Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Din marea varietate de locuinte, cele pe structura din lemn ocupa un loc important in conditiile
climatice si economice din Romania. Acest gen de constructie are avantaje nete favorabile fata de
alte tipuri, astfel:
pret de cost redus circa 60% fata de una clasica
obtinerea unei structuri usoare si rezistenta
timp de executie scurt
realizarea de finisaje moderne compatibile cu cele de la constructiile clasice
dispunerea variata si optionala a utilitatilor.
Aceste avantaje fac din constructiile pe structura de lemn o optiune serioasa, echilibrata a celor
foarte multi care isi doresc o locuinta. Prezentam in continuare descrierea unei astfel de case.
STRUCTURA
Structura de lemn reprezinta o varianta moderna, elastica, solida, cu multiple avantaje fata de orice
alt gen. Pentru structura de rezistenta este foloosit lemn din specia rasinoase, brad molid.
Umiditatea materialului nu depaseste 15 16 % si este tratat ignifug si antiseptic. Pentru rigidizare
se folosesc placi de OSB care reprezinta cel mai indicat material folosit in constructii si care
intruneste toate conditiile necesare acestui gen de lucrari si anume: rezistenta mecanica, rezistenta
indelungata la umiditate, la actiunea focului sau insectelor.
Se realizeaza astfel o structura cu rezistenta mare la factori climatici ocazionali sau seisme.
IZOLATII
Izolatia totala la umiditate este o alta caracteristica a acestor tipuri de locuinta. Se realizeaza
printr-un sistem bine pus la punct de scurgere de la cota cea mai inalta a constructiei si pana la
baza. Materialul de invelire este sindrila bituminoasa asezata pe placi fibrolemnoase peste care
se aplica inainte o membrana anticondens.
Jgeaburile si burlanele pentru colectarea apelor sunt din tabla galvanizata bine lipita si vopsita
Pereti
Acoperis
Podele
Tara
U(W/m 2 K)grosimea
= 1/R
izolatiei
U(W/m 2 K) grosimea
=1/R
izolatiei
(m)
Belgia
U(W/m 2 K) grosimea
=1/R
izolatiei
(m)
(m)
75-100
80-120
40
Danemarca
0.35
125-150
0.20
200
0.30
150
Finlanda
0.28
150
0.22
200
0.22
200
Franta
0.54
70
0.35
120
1.00
40-50
1.2-1.5
60
0.30
140
0.55
60
0.60
40
0.40
100
0.60
Olanda
0.374
70
0.374
85-100
0.68
40
Norvegia
0.30
125
0.20
200
0.30
150
Germania
Irlanda
Italia
Spania
1.4-1.8
0.70-1.4
0.70-1.00
Suedia
0.30
125
0.20
200
0.30
150
Marea
Britanie
0.45
50
0.25
150
0.45
25
Estonia
0.45
0.25
0.50
Lituania
0.50
0.25
0.30
Polonia
0.55
0.30
0.60
Romania
0.55
0.33
0.60
Material
Grosime mm
Rezistenta termica m 2
kc/W
Film exterior aer
0.097
Polistiren expandat
30
1.07
OSB
1112
0.337
Vata Minerala
140
3.68
OSB
89
0.224
Rigips
12.5
0.257
0.388
TOTAL 6.053
Rezistenta termica totala a unui mp de astfel de perete este de aproximativ 6.053 k/W. Daca vom
tine cont si de puntile termice formate de dulapii structurii portanta ( ?o) rezistenta termica reala a
acestui perete devine 5.178 m 2 k. Astfel coeficientul de transfer termic al peretelui este de 0.193
W/m 2 k. Facand comparatia cu datele din tabel 1 observam ca acest tip de perete are o foarte
buna izolatie termica. Pentru comparatie, un perete de beton pentru a atinge aceleasi caracteristici
de izolatie trebuie sa aiba o grosime de 4 metri, iar un perete de caramida de 2,250 m. Totodata un
asemenea perete are caracteristic atenuarea pronuntata a zgomotelor circa 96 DB.
Desi structura portanta din lemn este combustibila datorita configuratiei speciale a peretelui acest
lucru nu este un motiv de ingrijorare. In SUA lemnul utilizat in constructii nu se ignifugheaza,insa la
cererea beneficiarului putem trata elementele din lemn cu solutii speciale de ignifugare, care au
avantajul de al proteja si de actiunea daunatoare a insectelor, insa prezinta dezavantajul unor emisii
de vapori daunatori. Vata minerala care umple spatiile dintre dulapi este un material foarte rezistent
la foc, iar materialele de placare ,OSB, rigips sunt concepute astfel incat sa aiba rezistenta mare la
aprindere si la propagarea focului. Rezistenta la foc uzuala a peretelui de acest tip, neignifugat este
cuprinsa intre 50 si 90 minute.
Peretii interiori si tavanul parter etaj au in componenta vata minerala realizand din fiecare camera a
FINISAJE
Datorita avantajelor ce rezulta din solutiile constructive simple si exacte, finisajele se realizeaza cu
o precizie si finete extraordinara in ton cu dorintele beneficiarului.
Sunt folosite pentru placari gresia si faianta in bai, bucatarii si holuri, iar parchetul melaminat pentru
celelalte depindente. Peretii au un grad mare de finisare, prin folosirea rigipsului (sau alte
materiale).
Accesul parter etaj se realizeaza pe scari moderne realizate din lemn stratificat intr-o mare varietate
de modele. Tamplaria interioara inglobeaza cele mai noi solutii constructive si estetice.
INSTALATIILE
De la inceput trebuie specificat ca in realizarea instalatiilor s-au folosit variantele de ultima ora cu
materiale ale caror caracteristici asigura rezistenta, fiabilitate si care indeplinesc conditia de baza
pentru acest gen de locuinte si anume rezistenta mare la foc, adica ignifugare.
Scurgerile sunt realizate din tevi PPR cu diametre de 110, 50 si 40 mm, etansate la imbinari cu
garnituri , cu panta cuntinua descendenta pe directi de scurgere a apei. Ele sunt mascate
(ingropate) in fundatie, sape, pereti sau mascari. Alimentarea cu apa se realizeaza cu tevi PPR
deasemenea ascunse.
Instalatia termica se realizeaza din conducte de cupru asigurandu-se o retea solida cu functionare
indelungata. Corpurile de incalzire sunt din otel, au aspect placut si durabiltate mare.
Centralele termice folosite sunt automatizate, asigurand atat agentul termic necesar incalzirii si a
apei menajere cat si ofunctionare sigura si discreta.
Instalatia electrica este din conductori de cupru protejat cu tuburi flexibile ignifuge (ca de altfel toate
materialele compponente) si cuprind mai multe circuite asigurate cu sigurante automate care
intrerup alimentarea cu energie la orice anomalie.