gamenii pot eongticntiza mai usor emofiile asociate, ins’, eu putin anurcnament, ei pot deveni constienti de gandurile pe car le au. Gan felevante pentru problemele unei persoane sunt asociate cu em speeifice, in functic de confinutul si semnificayia ra, Ele sunt adesec gturte si rapide, in forma prescurtat& si pot apirea sub forma verbal seu sub fo imagini mentale. Qamenii isi accept de obicei gandurile automate ca find adevarate, fara a 1 sau a reflecta asupra lor [dentificarea, evalusren gi rsp je automate (Intr-un mod EXPLICAREA GANDURILOR AUTOMATE fact utilizand Este de: exemplele continuare este prezentat un alt exen ca explicarea gandurilor automate sa se T; Acum ag vn Ai putea sf to gi fost supirata? di aceasta T Ce emosic ai P: Tristeye bee sau stiteau pe poluzs. T-Ce ti-a trecut prin minte atunci cind jai vaizut? P:Ca eu nu voi fi n T: Ok, Tocmai ai ide: nim un gand automat, Tosti in mintea rat; de aceea De cele mai muke ori, ele sunt cu adevarat rapide, nem mult mai constienti de emofie — in acest cuz, triste\ea suntem de aceste ginduri, De multe ori gandurile s vreun fel. Dar noi reactionam ca si cum ar fi adevarate.u 88 Psihoterapie cognitiva: func: Re 91 erspestye T: Vei invata si-ti identifici wand omate gi sf le avale7’ de fapt cat sunt de acurate, De exemplu, vom evalua imediat »Eu nu voi fi niciodata ca acei studengi.” Ce erezi ef s-ar intampla oy Gmofiile tale dacd ai descoperi c& gandul tu nu a fost adevarat — gp atunci cénd depresia ta se va ameliora, Iti vet da seama cA esti la fel sp ceilalgi studenti? a8 ve sugerenzh Ulterios, el utilizesca intreblirile de tip socraig Impreuni cu pacienta, astfel incdt ca s& Isl post 1 raspuns adapiativ. i ca igi noteze gand scenariu alternatiy penty ti wrist ta © eeea ce noi numim modelul cognitiv. Pe parcurs! nvata siti identifici gandurile automate atunei cand observi d nba. Acesta este primul pas. Yorn continua @ exersiim asta, pénd cfind devine ugor. Apoi vei inviija eum sli-4i eval modifici modul de gindire daci nu este total aci P: Cred e& da. Ganduri Ss Ceca ce cAndesti influenteaza modul Th care te sit! Uneori medul tu de gancira nu este eorect eau este doar parfial corec. Emoti Gane Emotie Eu nu voi fi niciodata ca acai student. > Trista In terapie i automate. sunt adevarate, sifearea gandurilor automate or sice spui dacd notim asta pe o fonie de hartie? Pasul 1; Identificarea automate; Pasul 2: Evaluarea si raspunsul la aceste ginduri cu cuvintele tale care este relayia p:Uneor! am ganduri care sunt incorecte si aceste ganduri ma fac sa ma simt réu, ... Dar daci acesie génduri sunt corecte? incerca St corsete, Totusi, bnuiala mea este ci vom gisi multe erori in modul tau de g€ndire, deoarece esti deprimata si gandesti negativ; gandirea ntoideauna parte din depresie. In orice caz, vom vedea Ie pe care le faci sunt gresite. Acu putea ie in care ai fost suparata, astfel incat sa putem identifica mai multe g@nduri automete? ul acestel sedi ineles pacienta modelul co; (¢, terapeutul verified din nou cat de bine a tv 7:Ca s revizuim pujin, mi-ai putea spune ce ai injeles despre relajia dintre ganduri gi emofii? P: Pil, uneorr urile automate imi apar bruse in minte gi eu le accept ce flind adevarate. Si apoi ma simt ... depinde: trista, ingrijorata, TBine. Ce spui dach pentru urmitoarea temi incerei 3h mai afli citeva ginduri automate? Pr Ok. T: De ce erezi cK ti sugerez asta? P: Pentru ci uneori gandurile mele mu sunt ade Seama ce gandese, pot schimba acest lucru si bine, TAga este. Acum ce spui si-fi notezi aceasti sarcin’: Oricfnd obsery @ schimbare a dispozitiei mele si-mi pun intrebarea ... (Pacienta noieazé acest Iucru,) $1 acum care era Intrebarea de un milion de dolari? trece prin minte in acest moment? daca imi pot da tfel ma pot simfi mai SURPRINDEREA GANDURILOR AUTOMATE eta de a tnvaja cum se identifica gandurile automate este simi Gi irviaren oricdre! alic abilitSi, Unii paciengi (i terapeu)) 0 Tnva destul de usor gi repede, Allii au nevoie de mai mull indramace si4 _Psihoterapie copnitva: fundament® si persoeyf yenpicarea gindulior automate = practicA pentru a reusi sf-si ident nentale, Urmatoarele dows sectiuni deserix provedes prin care se ye objine gandurile automate (sumarizate in figura 6.2,), fe Prima metod’ este de a identifica gindurile automate pe care le wy avienta chiar in timpul sedintei. A doua metoda este de a objine gindusp automate pe care Je-a avut pacienta intre sedinje, prin intermedy) evociirii, imageriei, jocului de rol sau supozit ice géndurile automate 51 imagin,| —GEHNIC] PENTRU SURPRINDEREA GANDURILOR AUTOMATE Ce fi-a tecut prin minte in acel moment? lor automate: ‘aceasta Intrebare atunci cand observatl_o modificare (sau are) a stiri afective a paciantel In timpul sedintel pacientel 58 descrie o situate problemetic’ sau ur experientiat © moditicare a dispoztie! si puneti.i intrabarea de mai sus Dact oete nevoie, cereti paciantel 8& dascria eituctia specifies sau momentul fn detallu cu ajutorul in (ca gi cum s-ar intémpla in momentul de fata) f spo! punet'! intrebarea de mel sus. Bacs sete novole cau co doreste acest lucru, cereti pacientei 98 juceti Invebarea de Surprinderea gandurilor automate care apar in timpul sedints} 2 n moment opoi auto: impreuna tocmai am observat o schimbare in pri mas Ate intrebari pentru surprinderea gandurtior automate: 4. Lace anume crezi ca te candeal? Este extrem de 2. Crezic&cposibil 98 tefiganditla___—_saula 2 (Terepeutul verbale, cal gi | © pacientei, astfel olera cateva posibiitat) plauz 3, Ip imaginal ceva ce s.ar pulea intémpls eau iti aminteal ceva co oa couni hot cognitions ne aginile ment 4 icatle are aceast® sitatie pent tine? (Sau ce spune despre lerapie gis modificare sau o tine?) Aceste 20} legiturd cu pacienta insisi (,Sunt o rataiayif 5. Te Gandeal cumva ci 7 (Terapeutul 11 ofera_un gend opus ferapeutul (,El nu ma infelege”) seu eu subjectul in discutic paepuceul ies tenia) ct cdl am atat de multe de facut”). Surprindetea lor este importa | ee SP miGeaeT CORVAIATO deoareee acestea sunt adeses de © importana critica in conceptualizas | TUM In general este foarte impor 2 neareatura emotionala. In plus, cognit 8. Beck, PhD, nt si se Iuereze intreband-o pe pacienti ca i-a tree a Ii relateze gandul, terapeutul 0 poate ¢ asupra emojiei si ispozitiet si verifica acest fe. Daca jute 58 fe care spit de a testa gi de a raspunde srventia din restul ge a pacier astfel ineas eactiei sale fiziologice. era} terapeutul de momentul in pacie ee . a experientiaz: 2 a sili afective? El trebuie si fle Bi ace ce Be une tees) meaner c expresiel faciale, t FeNu sunt sigura T.Cum te simti acum’ P:Nu stiu, Cred ca trista, T.Unde simi aceasta iristete? je-verbale Daca a Presupune ef a apirat o modPsihoterapie cognitiva: fundamente $1 perspec, P pt. Si in zona ochilor T: Decl, atunci efind te-am intrebat: Cum simtit trista, Ai vreo idee la ce te gandea\? P: Cred c& la cursul de economic. Ma gndeam la nota de la examen, T: Lace te gandeai? Sau fi-ai imaginat ceva? P: Da. Mi-am imaginat un ,,6” scris cu cerneala rosie, foil de ena merge cu facultaten?” t, nt partea de sys, Cu putina perseverenja, Sally a reusit s& fi relateze terepeun ca pe care 4 avut-o, Dact focalizarea asupra em! terapeutul ar fi put nw o face pe Sally sa se sit drept o ierogatd sau pentru a reduce posibilitag ratati deoarece nu a reusit 8 gi identifi de ucr, Pe de alta parte, ar fi probabil injelept si se urmareascé aceasy cognit Degi este de preferat ca pacienta si igi identifice gAndurl specifice in loc sf le speculeze, exist cAteva intrebari care pot fi utile atunci cand ea mu reuseste sa fact acest lucru. Terapeutul ar putea st ii ceara lui Sally 8% facd © presupunere sau ar putea si ji ofere eéteve je cal posibilitai ar putea si o intrehe in mod special despre ¢ imagine sau despre semnificatia acelei situajii pet 1 ar putes st sugereze un anumit gind, care este de fapt opustl gaindului pe care et lear putea avea Ty Ce Jiea trecut prin minte atunei cénd te-am intrebat: Cum iyi merge ou facultaten?” si te-ai simtit P: Nu stiu, Chiar nu stiu, M-am simyit ata de demoralizata, T, Daca ar trebui s& presupui, la ce crezi ed te géndeai? [Sau, e posibil te fi gandit le facultate, le serviciu, sau la terapie? Sau, se poate sh fi imaginat ceva? Sau, ce inseamna pentru tine faptul ca te-am intrebit despre facultate? Sau, te gandeai cit de bine isi merge?] Identificarea gandurilor automate intr-o situatie specifica Aceleasi intrebari pot fi utilizaie pentru a ajuta pacienta s& igi identifies gindurile autornate pe care le-a avut intre gedinfe. $i aici, terapy incearca prima dati si fi adreseze Intrebarea standard (.,Ce ti-a treout ph cand pacienta deser i este de ajutor ca terapeutul si ce ¢-a intamplat. p. Profesoara explica cer jatrebat in soapta cand trebuie predat. ‘acest béiat soptea in timp ce profescara explica? $ tu ai devenit adeam: ,,Ce & spus? Ce am pierdut? Acum n-o s& gtiut ce p:Da, stiu, ma g8 trebuie s@ fac. paca descricrea situayiei suficient pentru obfinerea uindurilor automate, terapeutul fi cere pacientei si isi imagineze situatia ferpectiva ca $i cum S-ar Intampla cfifar in acest montent, El o incurajeaz’ fa fploseascd cal mai multe detalii cu puting’, vorbind Ia timpul prezent 7: Sally, ai putea sa-ti imaginezi ch epti din nou in sala de curs chiar in acest moment, profesoara vorbeste, colegul de langé tine ii sopteste Geva, tu te simi agitaté, .,, Descrie-mi situatia cat mai detaliat, oa gi chiar in acest moment, Cat de mare este sala de Unde se afl profesoara? Ce spune? Ce faci, si asa || de economic. Profesoara ¢ in faja silii, SA vedem, eu la jumatatea sali, m& chinuiam s& ascult ce spune.. tea sal le pe care ni le putem alege, 0 perspectiva ceva de genul acesta § Cand webuic mea se apleaca gi-mi sopteste, acest moment? ? Acum nu voi sti ce web {act si foloseascd limpul prezent, astfel ineddu jor automate apie cognltiva: funda erste | gentiicere 8 oxperienja s8 para cat mai recent’. La fel, daci o pacienta are dificultay identificarea gandurilor automate intr-o situatie interpersonala, terapeuny dentificarea gandurilor automate aditionale sul inapoi, te-ai géndit: Trebuia eh ma qpAgadar atunei cand ai primi t Ce altceva ti-a mai trecu descure maj bine. Trebuia si inva maim i cu colega ta despre project, te prin mint robabil c& tofi ceilalyi s-au descureat mai bi T: Ce tica trecut prin minte in timp ce vorheai cu ea? P y P: (Jaee.) ... Nu stiu, Bram intr-adevar deprimata, T, $i apo : pod sical aualiee wieis cence? P.Mi gandeam: ,,Nici n- P: Deserie un schimb de veplici) T: Ce spui daca incer de rol? Eu yoi fi colega ta de facultates tu vei fi cu insigi P: Ok. in timp ce recream situatia, incearea sa-fi dai seama ce-ti trece prin r trebui si flu aici, Sunt o ratata.” Terapeutul ar trebui sa fle atent 1a faptul c& € posibil ca pacients sa aibi alte génduri automate, au numai despre situatia in sine, ci gi despre reacpia ei fay atic. Ea ar putea s& igi parceap’ intr-un mod negativ reactiile emotionale, comportamentale sau fiziologice, de acea 2 ma fac de rusine” si ai devenit avut gandul: 4 posibil #? Apoi ce s-a intémplat? T; Ok, tu Incepi. Ce spui prima data? Pelnima a inceput si-mi bati foarte repede gi m-am gandit: Ce e i P: Karen, pol si tc intreb ceva? T: Sigur, ins’ ma poti sun mai tirziu? Trebuie sf fug la urmstoru! curs P: Eo intrebare scurta, N-am auzit tot ce a spus dr. Smith despre proiect T Chiar ma grdbese acum. Sund-mé dup orm 19:00, bine? Pa. .» Ok, a terminat jooul de rol, Ti-ai dat seama ce {ia trecut prin minte? P: Da, Ma gandeam cf era prea ocupata pentru mine, ca de fapt nu Viel 5% mf ajute gi cd nu voi sti ce st fac T.Ai avat gindurile: Este pre ocupata pentru mine? adevirat 84 ma ajate.” «Nu voi sti ce 8 fac.” Pi Da Tg P:Da ‘omojionale se probate) Nu vrea ou induri te-ou fiicut of te simi trista? eH Hee finilteteesiriNaceae dare pot cauza o stare puternic’ de distres si pot i 2, Pentru a Iuera cft Andurile sale, terapeuiul i eficient este important de stabilit in ce moment a avut pacienta starea 1 aspect de pe agenda de sau sii cea mai putemick de di pul, seu dup un incident e mai specifice prezentate in figura 6.2. anume) si care au fost g e sale automate. E Pesibil en pacien: induri automate care si ti producd distres i ne?"), in eompul si }, si/sau ulterior, reflectind Ia ceea ce 2-a intérnplat fac nimie cum trebuie; n-ar fi trebuit s& incere niciodata) Daca pacienta ar pate A 1a reujeste aii i relateze sh tre96 Psihoteraple cognitiva fundamente 51 perspeeeq IDENTIFICAREA SITUATIEI PROBLEMATICE Uneori, in plus fat2 de faptul c& mu reuseste st identifice pandui automate asociate unei enumite emoii, pacienta intampin’ dificultati ekg si le identificarea situatiei sau problemei (or ye © supara cel mai tare, Atunci cand se intampla acest lucru, terapeny © poate ajula s& precizeze cea mai problem i urmitorii pagi: fi enumera cateva dintre problemele care 0 deranjeas ii cere apoi sa elimine ipotetic o problema, iar dupa aceea stabileste 4, de bine se simte pacienta fra respectiva problema, De indata cea fiy identificata o situatie specific’, gandurile automate sunt descoperite mai usor, T: (Sumarizeazi.) Deci, ai fost foarte supiraté in ultimele e@teva zile, fey Si stil sigur din ce motiy $i ai dificultati in a-ti identifica géndutile- pur si simplu esti suparata tn cea mai mare parte a dimpului. Aga ests) P: Da. Pur i simplu nu stiu de ce sunt atat de suparatd tot timpul ‘T: La ce lucruri te-ai gandit nul timp? P: Pai, la facultate i nu ma Ingeleg bine cu colega mea é am incereat din now ef iau legitura cu mama 9 nu am re camera. w merge bine. be a, cu colega ta de camera, nu reusestig ei legiitura cu mama ta ... ar mai fi alteeva? P: simjit prea bine. Mi tem cA m-as putea Imbolnavi chis care trebuie predat proiectul. T: Care dintre aceste situatii te supra cel mai mult ~ facultatea, colega d camerd, mama ta, cf nm te simyi bine? P: Nu stiu legatura cu toate, T: Hai si notim aceste patru lucruri, Acum hai si presupunem ef ut (ea climina problema de sAnatate, haide si spunem c& acum te sin} bine din punct de vedere fizic, cat de ingrijorata esti acum P: Cam la fel T: Ok. SA spunem, ipotetic, of reusesti s& isi legatura cu mama ta imedi dupa sedinya si totul e in regula cu ea. Cum te simti acum? P: Pujin mai bine. Nu foarte mul T: Ok. S% spunem cf problem problern: P: Am un project care trebuie predat saptamana viltoare, T: Bine, haide 58 presupunem 8 ai predat proicctul mai devreme gif simpi bine in legatur’ cu asta, Cum te simfi scum? cu facultatea — care este mai exit siearse gandurilor automate _ 97 mare usurare, daca projectul ar fi gata yi ay sti cA ram cut piAsta ar bine z:bosi se pare cf proiect TDs Credcada, Bs colega de camera ar dis] e. Cred c& fnt-adevar proiectul esve adevarata problema Fiimediat ne vomn concentra asupra probleme cu fwcultatea, det mai fata ty vrea s4 revedem modul in care ne-am dat seama de problema, astfel inodt si reusesti S& faci singur i 'spus sh enumar toate Iucrusile in legiturl cu care sunt ni inchipu) e& le rezoly pe rind. 71.51 apo ai reusit SA vezi care dinue ele iar produce cea mai Jgurare doc’ ar fi rezolvati Da fTerepeutul si pecienta se concentreaz’ poi fucultetea; of identifick gi raapund géndarilor au te probleme } este situatia care te suy ai tare. Daca tot aves de ficut proivetal, dar rea, cum te-ai sim asupra_problemei cu mate $i aplicd rezolvarea Acelasi procedeu poate fi u gabilease’ care parie 2 ceca ce pare cea mai puternica stare de distres, lizat pentru a ajuta pa fie 0 problem’ majors T:Deci ai fost destul de supirata i te-a deranjat in wri cu colega ta de camera. Ce un jubit, iar de cate ori vorbeste despre el, 1am pricten. $i este dezordonatti igi last Incry neplsitoare, Litt sf-mi trimiti mesaje le citeso, si iti poti da Daca nu reusesti, 1e na gi vom vedea care dintre ele face cea wre te simfi, Bine? ERE REarrrra ia ee oe Psihoteraple cognitivi: fundamente sl perepediy DIFERENTIEREA INTRE GANDURI AUTOMATE SI INTERPRETAR jacienta care sunt gindurile ei outer €) doreste sii afle de fapt onvintele sau imaginile efective care i-au treeg oascd aceste ganduri, mulji paciey: lor, care pot sau nu s4 reflec ghideaza paciens terapeut le efect cu scopul de ai 7 Aw P: Cred ct im) negat ci find ai viz femeie in cafenea, ce fi-a trecut prin mite sentimentele reale inte mai exact? injeleg ce vreti $4 spuneti T; Atanei efind ai vAzut-o, ce eme lofie epusa cei deloe T: Poti si-ti amintesti cum at in cafenea si al Vazut-o? Poji sey trove prin minte? mt wn gol in stomae. (Relateaza 0 ‘Tau! gand aucomet) minte? reactie fiztologica in loc T: Ce ifi treee acum f P: Ea este cu adevirat desieapta. Fu sunt aa gandurite. mers la nimic in comparatie eu ## a et Is gi am inceput s& Yorbese cu prieten a gindurilor automate DIFERENTIEREA INTRE GANDURILE AUTOMATE UTILE $1 MAI PUTIN UTILE fe i - T:Tiea mai trecut si altceva pr cel momer P:Nu, doar ca sunt o raiaté. Eu niciodata nu yoi fi ca ea, SPECIFICAREA GANDURILOR AUTOMATE CONTINUTE IN DISCURS Pavientii webuie sa invere sa precizeze cuvintele exacte care Je tree prin minte pentru a le putea evalua eficient, Mai jos sunt cAteva exe ginduri confinute in discurs JExpresii cor ute in discurs “Gred ch ma intrsbam dae’ el mi © place, ANU stu daca va fi o picrdere Fe vreme dact mi duc la © profesoaza, Fom reasit sé ma am! | Sipot incepe oi citese FI ma place? Probabil c4 va fl o pierdere de vrome dact mB due, onezca ‘Nu pot sa fac asta.100 __Psihoterapie cognitiva: fundamente $i per Terapeun care i-au trecut pi ghideaza cu tact pacienta si identifice cuv te. tele exec funci ciind te-ai inrosit 1a fafa in sala de curs, ce ti-a treat pri P: Ts P: 7: say probsbj crede c& sunt ciudath MODIFICAREA FORME! GANDURILOR TELEGRAFICE SAU INTEROGATIVE relateazi adesea ga Deoarece este I de evaluat un asifel de gand telegrafic, terapeutul ghideaza pacieny si isi exprime tot gand Inseanma m prea multe de ficut, ‘andurile automate sunt expi fEcdnd astfel dificil’ evaluarca. Pi ideaza paciente nainte de a o ajuta s evalueze, T. Deci erai ingrijo: P: Ma gandeam: T. Ok, noi vom ev: putem reformul: mai usor cu el. Te P: Ca nu-l voi trece. 18? Ce fi-a treeut acel moment? Dare voi trece te: a acest gand, dar hai si vedem daca mai int sub forml de afirmatic, astfel inedt si putem luc probabil vei trece sau nu vei trece test Un alt exem at Iu este prezer ” Ce fire roamd 1... si-mi piere controlul, A g-ar putea fi F putea sn cele ce urmenzi: avul gindul: ,Ce se va intimpla cu mine [dac& devin din ce in esupun, est gand 1 Deci te-ai gandit: Ce urmeazi? P:Nu stiu, Te temeai ch se va P: Nu sunt sig T: Care este P: Hmmm Hiteiustie a Po: putea sa fae tata acestul ae Bern npla ceva a spatele gandului antomet, astfel ca ecorcd sfici adreseze cateva intrebari pentru a-i putea identifica gs jucru care s-ar putea intmpla in acea A$ putea si-mi pierd controlul.” mnia s& descopere de ce ajuté pa Ce ai crezut e& se va intimpla in ne? std situatie? NU voi putea suporta dacd ea pleacd. = Inliyoi pisrde servisiulldact mu voi putea si fac asta (cont)103 402 Prihoterapie cognitiva: fundamente si perspeq, ificaren Bins a — oi Prihoterapie cognitivis funcamente si perspeaiss gentificate a i Z 2 ame gandurilor sale, Aceasti metoda este o a doua optiune, deoare Dave cal bo ve supara pe mn Ea mi va rini dact seve suptige | MOVIN Ze mult mai probabil ca pacienta sh relateze o interpretare pe mine a] asifel joara, in locul gindurilor din acel moment. Cum voi trece prin asta? Nu voi fi in stare $4 tree prin ul asta. 5 ‘i tn afi da seama ce fi trece prin minte, fara himba? ok Dees tot mai ‘ nei esate DEE a a nC ae gic ctieve eee pura 6.2,] pe cate ti le pott pune De ce mi s-a intamplat mie asta? Asta nu ar fi trebuit si mi se" 1: Dack ar trebu imi fi gaindi jmaginat sau mi-am amint fre aceast® situafic pentru EDUCAREA PACIENTILOR CU PRIVIRE LA IDENTIFICAREA dive ar putea fi gandul opus pentru a-ti aduce aminte H GANDURILOR AUTOMATE p: Bine, , T.Ce spui dack tomate sau daca imaginarea afi gandit? intample mie. ana_care arilor 14, terapen de identificare a gandurilor autom 11 tocmai a expl vata pacients in prima sedinig at pacientei modell |: nd vei obser nariza, persoanele eu tulbursri psihice prezinta erori de mba sau 2 pacientii ndurile re de So eee Tad ic innetts ace inl tadlre proviaibile, Terapeutul invatl pactenili s8 ece i s 1" ae Hes disfunctionale, apoi sa le evalueze si si le nodifice. Acest proces eee acest mement Pipa. fave cu recunoasterea gandurilor automate specifice anumitor situa 5 a a 4 icorea gandurilor automate este 0 abilitate usoara si pent Crezi vei reusi si notezi cateva dintre aceste ginduri pe o foaie? ie & re Poe aie i e Bas enti, in timp ce pentru alii este mai dificild. Teropeutul trebuie hntul eu atentic pentru a ge asigura cA Ti relatoaz’ géndurile txacte, iar in cazul in eare pacientul nu-si poate identifica gandurile up peutul ar putea fi nevoit sa varieze intrebi amitor clarifica, printre alte lucruri, diferenjs dintre adadu yele urn dae’ f terapeutul ar putea si o invefe in mod exp rebarea de baz’ (,Ce fi trece prin minte in aces, destul de mult T: Uncori poate cf nu vei reugi si seama ce gindeai. Astfel, fie in cerca ceea ce am facut acum it imaginasia t, cag la din nou si concentreazi-te asupra a cea ce sim. Ce imi wece prin minte?” Crezi cA ai putea s& fad si mai exersam? fie m ) Sav ar treby suficient. teraneutul a nirebares de baz’ si tel Iwata aCapitolu|; IDENTIFICAREA EMOTIILOR motiile sunt de o important p obiectiy major al psi nalfi daca interfereazi cu capacitatea pacii zolva probleme, de a actions eficient sau de a obfine satisfactic. Pa i psihice experientiaza adesea emotii de o a. Sally, de exemplu, si apoi de tristefe atunci cand a fost nevoiti si ga ei de camer’. De esemenea, torului cin partea ten i profesor sedinfe ale terapici, El admitie mai degraba acest | empatica faji de modul in care se simte pacienta, Pi disforia acesteia, terapeutul nu contest’ emo ta, ci mai degraba s disfuncjionale care stau la baza Cu toate acestes, pacienta are o stare d cru si are 0 atity stresului stu, terepeutul mu an distresului emotional relationat cu interpretarea gresit a unei si Atdt emofiile 2 diversitapii v fica, care ne ave rezolvatd ive sunt 0 pat ize: 4 problema eare trebu de are. avut un sentiment era extrem de in special in primele terapia cognitiva are drept scop reducere: precum durere: 405 emotillor ihearea em = Eee 1 plus, terapoutul cauti si intensifice emotiile pozitive ale pacientes vin discutit (eelativ sourte) despre interesele ei, evenim i E aparat pe parcursul saptamanii, amintirile placute si aga mai care au #P EI sugereazi adesea sarcini pentru tema de casi ce au drept is art crgteren numAralui de activitat in care pacienta este mai probabil coe jenieze un sentiment de reusita si piacere (veri Cupitolul 12), durile Maest capitol explica modul in care se diferentiezi ga nate de emotii, cum se deosebesc emofiile intre ele, 4 cmofiile s1 cum se evalueazi intensitatea acestora, ferent Terapeutul npirtageste acesteia Ia rindul siu cea ce a 8 pror intre ceea ce gandese injeleagh Mul gi cea ce simt la nivel emotion pacienti mu experienta pacientei gi Ti fnfzles. El ajuta pacienta experiente prin pri Terapk organizeaza informayiile prezentate de forma modelului cognitiv: situajic, gand automat gi eonsecin comportament si rlispuns fiziologic). Este import Ia momentele andi gand pe baza modului in care a decurs sedint lor, terapeutul decide dac& va ignora aceasti: confuzie sat acel moment sau wl mod pacienti sub acto va aborda chiar subtil, sau explicit), mite contexte etichetarea gresitt a unui gind ca find 0 neimportanta si este mai bine c@ seeasti confuzie, dact abordats, 82 Re abordaté lterior in terapie, In acest caz, terapeutul ignord complet confucia ffeutd de pacienth TERAPEUT: Atunei it agenda de nat faptal cut despre discutia telefoni cA al vrea sad fratele tau, PACIENTA: Da, L-am sunat acum cfteva seri si asa Vorbeascd cu mine, Parea intr-un fel distant. Si nmi pasa daca sunam sau nu, T:Dack ar fi fost adevérat ci lui nu-i psa dack ce ar incemna asta pentra tine?espe In acest caz, terapeutul yrea si descopere oredinia fundamental ¢ astfel igmora confuzia pe care o face pacienta intre emotii si ganduri, functionala relevania, In alt geding’, terapeutul consider’ importanti. aceast confi Cu wate acestea, el decide ca daca ar clarifica pe moment confuzi putea intrerupe cursul gedi cand Imi spuneai ca stiai seara trecuté c& ar trebui sa fs mergi? dar nu ai avut eb P: Da. Ti De fapt, eu cred cA ai avut un gard precum: Nu vr ju am chef si Aya este? P: Da, mam gandit: Nu am chef 6% mers.” T: Ce emorie P: Cred m chef si mer peulu] corecteaza sublil © pacienta care confunds andurile‘cu emofiil P: Stiteam in pat, ma uitam in tavan gi simfeam ci nu voi fi in stave si mk ridie din pat si vo curs, T: Deci stateai in pat si ai avut cAteva ganduri: Nu voi fi In stare si ma ridie din pat. Voi i Ia curs. P:Da, T: Si la nivel em: ncori cf este necessr sa faca pacientei o dist este important sf faci cul respectiy, cd des nfei nu va fl Intrerupt itste informatii importante. In cele din urma, c& nied mu vor fi T: Au exista momente tema pentru terapie? 1 fost cAteva ‘1: Aj putea sa-{i amintesti un moment Seara trecuta, dupa cin, suaingear sedi jptaména asta in care sa te gandesti si-ti fal nume? nasa yi mivam dat seama cd azi¢ ematillor 107 _weriicares on 8 nu ma va ajuta, ate, Vom reveni ime: 1 diferenta di la nivel emotional ~ cum sunt tristefea, Andurile sunt ideife pe care le ini. Poti observa diferenta? jorarea si aga mai departe. euvinte, fie in im: furia, tng ai; le gandesti fle p: Cred cA da. T-Atunci haide s& revenim la seara recut cand te-ai géndit la r ea temei de cast. Ce emotie ai simtit P:Cred ef tristeje. = Sice ganduti ai avut? p,,Nu are nici un rost. Niciodatii nu mi voi face bine avut gai uNu are nici un rost. Nieiodati na ma voi T: Dee face bine” si aceste ganduri te-au facut sa te simy P:Da wista, Aga este? find e al T:Sally, ce fea intrat in dormitoral tau si ai vizut et ¢ gol? P: Tristate, singuratate, deprimare, 7: Deci te-ai simtit foarte trista, singura si deprimati. Ce gand sau imagine tera ficut si te simi aga? prin minte IMPORTANTA DIFERENTIERIT EMIOJILOR conceptualizeazé sau reformuleazi. | incercand si inteleagi experienta dea searma de m ctul de vedere al in care credinfele inte ganduri entru terapeut. Insa,108 ___Psihoterapie cognitiva: fundamente $1 perspec gAndului sau automat, el cercetenza in continuare, dup’ cum este presen in transcrierea de mai jos. T: Cum te-ai imfit atunei cand mama ta nu fi-a retumat apelul cig atunci? P: Am fost uista, in regula, putin confuz, deoarece acestea par sa fic mai mult niste gindy ase, Ti-a mai trecut gi altecva prin minie? A-ti imaginezi situatia? Spuneai c& stita| [Terapeutul ajuta pacienta 8 igi imagineze cat mai v/ putea aminti gandurile automate.) P: Si apoi Dac reguld.” : Ce se intampla in continuare? Ma uit Ia telefon gi tri dau lacrimile, Ce ifi trece acum prin minte? nafia pentru ag lat cova? Poate e& ceva nu (i este nimeni cdruia si-i pexe caruia sii pese, Cum te face si te siti acest gi! atent gi gi-a dat scama de 0 posibili inconsistenjai intre conjinutul indus automat si emotia asociat’ acestuia, El a reusit apoi s& ajute pacienta isi aminteasca un gand automat cheie, utiliza ar fi ales s& se focalizeze asupra géndurilor anxioase, poate cl nu aflat care este preocuparea cea mai importanta a pacientei. Cu toil ca focalizarea asupra unui gand mai putin important putea sa fle util jentificarea si evaluarea gandurilor automate cheie de obicei accelereid procesul terapeutic. motilior 109 _Wensficares emorik 0 DIFICULTATI CARE APAR IN ETICHETAREA EMOTIILOR eticheteaza emotiile usor si corect, Totust, uni emojillor relativ strac; alii Injeleg etichetele , ined au dificultati in etichetarea propriilor aceste dou cazuri este util ca pacienta ale Ja nivel cogni specifice. In ori arof! “Tgatura Inte reac sale emotlouale 91 etichctele accstora tn .c, Realizarca unui ,Tabel cu emofii” ca in figura 7.1 ajuta invete cum si igi eticheteze mai eficient emotiile. situaili SP>* pacienta cf astfel inti Im Tristate pa NUM Furie ‘GAnd idic mana la Fratele meu imi 7 tpune cf ieee cu returneaza ap lacurs, prictenit 2, Cclegada camera 2. Intlnirea din cémin 2. Scrlerea proiectulu papoiazs de eccnomie. 3, Golega de camera 9. 3 48 muzica prea tare. daca vrea sé la. cna FAGURA 7.4, Tabelul ev emnotii al ui Sally P; Sigut: n care te-ni simtit fu Cand fratele meu a venit acasa de Ia facultate si avea Nu a yrut s& petyeaca deloc timp cu mine, o situatie specifica? vacanta de Craciun, Nu-l mai Credeam ca vorn ste impreu anunjat imediat ce a venit ef iese cu prictenii lui TAI putea sB-fi amintesti o situatie P:Aa, da, naer vazusem de la Zi PiCine se crede? Se crede asa de grozav doar din cauza ci acum ¢ la facultate, tu te-ai simi ?: Futioasa,Terapeutul fi cere pacientei s& isi aminteasca u imtit 0 anumita emie deser ‘cal emotin corect, insi terapeutul vr: Tuer, astfel ed fi cere si i ‘cestora se potriveste Intr-adev identifioata de pac! ‘Apoi, terapeutul cere pacientei si igi amintenscd alte doy in care s-a simfit furioass, Acest schimb de 1 destul de scurt si terapeutu! nu 8 le se pare c& pacieny, se asigure de aceq © gandurile automate, Continuny din deserierea pac el este destul de sign coreet, Prin urmare, terapet nua cu stabilirea unei sarcini peatn, tema de casa. T: Noteaza aceste trei situatii in care te-ai si a, Uile, hal facem mai multe coloane $i s8 0 Ai putea st notezi in cAieva cuvinte cele trei sit P: (Face acest Iver) T N-a mai rimas mult timp din sedini2 ‘esupe celelalte dowd coloane ,,tristete” 41 ,ingrijorare.” Ai vrea sh te gindegi a anumite situagii in care ai simfit aceste emofii si sa le notezi acai? Crezi ef ai putea si faci asta fara prea mare efort? P: aT: pacionta fp fe motivul penir care trebuie sh facé aceasté sarcind.) {yi mai amintesti de ce merila sa-{i petrect ea emotiilor? 3 { sigurd cum mii simt sau ce mA deranjeazi si aceast ma ajute 7 putea sd iei in considerare accast& list tn timpdl junci cand observi eh ogti supirata gi Incerei siti di P: 1a de cas’: £8 termin acest ,.Tabel cand sunt suparai nu este necesar’ utilizares acestei tebniti abordate anterior, in timp ce aljii ar putt emotiile negative (vezi figura 7.2) sie seurta discujic Trista, ceorimata, singure, Anwisaed, ingrjorata, tematoare, speriata, tensionata Furloasa, suparaia, Dezamsgité Geloasa, Invigioesa Ninovats Rania Suspicioasa ae AGUA 72. DIFICULTATI CARE APAR ATUNCI CAND SE EVALUEAZA, INTENSITATEA EMOTIE! ‘untifice infensifatea emotiel pe care o ex! Gefimetionale despre emotia in sine, de exemplu, crezind cf daca resimt Gare redusd de distres, aceasta va ereste si va deveni intolerabila. Faptul ya ajuta pacienta in testoren acestei credinte. fn plus, este ueze daci chestio erea si raspunsill adaptatiy la un génd sau 0 credinta au fost eficiente, Terapeutul si paciente ‘tie necesito interventic suplimentar’, evaluind feaderea in intensitate a emofiei. Terapeuyii care omit si evalueze odifcarea stiri de distres, pot asuma in mod gresit cio intervenfic « tifel, tree prea repede 1a urmftorul gand sau [a urmitoarea Mublemi, Sau, sar putea intdmpla opusul, eb pot continua discutarea rear gind automat sau a-unei credinge, 18¢8 SB reslizeze cK avestea nu mai rode pacientei o stare de distres. fnlecle din urma, aprecieres intensit duu ajuta atat_ pacienta, cét gi terapeutul sa ste so examinare mat aminuniia, © situafie care este relativ putin ts emotional ponte # mai pun valoroasi pentru a fi discurat2, viake pacienta resimte 0 stare putemic& de distres gi fa Tactivate credinge importante i evaluere intensitaten unel emotii succes $i unei emofii Intr-o situajie Jeasch dact acea situajie wImi pare rau, darana ee ee Psihoterapie cognitiva: fundamente worea emoti perspe P: Cred c& am fost deatul d T: Daca 100% reprezinti istejea_cea mai mare pe care iuati Yecodaia sau pe care iji poti imagina ca ai putea-o simi si 0 este d er S10 este dig , Vizionarea ur la TY sambata trecuta trist, edt de tisth te-ai simyit chiar atunci cand ea a spus: imi pay | een a maulcennularniiinp toe end mam intrebat caca vol intarza esiazt la sedinta 75%. a BUreraistrajenre:oreamn epandlete? es Ghee Pisin invebat ds/ca ma uri marielpa Sen rain a (Gare in ey (ganalsiaat aa cleaner may} sox Gare re ared\ hectte (enetan ata es 2% ove 2 Tse come | feepune e Sea Points ROlaIVUSE Desde Featetrsa” | guy (cure earl en nergy ores tre in erate! ifsta % : 2 Pa Giylvabirs cledeanndsrera Vsiaee cued Seni este mai usor si-si amintestt daca Iti imaginezi 8 esti chia won in fos apn crs dar rst gc de tituatiel, (Core peclentel si yretrdasci” expert Ex eet see cine Neetpaner Piet ee oat a ioc ental epise al atcha FaURATA. Bea enor ahi Say tre destul de trista gi foarte tristt, T: Undeva intre 75% si 100% Faia de care numar este mai apropiss P:Ad... probabil ef atunei cfnd tatil mou a avut un accident de megind si ¢n eredeam ef va mt 1 WNoteer st trist intr-o proportie de 80%. Pacienta sa noteze ..Accidentul de masi laidlul mew” t pariea de jos @ pagintl.) Acum in ce situayie nu ai fost oo PoE icoongiioe? cu cao Seala Emofiilor, pentru ca eas’ 0 poatl | Cred of cishath etd ma utiliza drept gl emotia domi ce acest luc) fe ulterioare (figura 7.3). Terapeutul alege nt pentru & TO sa punem asta In partea de sus a re acestea doua? cru.) Ok, dar T. Serie acest ueru aproape de mijfoc.) Bine, alti situatie in care ai fost ingrijorata P.Atunci cand am 8 cu sil ajuta. Dar, mai inti, st portant sa evaluezi cAt de intensa esie emotia ta? P: Afi spus sapttimdna trecuta ei este un mod de a discutat. $i pentru a afia dack + m haide si fact ita in partea dreapta si eram afla daci ceva merité tat st Mispund unui gand. ta cu ind ai avut acea durere sau atunci ai de Incr C8 te-ai putea simfi cel mai ingrijoreti?415 pteraple ognitiva: fundamente si perspe, T (Serie .,Durere in partea dreaptd: apendicité” aproupe de paginit.) O} P: Pai, noapten de unde s-ar situa? nte de accidentul nei cand colega ta de camera a iegit cu prietenul ei a eran t prea riu. A mai fost si al de economic faiaui meu. Pacienta contin In acelasi mod pind ce gr ntensitafi 1 sur terapentul urmireste $8 objind o ima ¥ © ajut& si-si diferentieze cl proces, el dt dovada de empatie pentn aluede ghndurile dsticfonale 1 poate sa int gradat procer merele atriby ae Emojiile pacientei si 0 jau influentat dispoziia cere pacientei a tiv flechrei situ je sunt revizuite. Apoi el i ghid, ori de cate 0} Crezi c& vei avea P: Nu. Cred c& va fl usor UTILIZAREA INTENSITATII EMOTILOR IN GHIDAREA TERAPIEICu seopul de a fi cat mai eficient, terap sr cheie pentru a fi ev nit sedinta. Acest capitol descrie modu multe ginduri auton n decide ce si fac: avut acest gand?::) Sd ajle mai multe infor ainte s& ai acel ging?” Cand s-a intampltt TERAPEUT: Ce tira trecut pi de rea gandurilor eutomate nd mentale din Gy identifice atte ganduri autoniate san » Alte Se veer situaite. (git mas trece si altceya. prin mince! ceGini sau seprezentsriamentale?”) inne penolvared. de probleme pentru situofia. asoclaid cu Br dul undomat, (abe 6 paren SK Fach fn legatara cu asta?” «Com sa ivcurent inainie eu aves! gen de situalfi?” Ce Wai dori 5% dinfa din spotele gdndului automat. (Ce * adeyarai?”) “$4 treacd (a, alia tema de discutie: {uctu, Ai putea smi spui ce aliceva AbeastH gedin{a? Daca lucrim-asupra alingem Obiectivele terapeutice propuse Ge tinccre Sil wealinee gceetui pand neva ajuia = pentru aceasit sedin(a aera pacienta pe agenda de Inera? Daca ne focalizémn asup cae end vor fl alinse (problema/problemele. asupra. Aro See ai lucitin? Deck mie. Yom aves suficient timp:sa_abordam Poriocuparile el) Va colabora climine Ia evaluates acestui gona? RPGS te ne focaliztm esupia acest: andy esse tnul iamportant? Aestivedistossignat saul disturcfional? Feprorsniatiy sat relevant? pcdoiule sjuth erenta ia mal mule sushi? Explorares iui ms va: aiula 58 MBaceptunlizez mai bine probleme nte atunci cénd pu ai PACIENTA: Ca sunt atat de ineficienti. Sistemul e ata de deficitar T:Cum te-ai este reprezentat P: Frustrata, 1. (Cat de é ai acest tip de acest tip de gand?”) ce macura te Supt T, Cat de fru118, Psihoterapie cognitiva: fundamente $1 perspectiye P:Mi-am spus: La naiba cu ca” y dupa aceea nai bine. Par 2 totusi pan’ luni, sma, Mai este in camera mea si Iucrat la problemele de cl T: Ce s-a intampl dispozitia ta? am imprumutat cartea de la Lisa “va important despre aste inai sus, terapeut dus pacientei in acel moment © stare de distres, nu msi terioare, deoarece: (1) acesta nu mai prezenta dist jeniru Sally, (2) ea s-a cemportat intr-un mod funefional, (3) situstis g fost rezolvati, (4) pe agenda de lucru existau probleme mai presante, Sally nu a prezei situatii decide cf gindul automet, oy FOCALIZAREA ASUPRA UNUI GAND AUTOMAT luereze asupr: ptul cA ace! Dups ce a decis i coafirme rebari \ceareh ind merita explorat, punandu-si urmatearele Ss fn ce whasura consideri adévatacavest wind acuin @ = 10030)? a nivel emolichal) cand ai acest gind?, "2 Cit de intensi (0 — 100%) este [aceasta emotie]? o Dex’ paci Andul automat si nu mai resimte o stare de distres, terapeutul cel mai probabil ca va sugera sa treacd la un aspect de pe agenda de lucru. Inst, dact pacienta crede cu tarie gndul \ce un distres semnificativ, terapeutul incearet gine, punandu-i Inirebari in conformitate eu model 1. C8nd ai ayutacest wand? In ce s 2. Ce alte ganduri sau imagini care sf {ti produca o stare de distres ai nai avut in aceast’ situais? 3. [In special pentru pa anxiosi:] Ai observat ca se. intémpl ceva in corpul t4u? Dac da, ce anume? 4. Peurma ce-ai ficut? ey epluarea windurl vee Dapa ce obtine o ima: pul sau mai mulee diners urmatoarele hic Ga concoptuslizeze menial siu cu vore (are modul tn care se SE feene gindurile din azeast@. sitajie ev conceptalizarea Formals) Sally, acest er putea 6 un alt exempt al feprulu 8 Selvin mod constant of vei estin” eat ere acest gand automat pentru a consolida implicit san Boe ie miodclal cognitiy (de obioei in primele sedinte ale terapiels fe G2 Sapni ypest atunci-cang eral ia bloteed, esrefind = ' "Nioiodaw fu vol refine toate aston. Acest Javeti, ai avut gandul gdnd fe-a fiicut 4, si inchiai cartea gi s@ renunti. Asa peste?” z 5, Si ajute pacienta sa evalueze si sk raspunds sinduls gatrebarile de tip socratic, precum in situatia urmstoare: dovesi oi cl nu Vei putea invata niciodata toata mate! $& aplice rezolvarea de probleme cu pacienta: ,,Sally, ce ai p' $i faci ca s& re}ii mai bine gcest material?” js. 38 utilizeze tehnica analizei conceptualé (vezi Capitolul 10, pag, 145-146) pentru a descoperi o credin(a centrala: Sally, dac& ar fi materia la chimie, ce ar inse adevarat cain | -asta pentru tine?” JNTREBARI FOLOSITE PENTRU EVALUAREA UNUI GAND AUTOMAT ci ji produce pacientei o jotionale, fiziologice evalueze. inst, ef nu face in n primul rind, el un sambure De +1 reou bicei, ele conti ased dacd exist i complet eronate, caelPsihoterapie 004 © $1 perspecty poate uti ynarea chiar din a ches ima sedin{a penn specific, fn a doua sau a treia sedinta, el sk fi explice mai clar pacie: 1 (Sumarizeaed etapa antertoard a sedinjet! noteazd gandurile arvtomey ca st le aibé amdndoi) Deci stunci cand te-ai intélnit cu prietena Kare! sE\ nici pasd de fapcoy se intai c 8a te simti trista? P: Da T: $i im ce masura ai considerat adevarat acest gand 1a momen) Fespectiv P: Dest] de mult. Cam 90%, T: $i cat de tri P: Cam 80%. Tr Iti mai amintesti ce am discutat siptimana trecuti? Uncor automate sunt adevarate, alteori nu, adevar. Am putea si ne uitim act vedem eft este de acurat? P: Bine, T: Aici este o 2 te-al simfit? ndutile simbure é acest gand despre Karen ca si rebar wre ag vrea sa le luam in considerare [Vezi figura 8.1.] Pofi pista aceasié copie. Ne vor uita la primele i intrebari, Vreau sf fe intreb — ce dovezi ai avut e& gandh de fapt de ce se Intampla cu tine? erabita. A spus scurt: 58 mearga repede. Abi T: Mai ai gi P:Nu ... nimic de care s-mi dau seama acum, Cu exceptia fap! uneori este destul de ocupata si nu are prea timp pentru mine T: Altova? P: Nu. Cred cf nu T: Ok, acum ai vreo dovada contrara, 8 poate et chia P:(Raspunde fn ferment gencrali.) Pai este desi prietene de. T: Ce anume face s id i pasa de tine? de dragura, Suntem dovedi ed te place? (Ajstd pacienta se se gandeased la lucrurt mai specifice.) m .. de obicei mi intreabs daca ri stam de vorbé pi ———GHESTIONAREA GANDURILOR AUTOMATE a 5 sunt doves le care sustin acoasté 7 Gar tn overt imoobive acestel Ie! gnlsta vre0 explicatie alternativa? te col mal rau lucru care sar putea intampla? Ag putes supravicle! acestuia? Gre este ca! mai bul Gare este cel mai re \uotu care sear putea Intampla? ist rezultat? are este efectul dacd eu cred acest gand care eat rectal daca micas sohimoa mos de gAnsire? cco or rebui 88 f2¢ In pivints asta? ce kag putea spune (one pritene) daca e@ ar fn ecooasi sitale? ae AauRA BA. Chestion wD 4, HA SB. 1y mai fost si alte daji cand ea a ea. tecout gribita pe Langa tine fer Ok Deci, pe de-o parte, c De asemenea, vorbeasea mull cu tine. os slic am cand ot Fost destul de coupatd. Dar, pe de alta parte, te cheams ci engi uneori stafi de vorbA pana noaptes varziu. Aga este P: Da. esi cu privire I tneeared cu tact sd descopere dover! cu privire 1a a iveald dovezi | dilly Duy ce seoate tay ee Ee in sectiunea cess ce a spus pacienta ceapd @ explicatic alter calizeze rezultarele urmatoare, el o ajuti pe Sally capt oe pezonabile pentru ceea ce Sa intémplat gi Hi eer posibile. fiuna i pasa de now. A\ T.Binc, Acum, haide s& privim situajia din ne a explica ceea ce s-a intamplat , altul decat intampla? P: Nu stiu. oh T.Din ce alt moti ar fi putut sa se grebeasc P:Nu sunt sigurd, Poate c& avea un curs sau “rin undevs.