Tema8:Operatiunile valutare a Bancii Comericale.

1.Curs valutar,notiunea si tipuri.

2.Clasificarea operatiunilor valutare.
3.Operatiuni de vinzare-cumparare a valutelor.
4.Modalitati de transfer international de fonduri.
5.Pozitia valutara a B.Comerciale.
[1]Operatiunile bancare in valuta au o pondere importanta in economiile modern si se refera cu
prioritate la incasarile, platile, compensarile, transferurile, creditarile precum si la orice alte tranzactii
exprimate in valute si care se pot efectua prin transfer bancar in numerar cu instrumente de plata
specific sau prin alte modalitati agreate si acceptate de catre banci.
Aceste operatiuni se desfasoara in principal pe piata valutara si se refera in primul rind la relatiile ce
au loc cu persoanele fizice si juridice in procesul cumpararii si vinzarii de valuta.Principalii
participant pe piatavalutara sunt B.Comerciale.Avind in vedere ca toate operatiunile in valuta straina
se desfasoara cu ajutorul cursului valutar, avem nevoie sa determinam ce reprezinta cursul valutar si
care forme poate avea.
In relatiile economice international este foarte importanta cunoasterea valorii unitatii monetare a unui
stat fata de cea a altui stat.Raportul dintre acestea, stabilit la un moment dat pe piata se numeste curs
valutar sau curs de schimb.Altfel spus, cursul de schimb reprezinta expresie a raportului valoric
dintre doua monede.
Operatiunile stabilirii pe piata valutara a cursului unei monede in raport cu alta se numeste cotare.
Cotarea poate fi de doua feluri:
1. Cotare directa-cotarea prin care unitatea monetara straina ramiine constanta iar unitatea
monetara nationala variaza(ex: 1EUR=16MDL)
2. Cotarea indirecta-indica cite unitati monetare straine fac o unitate monetara nationala
(ex:1MDL=1/16EUR).Cotarea indirect se utilizeaza numai pe pietele Marii Britanii si
Canadei.
3. Cotarea incrucisata sau Cross-rate-presupune interventia unei a treia monede in vederea
echivalarii unei unitati de moneda straina in unitati de moneda nationala.

2.Cursul valutar se mai numeste si curs de schimb sau daca este exprimat procentual capata
denumirea de rata de scimb.Cursul petii sau curs valutar economic este cursul practicat efectiv pe
piata la un moment dat,unde in urma unor tranzactii, el se poate schimba sub influenta diferitor
factori si in primul rind in functie de cerere si oferta.
Exista cursul valutar official stabilit de catre autoritatea monetara in majoritatea cazurilor de BN in
mod unilateral.Din punct de vedere al stabilitatii,cursurile valutare pot fi:
Cursuri punctelor de aur
Cursuri stabile
Cursuri fluctuante
Se mai pot intilni:cursul bursier-stabilit la bursa valutara in functie de cererea si oferta de valute.
Cursul valutar tolerat sau negru care se stabileste la bursa neagra si apare ca practica fata de valutele
care nu formeaza obiectul cotarii la bursa sau banci.

In functie de obiectivele polititcii valutare, autoritatea monetara poate stabili cursuri unice-apar
atunci cind autoritatea monetara stabileste un singur curs pentru fiecare moneda straina indifferent de
tipul operatiunii la care este folosit.
Cursuri multiple-situatia in care autoritatea monetara dintr-o tara stabileste simultan mai multe
cursuri pentru aceeasi moneda straina in functie de diferitele categoriei de operatiuni la care sunt
utilizate.Ele pot fi differentiate in functie de tipul operatiunii la care se pot utilize in:
Comerciale-pot fi unice si presupun utilizarea unui singur curs pentru toate marfurile sau
diferentiate pe grupe de marfuri.
Necomerciale
Pe piata se mai intilnesc termenii de:
Curs de schimb la vinzare-pretul cu care Banca comerciala vinde valuta
Curs de schimb la cumparare-pretul cu care Banca comericala cumpara valuta
Diferenta dintre cursul de vinzare si cel de cumparare reprezinta marja valutara si este pentru banca
un venit.
Bancile utilizeaza in activitatea lor urmatoarele tipuri de cursuri:
1. Cursul la vedere sau spot-cursul zilei utilizat de banci in derularea operatiunilor spot,cu
decontarea acestor operatiuni in termen de 48 de ore de la data tranzactiei.
2. Cursul la termen sau forward-cursul utilizat pentru derularea operatiunilor de vinzarecumparare valuta la termen,adica cu decontarea acestora intr-un termen mai mare de 48 ore,
ca de obicei acest termen poate fi de 1,2,3,6,9 si 12 luni
Cursul valutar este variabil datorita factorilor economici, politici, monetari, sociali etc, care
influenteaza puterea de cumparare in tarile care intra in comparative.In vederea asigurarii unui curs
optim al valutelor, statul poate intervene pe pietele valutare.
Prin interventia pe piata valutarase intelege activitatea bancii central de a cumpara sau vinde unele
valute in scopul ridicarii respective scaderii cursului acestor valute in raport cu moneda nationala.
Rolul autoritatiimonetare consta in a intervene prin vinzare sau cumpararea pe piata a valutei celei
mai solicitate in vederea readucerii cursului la nivel anterior.Statul intervine indirect folosind taxa
scontului.Astfel, daca intentioneaza sa majoreze oferta de valuta pentru a face presiuni asupra
cursului, statul creste taxa scontului, ceea ce determina cresterea nivelului general al dobinzilor pe
piata respective, atragind in felul acesta capitalul strain. Prin aceasta interventie este facilitata
patrunderea valutei straine in tara.Acest process se poate aplica si invers cu rezultatele respective.
O alta posibilitate este aceea de interventie directa pe piata, autoritatea monetara completind oferta
de valuta in cazul in care aceasta este insufiecienta sau completind in caz contrar cererea de valuta.
Interventia pe piatapoate fi discretionara atunci cind statul are intentia sa intervina oricind si la orice
curs sau limitata la o anumita perioada si la un anumit nivel al cursului.
Devalorizarea reprezinta micsorarea oficiala a valorii unei monede.Aceasta are drept consecinta
micsorarea puterii de cumparare a monedei si modificarea raportului de preschimbare fata de alte
monede.
Deprecierea valutara reprezinta fenomenul prin care o moneda pe un interval dat isi diminueaza
puterea de cumparare in raport cu alte monezi.
In relatiile de comert exterior,devalorizarea si deprecierea favorizeaza exportul si actioneaza ca o
frina la import.
Revalorizarea reprezinta majorarea oficiala prin lege a valorii unei monede si are drept consecinta
directa,cresterea puterii de cumparare a monedei revalorizate si modificarea raportului de
preschimbare fata de alte valute.
Reprecierea valutara reprezinta fenomenul prin care o moneda pe un interval de timp dat isi mareste
puterea de cumparare.
In relatiile de comert exterior,atit revalorizarea cit si reprecierea actioneaza ca o frina la export si
incurajeaza importurile.
Cursul oficial al leului moldovenesc fata de dolarul SUA se determina de BNM in baza informatiei
privind volumele tranzactiilor de cumparare-vinzare a dolarilor SUA contra lei moldovenesti si
cursurile valutare aplicate de catre bancile licentiate si BNM la tranzactiile in cauza.

La determinarea cursului oficial al leului moldovenesc fata de dolarul SUA se utilizeaza metoda
mediei aritmetice a mediilor cursurilor preponderente de cumparare si vinzare ponderate la volumul
tranzactiilor de cumparare-vinzare efectuate pe piata valutara interbancara sic ea intrabancara ale RM
intre orele 12.30 a zilei lucratoare precedente si 12.30 a zilei de raportare.Raportul se intocmeste de
catre bancile licentiate si se prezinta BNM in fiecare zi lucratoare pina la ora 14.30
Cursul official al leului moldovenesc fata de valuta straina alta decit dolarul SUA se determina in
baza cursurilor incrucisate valutelor straine respective fata de dolarul SUA stability pe piata
international la ora 14.00. Ca urmare a calcularii cursului oficial al leului mdl, se intocmeste
buletinul informative privind cursul oficial al leului mdl fata de valutele straine.Dupa semnarea
buletinului informativ, cursul oficial al leului mdl se difuzeaza bancilor licentiate prin intermediul
SAPI si alte mijloace.

1.Piata valutara,banci si econometrie-Eugen Stefan Pecican (Bucuresti

2000)
2.Legea RM nr 62-XVI privind reglementarea valutara din 21.03.2008
3.Regulamentul privind conditiile si modul de efectuare a operatiunilor
valutare aprobat de BN din 26.03.2010
4.Regulamentul cu privire la unitatile de schimb valutar aprobat de BNM
din 05.03.2009
5.Regulamentul privind conditiile de acordare rezidentilor a creditelor in
valuta straina de catre bancile licentiate aprobat de BNM din 22.01.2009
6.Regulamentul privind eliberarea de catre BNM a autorizatiilor pentru
scoaterea mijloacelor banesti din RM din 22.01.2009
7.Regulamentul privind autorizarea unor operatiuni valutare de catre BNM
din 05.03.2009
8.Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului mdl fata de
valutele straine din 15.01.2009
9.Regulamentul privind pozitia valutara deschisa a bancii aprobat de BNM
din 28.11.1997
[3]Operatiuni de vinzare cumparare a valutei:
1. Tranzactiile la vedere cunoscute si sub denumirea de tranzactii pe bani gata sau SPOT-se
refera la vinzari-cumparari de valute la un pret fix intr-un termen care include 2 zile
lucratoare dupa data incheerii tranzactiei.Predarea-primirea sumelor de valute tranzactionate
se face imediat sau celmai tirziu intr-un termen de 48 ore.Banca poate fi pusa in postura:
-de a cumpara o suma exprimata inntr-o valuta straina si in acest scop are in vedere cotatia la
vedere in momentul respective
-de a vinde o suma exprimata intr-o valuta straina, ceea ce banca va realiza la pretul de oferta.
In cazul in care operatiunile la vedere solicita transformari dintr-o valuta in alta ocolind dolarul, este
necesar sa avem in vedere modul de determinare a cursurilor incrucisate,aceasta pentru ca bancile
afiseaza cursurile in raport cu dolarul.
2. Tranzactiile la termen-constau in intelegeri de vinzare sau de cumparare de valute la o data
viitoare, distanta la peste 48 de la momentul intelegerii la un curs de schimb stabilit in
momentul perfectarii intelegerii pentru o suma specificata.Intre intelegerea reciproc acceptata
si indeplinirea ei se scurge un interval 1,2,3,6,9 sau 12 luni.In tot acest interval,tranzactiala
termen nu poate fi anulata.

Din punct de vedere teoretic,stabilirea cursului de schimb la termen mai are si denumirea
FORWARD si se bazeaza pe corespondenta dintre raportul ratelor dobinzilor celor 2 valute la care se
refera cursul si raportul dintre cursul la termen si cel la vedere.

CStermen=CSvedere*1+rata dob monedei de referinta/1+rata dob monedei cotate

Corespunzator teoriei, cursul la termen este aproximativ la paritate cu rata dobinzii, proportia in care
difera rata dobinzii monedei de referinta de alte valute este aproximativ proportional cu diferenta
dintre cursul la termen sic el la vedere.
In ce priveste cursul de schimb la termen, el se stabileste in raport cu diferenta dintre ratele
dobinzilor celor 2 valute dar si in functie de alti factori. In practica cursul FORWARD se obtine din
cursul SPOT la care se adauga sau se scade o diferenta definite prin 2 termeni numiti: pip-uri sau
puncte, corespunzatori cursului de cumparare respective de vinzare. Astfel cind cursul FORWARD
este mai mare decit cel SPOT se spune ca valuta face prima iar moneda face discount si diferentele
respective se adauga la cursul SPOT. In cazul in care cursul FORWARD este mai mic decit cel
SPOT, valuta face discount si moneda face prima iar diferentele respective se scad din cursul SPOT.
Cu alte cuvinte,daca una dintre monedele,de ex moneda cotata poate devein la un termen viitor mai
scumpa in raport cu moneda de referinta,se afirma ca moneda cotata este platita cu prima deci este
FORWARD PREMIUM. Daca moneda cotata devine mai ieftina la un termen viitor, se afirma ca ea
este platita in pierdere deci este FORWARD DISCONT. Marimea primei sau pierderii se stabileste pe
baza urmatoarei relatii:

d=CSvedere*(Rdmr-Rdmc)*termen in zile/360*100+(Rdmc*termen in zile)

CStermen=CSvedere(+-)d
Dupa scopul urmarit,operatiunile la termen pot fi:
Lucrative(speculative)-cind se doreste obtinerea unui cistig
De acoperire-cind obiectivul operatiunii este de protejare impotriva riscului valutar
Tranzactiile la termen reprezinta cel mai raspindit instrument de protejare impotriva riscului valutar.
3. Tranzactie de schimb SWAP-implica o dubla operatiune de preschimbare pentru aceeasi
valuta daca una dintre operatiuni este la vedere iar cealalta este la termen sau invers.
O combinatie dintre o cumparare de valuta la vedere si o vinzare la termen reprezinta operatiunea
de schimb SWAP.
Scopul operatiunilor SWAP valutar este legat de protejarea a detinatorilor de valuta impotriva
riscului valutar sau riscului de rata a dobinzii.Astfel de operatiuni se fac numai in grupul monedelor
liber convertibile care coteaza la termen la un cost acceptat pe pietile interbancare. BNM utilizeaza
tranzactiile SWAP valutar cu banci ca instrument a politicii monetar-valutare. BNM efectuiaza 2
tipuri de operatiuni SWAP valutar:
Tranzactiile SWAP valutar de vinzare-cumparare in cazul in care BN vinde valuta straina la
vedere(efectuiaza tranzactia SPOT contra monedei nationale) si concomitent cumpara la
termen aceeasi suma de valuta(efectuiaza tranzactia FORWARD contra monedei
nationale).Acest tip de tranzactii, BN efectuiaza cu banci in scopul satisfacerii necesitatii
bancilor in valuta straina.
Tranzactiile SWAP valutar de cumparare-vinzare in cazul in care BN cumpara la vedere
valuta straina contra monedei nationale si concomitent vinde la termen aceeasi suma de
valuta contra monedei nationale. Acest tip de operatiuni BN efectuiaza cu banci in scopul
absorbtiei de pe piata interna a excedentului de lichiditati in valuta straina.
4. Arbitrajul valutar-operatiunea bancara de vinzare-cumparare adeseori simultane de valuta pe
pietele valutare in scopul exclusiv al realizarii unui cistig din:
-diferenta de curs a aceleiasi valute pe 2 piete diferite
-diferenta de curs a aceleiasi valute pe aceeasi piata la date diferite
-diferenta de curs intre 2 valute si 2 piete diferite
Scopul efectuarii acestor operatiuni poate fi:
-comercial cind incasarile din export sunt exprimate intr-o valuta iar platile pentru importuri in alta
valuta.

-de acoperire a riscului valutar-atenuiaza pierderile rezultate din variatia cursului monedei de
contract
-speculativ-cind diferenta de curs intre 2 monede se realizeaza in cistig
Cea mai simpla forma de arbitraj este arbitrajul direct-el consta in vinzarea unei valute pe piata pe
care coteaza cel mai bine si cumpararea concomitenta a aceleiasi valute pe piata care coteaza cel mai
slab.
Arbitrajul dublu care semnifica situatia in care pe o piata valutara se initiaza succesiv sau simultan
operatiuni de vinzare-cumparare prin tehnica cursurilor incrucisate.
Arbitrajul multilateral ce consta in combinarea cursurilor existente pe piata pentru valute diferite pe
piete diferite in acelasi moment in vederea procurarii unei a treia valute la un curs mai avantajos.
Arbitrajul la termen ce se poate efectua pe una sau pe doua piete si anume:
-arbitrajul la termen pe o singura piata care este efectuat de o banca in scopul realizarii unui cistig
din diferenta de curs a unei singure valute pe aceeasi piata la doua date diferite.
-arbitrajul la termen pe doua piete aceasta operatiune cauta sa realizeze un cistig de pe urma
diferentelor de curs valutar la termen pe doua piete
-arbitrajul combinat prin aceasta forma, arbitrajistul jongleaza cu termenele si pietele si anume el
vinde la vedere pe o piata si cumpara la termen pe aceeasi piata sau cumpara la vedere pe o piata si
vinde la termen pe o alta piata in functie de aprecierile pe care le face cu privire la evolutia cursurilor
valutare pe acele piete
-arbitrajul valutar combinat cu arbitrajul dobinzilor este forma de arbitraj in care beneficial bancii
rezulta din diferenta de dobinda care se poate obtine dintr-un plasament de capital pe o piata sau alta.
In cadrul bancilor este organizat un serviciu de arbitraj valutar prin intermediul caruia se initiaza
operatiuni de vinzari-cumparari de valute pentru persoanele juridice.Acest serviciu
indeplinesteurmatoarele functii:
Efectuarea operatiunilor de plasare si atragerea de depozite in lei si valuta pe piata interne si
international in corelare cu situatia lichiditatii bancii
Utilizarea instructiunilor specifice pentru obtinerea de profitdin operatiunile de pe piata
monetar-valutara
Efectuarea operatiunilor de vinzare-cumparare intre diverse valute
Vinzarea si reglarea permanenta a structurii valutare a bancii pentru mentinerea unui echilibru
intre active si pasiv si a unei structure corespunzatoare a resurselor proprii in valuta
Efectuarea operatiunilor derivate si a operatiunilor cu titluri si hirtii de valoare exprimate in
valuta
Stabilirea cursului de schimb al leului contra principalelor valute convertibile in vederea
efectuarii operatiunilor in reteaua caselor de schimb ale bancii

[4]Relatiile comerciale si de plati ale tarii noastre cu strainatatea se desfasoara in conformitate cu

normele BN si Hotaririle guvernamentale.
Agentii economici au obligatia de a cunoaste prevederile legislatiei valutare atit din tara noastra cit si
din tara partenerului extern pentru a asigura ca derularea contractului se face in conditii tehnice si de
eficienta corespunzatoare.
Documentele aferente exportului-importului si prestarilor de servicii se remit si se primesc in si din
strainatate prin banca la care agentul economic este titular de cont,este interzisa expedierea, primirea
si schimbul direct de documente care prin natura lor reprezinta creanta si angajamente de plata fata
de partenerii externi.
Relatiile international de plati ca si relatiile comerciale ce stau la baza lor se desfasoara fie pe baza
unor acorduri statale si opozabile partilor semnatare fie in cadrul unor relatii de drept privat de regula
contractual de vinzare-cumparare de marfuri sau servicii,dar indiferent de cadrul in care se
desfasoara relatiile de plati in practica se utilizeaza urmatoarele forme de decontare:
Cecul
Ordinal de plata

 Acreditivul documentar
Incasoul documentar
Scrisoarea de garantie bancara
Cecul-prin continutul si forma sa reprezinta un ordin scris neconditionat dat unei banci pe un
formular tipizat de a plati in favoarea unor personae fizice sau juridice o suma de bani.Partile
implicate in circuitul cecului sunt tragatorul(emitentul cecului),trasul(banca la care emitentul da
ordin de a emite cecul),beneficiaru(persoana care primeste bani). Cecul este un inscris prin care o
persoana-tragator, da ordin unei banci-trasului de a plati in favoarea unui tert-beneficiarului o suma
de bani de care tragatorul dispune.
Pentru a fi un inscris valid din punct de vedere juridic, cecul trebuie sa cuprinda urmatoarele date:
Denumirea de cec inscrisa in text si exprimata in limba in care a fost redactat inscrisul
Ordinul neconditionat de a plati o suma de bani determinate
Numele trasului,locul platii(banca si localitatea unde trebuie sa se faca plata), locul si data
emiterii cecului,semnatura celui ce emite cecul
Din punct de vedere al modului in care este indicat beneficiarul cecurile pot fi:
Nominative-este indicat numele beneficiarului si nu pot fi transmise altei personae
La ordin-este indicat numele si mentiunea la ordin si pot fi transmise altei personae
La purtator-platibil celui care il reprezinta
Dupa modul de incasare cecurile pot fi:
Nebarate-se poate plati in numerar sau in cont fara restricitii la dorinta beneficiarului
Barate-utilizate pentru plata in contul bancar al beneficiarului neputind fi platite in numerar
Certificate-banca certifica in prealabil existent unui disponibil sufficient pentru efectuarea
platii,suma certificate putind fi sau nu blocata
De calatorie
Din punct de vedere al partilor angajate in derularea platilor pot fi:
Personale-trase de o persoan fizica sau juridical asupra unei banci
Bancare-trase de o banca asupra altei banci
De calatorie
Cecul bancar este cecul tras de o banca din ordinal unui tert ordonator asupra altei banci in favoarea
unei personae fizice sau juridice indicate de ordonator.Partile implicate in utilizarea cecului bancar
sunt:
1.Tertul ordonator-agentul economic care are disponibil in valuta si urmeaza sa dispuna o plata
prin cec
2.Banca tragatoare-o banca comerciala care il deserveste pe agentul economic,si care la ordinal
acesteia va emite cecul.
3.Banca trasa-banca la care banca tragatoare are cont si asupra careia trage cecul
4.Beneficiarul-persoana ce urmeaza a incasa cecul de la banca trasa
Derularea platii prin cec bancar presupune urmatoarele etape:
1. Firma importatoare in baza disponibilului de valuta din cont, ordona bancii comerciale care o
deserveste prin ordin de plata sa efectueze o plata prin cec bancar,respective sa emita un cec
de o anumita valoare in favoarea unei firme straine si anume beneficiarului cecului.
2. Banca tragatoare in baza ordinului primit procedeaza simultan astfel:emite un cec asupra unei
banci straine unde are ea insasi un disponibil in valuta si debiteaza contul tertului ordonator si
expediaza cecul beneficiarului.
3. Banca tragatoare acopera cecul tras asupra bancii trase.
4. Beneficiarul la primirea cecului se prezinta cu el la banca trasa si incaseaza contravaloarea
acestuia.

Cecul de calatorie se particularizeaza prin faptul ca beneficiarul lor le achita bancii sau institutiei de
la care le cumpara si poate cere incasarea lor la prezentare oricarei banci din lume care primeste
astfel de cecuri.
Bancile ce cumpara cecurile de calatorie le achita imediat, iar suma platita o recupereaza remitind
cecurile bancii de la care le-au cumparat beneficiarii initiali.
Cele mai cunoscute forme sunt:
Eurocecurile
Cecurile VISA
International Money Order
Travels cec
Ordinulde plata-constituie modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati respectiv incasari
Ordinul de plata este dispozitia data de persoana(ordonator) unei banci de a plati o suma determinata
in favoarea unei alte persoane(beneficiar) in vederea stingerii unei obligatii banesti provenita dintr-o
relatie directa existent intre ordonator si beneficiar.
Caracteristicile ordinului de plata:
Realtia de plata e declansata ca urmare a unei obligatii asumate sau datorii preexistente.
Operatiunea este pornita din initiative platitorului.
Revocabilitatea este o trasatura fundamental a ordinului de plata,aceasta consta in faptul ca
ordonatorul isi poate retrage sau modifica instructiunile de plata date bancii cu conditia ca
ordinal sau initial sa nu fi fost executat
Provizionul sau depozitul bancar este absolute obligatoriu in cazul ordinului de plata
Din punct de vedere al modalitatilor de incasare,ordinal de plata poate fi:
1. Simplu-incasarea sa nefiind conditionata de prezentarea vre-o unui document sau explicatie
cu privire la scopul platii
2. Documentar-incasarea sa fiind determinata de obligatia beneficiarului de a prezenta anumite
documente indicate de ordonator in ordinal de plata
Partile implicate in derularea unui ordin de plata sunt:
1. Ordonatorul-cel care initiaza operatiunea si plateste,stabileste conditiile platii,constituie
provizionul bancar in vederea platii,poate in orice moment revoca plata pina in momentul
efectuarii ei.
2. Beneficiarul-cel in favoarea caruia se face plata.
3. Banca ordonatoare-cea careia ordonatorul ii da dispozitia privind efectuarea platii prin ordin
de plata.
4. Banca beneficiara-cea la ghiseele careia se achita suma beneficiarului platii.
Elementele pe care le cuprinde ordinal de plata sunt:
1. Numele si adresa ordonatorului si nr contului bancar.
2. Numele si adresa beneficiarului si nr contului bancar.
3. Denumirea si adresa bancii ordonatoare.
4. Denumirea si adresa bancii beneficiarului.
5. Data emiterii ordinului de plata
6. Denumirea documentului ordin de plata
7. Suma in cifre si litere cu indicarea valutei in care se va face plata
8. Motivul platii
9. In cazul ordinului de plata documentar se indica documentele ce trebuie prezentate de
beneficiarul platii
10. Semnaturile autorizate ale bancii ordonatoare si a ordonatorului
Mecanismul de derulare a platii prin ordin de plata include urmatoarele etape:

Incheerea unui contract commercial extern in care sa prevada plata prin ordin de plata,
intervalul de timp sau data la care se va face plata precum si toate documentele necesare
importatorului pentru realizarea importului si vinzarea marfurilor in tara sa
Emiterea ordinului de plata de catre ordonator.
Exportatorul remite importatorului setul de documente prevazut in contract.
Primirea de instructiune de catre banca ordonatoare privind efectuarea platii prin ordin de
plata si in acelasi timp transmiterea informatiei si documentelor necesare bancii
beneficiarului.
Banca beneficiarului aduce la cunostinta beneficiarului privind primirea documentelor si
instructiunilor privind efectuarea platii.
Beneficiarul prezinta documentele necesare stabilite in contract si banca beneficiarului
efectuiaza plata

Acreditivul documentar-modalitatea de plata folositain comertul international prin care

importatorul da ordin bancii sale sa deschida acreditivul conform caruia banca importatorului se
oblige sa plateasca ulterior exportatorului prin banca exportatorului o anumita suma de bani contra
prezentarii unor documente care sa dovedeasca expedierea marfurilor sau prestarea serviciilor in
conformitate cu clauzele contractual.
Larga utilizare a acreditivului documentar pe plan international e determinata pe de o parte de
avantajele pe care le prezinta atit pentru importator cit si pentru exportator iar pe de alta parte de
supletea acestei tehnici care permite adaptarea sa la diferite formepe care le pot imbraca schimburile
international.
Derularea acreditivului documentar este reglementata pe plan international prin documentul intitulat
Reguli si uzante uniforme referitoare la acreditivele documentare revizuite in 1993 de Camera
Internationala de comert de la Paris sub denumirea de Publicatia 500
Acreditivul documentar este un angajament ferm asumat de o banca de a asigura plata contravalorii
unui export contra documentelor prezentate de exportator in conditiile si termenele stabilite de
ordonatorul acreditivului documentar.
In derularea unui acreditiv documentar apar mai multe parti implicate intre care exista relatii
obligationale directe si anume:
Ordonatorul este importatorul,este cel care initiaza relatia de acreditiv documentar prin
instructiunile pe care le da bancii sale de a efectua plata numai pe baza documentelor
intocmite de beneficiar in stricta concordant cu clauzele acredititvului.
Banca emitenta(banca importatorului)-care la solicitarea ordonatorului isi asuma
angajamentul de plat ape baza de documente in favoarea unei terte personae si anume
exportatorul care este si beneficiarul acreditivului
Beneficiarul acreditivului este cel in favoarea caruia a fost deschis acreditivul si care
prezentind documentele la banca poate incasa contravaloarea marfii exportate.
Banca exportatorului care deserveste beneficiarul acredititvului.Ea poate fi:
In functie de rolul pe care il are in derularea platilor prin acreditiv,aceasta poate fi:
1. Banca notificatoare-si anume situatia in care are obligatia de a anunta exportatorul de
deschidere a acreditivului precum si despre conditiile acestuia.
2. Banca platitoare-situatia in care are obligatia si este autorizata prin acreditiv sa efectuieze
plata exportatorului contra documente in stricta concordant cu termenele si conditiile din
textul acesteia.
3. Banca negociatoare-in practica bancara anglo-saxona,acreditivul presupune utilizarea unei
cambii trase asupra unei banci emitente.Intr-o astfel de situatie,locul platii sau domiciliul
acreditivului este la banca emitenta.Daca in textul acreditivului se precizeaza ca o alta banca
sa realizeze negocierea documentelor atunci,atunci banca negociatoare este autorizata sa preia
documentele de la exportator sis a le achite contra unui commision de negociere,apoi le
transmite bancii emitente contra plata.

4. Banca confirmatoare-este banc ace adauga la angajamentul de plata al bancii emitente a

acreditivului,propriul ei angajament egal ca valoare si conditie.
Siguranta pe care o confera utilizarea acredititvului documentar partilor implicate in derularea sa
rezulta din caracteristicile acestuia:
Formalismul sau caracterul documentar-consta in faptul ca plata se face numai in baza
prezentarii unor documente care fac dovada indeplinirii stricte a conditiilor precizate in
acreditiv.
Independent fata de relatia contractuala de baza,el este considerat o tranzactie independent de
orice contract commercial sau intelegerea intre partile care au initiat relatia
Fermitatea angajamentului bancar-indiferent de tipul acredititvului revocabil sau irevocabil,
banca actioneaza la cererea si in conformitate cu instructiunile ordonatorului fata de care se
angajeaza sa efectueze o plata
Adaptabilitatea-in functie de modul in care orice operatiune comerciala sau necomerciala
poate sa imbrace o forma documentara,acreditivul are supletea necesara adaptarii si la alte
operatii decit cele de import-export si a cunoscut in practica international o permanenta
diversificare
Siguranta oferita tuturor partilor implicate in derularea lui si anume exportatorul are siguranta
incasarii contravalorii marfii livrate;importatorul are siguranta ca plata nu se va face decit pe
baza de documente;banca emitenta angajata ferm sa plateasca exportatorului din ordinal
importatorului are siguranta operatiunii care izvoraste din gajul asupra documentelor de
expeditie.
In acelasi timp,acreditivul comparative cu alte modalitati de plata presupune o derulare relative mai
complicate si costuri ridicate.
Orice deschidere de acreditiv trebuie sa contina anumite mentiuni ca:
1. Partile implicate
2. Natura angajamentului bancar
3. Domicilierea acreditivului documentar
4. Valoarea acreditivului documentar
5. Utilizarea acreditivului documentar si alte precizari privind platile
6. Valabilitatea acreditivului documentar si alte limite de timp fixate pentru prezentarea
documentelor
7. Natura,cantitatea si starea marfurilor
8. Conditia de livrare si alte precizari privind expedierea si transportul marfurilor
9. Costul platii prin acreditiv documentar
10. Documente si alte precizari
Acreditivul documentar se clasifica astfel:
1.In functie de angajamentele asumate de banca importatorului avem:
-acreditiv documentar revocabil-daca poate fi pus in cauza in orice moment inainte de data
prezentarii documentelor de catre banca emitenta la initiative ei proprie sau la initiative clientului
importator
-acreditiv documentar irevocabil-daca nu poate fi modificat sau anulat cu acordul tuturor partilor din
momentul in care banca emitenta se angajeaza in mod irevocabil sa plateasca documentele prezentate
2.In functie de angajamentele asumate de banca exportatorului:
-acreditiv documentar notificat-daca banca notificatoare nu garanteaza clientului buna desfasurare a
platii si nu face decit sa se oblige la un transfer de fonduri provenind de la banca emitenta
-acreditiv documentar confirmat-daca banca notificatoare garanteaza clientului buna desfasurare a
platii,aceasta garantie se acorda numai creditelor documentare irevocabile iar riscul bancii
notificatoare este limitat la riscul de insolvabilitate al bancii importatorului
Pe linga acreditivul documentar standart,in comertul international sunt utilizate si o serie de
acreditive special care au rolul de a satisface cerintele celor implicate in derularea tranzactiilor
international.

In categoria acreditivelor speciale in functie de clauzele continute si modul de utilizare sunt:

Acreditivul documentar revolving
Acreditivul cu clause rosii
Acreditivul utilizabil prin cambia
Acreditivul de rambursare etc.
Prin mecanismul derularii unui acreditiv documentar se intelege succesiunea etapelor de valabilitate
ale angajamentului bancar si actiunile ce trebuie intreprinse de partile implicate in relatia de acreditiv
documentar pe parcursul fiecarei etape.
Mecanismul derularii platii prin acreditiv documentar este urmatorul:
1. Incheerea unui contract commercial in care s-a convenit plata prin acreditiv documentar
2. Importatorul da dispozitia bancii sale de a deschide acreditivul documentar
3. Banca importatorului deschide acreditivul documentar si informeaza banca exportatorului
4. Banca exportatorului avizeaza exportatorului despre deschiderea in adresa lui a unui acreditiv
5. Exportatorul confirma concordant datelor din acreditiv cu clauzele contractului
6. Exporatorul livreaza marfurile si legalizeaza facturile
7. Exportatorul remite documentele prevazute in acreditiv ce confirma livrarea marfurilor
conform contractului
8. Banca exportatorului crediteaza contul acestuia
9. Banca exportatorului remite documentele catre banca importatorului si ii debiteaza contul
10. Banca importatorului in baza documentelor primate crediteaza contul bancii exportatorului
11. Banca importatorului debiteaza contul acestuia si ii remite documentele
Controlul asupra documentelor este realizat atit de exportator cit si de importator si de bancile
acestora.
INCASSO documentar-ca modalitate de plata este reglementat prin documentul intitulat Reguli
uniforme pentru incasso revizuit in 1995 si elaborate de camera de comert international de la Paris.
Decontarea prin incasso spre deosebire de plata prin acreditiv documentar este relative simpla,ieftina
dar negarantat bancar.Plata prin INCASSO se bazeaza pe obligatia de plata a cumparatorului asumata
in contractual de comert international.Bancile implicate in efectuarea platii prin INCASSO nu au nici
o obligatie de plata din cont propriu in cazul cind importatorul este insolvabil sau nu vrea sa-si
indeplineasca obligatiile de plata.
La decontarile prin INCASSO participa:
1. Exportatorul-ordonatorul
2. Banca remitenta-banca exportatorului
3. Banca importatorului
4. Importatorul
In functie de tipul documentelor remise se distinge INCASSO simplu-sunt remise doar documente
financiare;INCASSO documentar-sunt remise documente comerciale insotite si de documente
financiare.
In cazul cind importatorul amina plata,apar dezavantaje atit pentru exportator cit si pentru importator.
Dezavantajele importatorului au character material si reprezinta pierderile neutilizarii sumei
incorporate in marfa care pot fi comparate cu pierderile de dobinda investind aceasta suma.
Dezavantajele pentru exportator au un character psihologic ce creaza neincrederea din partea
importatorului si poate conduce la pierderea unor operatiuni comerciale viitoare.
Mecanismul derularii platii prin INCASSO documentare este:
1. Incheerea contractului commercial international prin care partenerii au convenit plata prin
INCASSO documentar.
2. Exortatorul livreaza marfurile importatorului in stricta concordant cu termenele de livrare si
conditiile privind marfa convenite prin contract.
3. Exportatorul remite bancii sale documentele ce atesta livrarea marfurilor.
4. Banca exportatorului examineaza documentele primate si le remite bancii importatorului
pentru acceptarea platii.

5. Banca importatorului remite documentele catre importator pentru acceptarea platii

6. Importatorul examineaza documentele si accepta efectuarea platii.
7. Banca importatorului debiteaza contul acestuia si transmite documentele de proprietate
asupra marfii.
8. Banca importatorului crediteaza contul bancii exportatorului.
9. Banca exportatorului debiteaza contul bancii importatorului.
10. Banca exportatorului crediteaza contul exportatorului
Garantia bancara-angajamentul scris asumat de o banca in favoarea unei personae denumita
beneficiar de a plati acesteia o suma de bani in conditiile in care o alta persoana-ordonatorul,in contul
caruia se emite garantia nu si-a indeplinit obligatia asumata intr-un contract fata de beneficiarul
garantiei.
De regula,garantiile bancare se supun legilor tarii emitente precum si regulilor uniforme pentru
garantii contractual elaborate de catre camera de comert internationala de la Paris.
La emiterea unei garantii bancare,bancile trebuie sa acorde atentie urmatoarelor aspect:
Emiterea unei garantii bancare este foarte importanta pentru a se stabili clar cind expira
obligatiile garantulu.Dupa aceasta,daca garantul nu a primit nici o reclamatie,orice
responsabilitate fata de beneficiar devine nula in mod automat.
Reclamarea unei garantii bancare apare in cazul in care furnizorul nu indeplineste obligatiile
sale contractual.In aceasta situatie,beneficiarul prezinta o reclamatie garantului, sustinuta de
documentatia necesara,iar acesta va efectua platafara intirziere dup ace va verifica daca
documentatia este in concordant cu conditiile din scrisoarea de garantie bancara.
Suma inscrisa in garantia bancara este indicata uneori in % din valoarea contractual.In acest
caz trebuie urmarit daca pretul din contract este variabil.Fiecare element al garantiei este
negociat de catre debitor si banca dupa care se intocmeste scrisoarea.
In comertul international cele mai frecvente garantii bancare utilizate sunt:
1. Garantia bancara pentru licitatii.
2. Garantia bancara de buna executie
3. Garantia bancara de restituire a avansului s.a.
In scopul efectuarii decontarilor interbancare international,bancile comerciale trebuie sa-si deschida
conturi corespondente la bancile din strainatate.In practica bancara,conturile pe care bancile le
deschid reciproc,s-au impus prin termeni de origine italiana si anume:
Nostro-care inseamna al nostru.Cont corespondent la banci,soldul debitor reflectind
disponibilitatile in lei si valuta in contul correspondent la banci din tara si strainatate.
Loro-care inseamna al vostru.Cont correspondent al bancilor,evidentiaza sursele atrase de
catre banca.
De regula,disponibilitatile valutare se pastreaza la banci din tara de origine a valutei respective. Cele
mai utilizate modalitati de transfer international al fondurilor indifferent de natura tranzactiei sau a
persoanei fizice sau juridice care a ordonat sunt:
-transfer letric(prin posta)
-trnsfer telegraphic
-transfer prin sistem electronic swift.
[5]
In scopul diminuarii riscurilor valutare si controlului asupra acestora BN,prin Regulamentul cu
privire la pozitia valutara deschisa a bancii din 28 noembrie 1997,stabileste pentru bancile
Moldovei,limitele raportului pozitiei valutare deschise,regulile de calculare si gestiune a ei, precum
si modul de prezentare a rapoartelor privind pozitia valutara deschisa.
Pozitia valutara-soldurile mijloacelor in valuta straina care creaza riscul obtinerii veniturilor sau
cheltuielii suplimentare la modificarea cursurilor valutare.
Pozitia valutara este de 2 tipuri:

 Pozitia valutara deschisa-se considera deschisa daca activele bilantiere in valuta. Precum si
obligatiunile extrabilantiere de procurare in aceasta valuta,nu sunt egale cu obligatiunile
bilantiere in valuta respectiva precum si obligatiunile extrabilantiere de vinzare in aceasta
valuta.
Pozitia valutara inchisa-se considera inchisa,daca activele bilantiere in valuta, precum si
obligatiunile extrabilantiere de procurare in aceasta valuta,sint egale cu obligatiunile
bilantiere in valuta respectiva precum si obligatiunile extrabilantiere de vinzare in aceasta
valuta. A=P.(activ=pasiv)
Marimea pozitiei valutare deschise reprezinta diferenta dintre suma activelor bilantiere intr-o
anumita valuta straina a obligatiunilor extrabilantiere de procurare in aceasta valuta si suma
obligatiunilor bilantiere in valuta respectiva si a obligatiunilor extrabilantiere de vinzare in aceasta
valuta. Pvd=A-P
In dependenta de marimea pozitiei valutare deschise avem:
1. Pozitia valutara deschisa lunga,daca suma activelor bilantiere intr-o anumita valuta straina si
a obligatiunilor extrabilantiere de procurare in aceasta valuta depaseste suma obligatiunilor
bilantiere in valuta respectiva si a obligatiunilor extrabilantiere de vinzare in aceasta valuta,
in caz contrar,pozitia valutara deschisa este scurta.
2. Pozitia valutara deschisa scurta
Raportul pozitiei valutare deschisa reprezinta raportul procentual dintre marimea pozitiei valutare
deschise si marimea capitalului normative total al bancii.Limitele raportului pozitiei valutare
deschise,reprezinta plafoanele raportului pozitiei valutare deschise stabilite de catre BN si ele sunt:
Raportul pozitiei valutare deschise lungi la fiecare valuta straina nu trebuie sa depaseasca
+10%
Raportul pozitiei valutare deschise scurte la fiecare valuta nu trebuie sa fie mai mic de -10%
Suma raporturilor pozitiilor valutare deschise lungi la toate valutele nu trebuie sa depaseasca
+20%
Suma raporturilor pozitiilor valutare deschise scurte la toate valutele nu trebuie sa fie mai
mica de -20%
Raportul dintre suma activelor valutare bilantiere si suma obligatiunilor valutare bilantiere nu
trebuie sa depaseasca +25% sau sa fie mai mic de -25%
La determinarea pozitiei valutare deschise a bancii,se calculeaza marimile si raporturile pozitiilor
valutare deschise separat pentru fiecare valuta straina.Aceste limite ale pozitiilor valutare deschise,
bancile sunt obligate sa respecte la finele fiecarei zile lucratoare.