Padurile din Romania

Pdurea este o suprafa mare de teren pe care cresc n stare slbatic specii de
arbori i arbuti, specii de plante erbacee, muchi, dar triesc i diferite specii de
animale. Pe glob, pdurea ocup circa 30% din suprafaa uscatului; n Romnia, ele
se ntind pe circa 27% din suprafata totala a tarii.
Tipuri de pduri:

Pdure de foioase
Pdure de conifere
Pdure mixt
Padure de stejar
Padure de fag
Padure de molid

Ecosistemul unei pduri de stejar

Pdurile de stejar se ntind n zonele
cu altitudine de pna la 700800 m. n
zonele de cmpie, aceste pduri sunt
formate din stejar brumriu i stejar pufos. n zonele joase, ele sunt formate din
stejar n amestec cu cer sau grni (rude cu stejarul). n zona dealurilor nalte se
ntlnete gorunul care formeaz pduri ntinse numai de gorun (numite gorunete)
sau n amestec cu alte specii de foioase.
Fauna i vegetaia pdurilor de stejar:

Fauna: rdac, arici, salamandr, cuc, cprioar, vulpe, jder, iepure, urs, cerb,
porci mistreti etc.
Vegetaia: ghiocel, porumbar etc.

Ecosistemul unei pduri de fag

Pdurile de fag (numite i fgete) sunt rspndite n zonele cu altitudini de 600
1300 m. Pdurile de fag se ntlnesc ns i la altitudini mai mici, pe versani umbrii
(400m) sau la altitudini de 1500 m, pe versanii nsorii.
Fauna i vegetaia pdurilor de fag:

Vegetaie: alun, ciuperci etc.

Ecosistemul unei pduri de molid

Pdurile de molid, (numite i molidiuri), ocup regiunile nalte ale Munilor

Carpai, de la limita superioar a fagului pn n zona subalpin. Ele sunt
instalate la altitudini de 12001800 m. n nordul Carpailor, limita inferioar a

pdurilor de molid atinge, n unele locuri, 600 m. In fauna padurilor de molid

se gasesc omida molidului, ciocanitoare, pitigoi de bradet, soarece vargat.

Ploile acide
Ploaia acid (sau precipitaiile acide) sunt precipitaiile care au un pH mai
mic dect 5,6, avnd deci un caracter acid pronunat.
Termenul de ploaie acid a fost folosit pentru prima dat de chimistul britanic
Robert Agnus Smith, n 1872, ntr-un tratat de 600 pagini n care examina
corelaia dintre cerul mbcsit de deasupra Manchesterului, n Anglia, i
aciditatea ploilor din regiune. Msurat pe o scar chimic de la 0 la 15 pH
(de la cea mai acid la cea mai alcalin), ploaia acid este definit ca o
precipitaie cu pH sub 5,6.
Precipitaiile acide apar de obicei n situaiile n care cantiti mari de dioxid
de sulf sau de monoxid de azot sunt emise n atmosfer. Acestea
reacioneaz cu oxigenul din atmosfer formnd trioxid de sulf (SO3)
respectiv dioxid de azot (NO2).Trioxidul de sulf si dioxidul de azot
reacioneaz cu apa din nori formnd acid sulfuric i acid azotic. Soluia
format din restul de ap mpreun cu acizii sulfuric i azotic este ploaia
acid.
Efecte:
Efectele se fac simtite peste tot, sa incepem cu viata acvatica. Ploile acide
dauneaza organismelor acvatice foarte mult. O cantitate ridicata de acid
sulfuric in apa impiedica pestii sa absoarba nutrienti naturali, sare, oxigen. In
ceea ce priveste pestii de apa dulce, trebuie sa compenseze si sa echilibreze
cantitatea de saruri si de minerale din tesuturi. Moleculele de acid au ca
rezultat formarea de mucus ce impiedica absorbtia oxigenului in cantitati
normale.
Pe langa daunele provocate diverselor ecosisteme, afecteaza si tot ceea ce a
fost realizat de om, structuri si materiale; afecteaza si dizolva gresia, calcarul
si marmura; afecteaza prin coroziune elemente ceramice, textile, vopseluri si
metale; cauciucul si pielea se deterioreaza cand sunt expuse ploilor acide, si
de asemenea sculpturile si monumentele din piatra isi pierd din aspect si din
stralucire cand sunt supuse la astfel de fenomene.

Deasupra tuturor se afla insa riscurile si daunele ce afecteaza sever

sanatatea si viata umana. Ne afecteaza prin poluarea solului si atmosferei,
se formeaza prin ploile acide compusi toxici, si odata formati acestia, se pot
infiltra in apa potabila si afecteaza pana la noi lantul trofic.
Sa incercam pe cat posibil sa reducem aceste cauze care provoaca ploile
acide pentru ca atat noi cat si generatiile viitoare sa traim intr-un mediu
curat si sanatos.