Liberalismul se bazeaza pe niste premise iluministe precum: viziunea optimista

asupra naturii umane ( diferita de realisti, care ii considera pe indivizi egoisti si

auto-interesati), rationalitatea persoanei( indivizii isi urmaresc interesul propriu, dar
sunt capabili sa gandeasca pe termen lung, sis a faca anumite concesii), increderea
in progresul finite umane etc.
Clasificare
1 Liberalism clasic- secolele 18 pana la finele WW2
Se imparte in: internationalism, idealism, institutionalism
2 Neoliberalism incepe din anii 50-60 si continua pana astazi
Se imparte in: internationalism, idealism, institutionalism

1.1Internationalism classic- Kant Proiectul pacii perpetue

Kant spunea ca statele europene sa incheie un pact prin care sa-si garanteze
reciproc suveranitatea sis a existe interese commune care sa impiedice ca statele
sa devina rivale.
Kant spunea ca nu este nevoie sa exista o entitate supranationala care sa vegheze
la respectarea pactului deoarece existenta intereselor commune e suficienta.
Internationalistii clasici cred ca pacea este o conditie naturala si in democratie ca
remesiu contra anarhiei
1.2Idealismul classic- critica idea internationalist conform careia pacea este o
conditie naturala. Ei spun ca pacea nu se impune de la sine ci trebuie construita. La
fel idealistii considera ca capitalismul nu e inerent pacific, ci ca dimpotriva a dus la
izbucnirea unor conflicte si raboaie. Idealistii nu vad libertatea absoluta a statelor ca
solutie a problemei ( asa cum o fac internationalistii clasici) ci ca parte a ei.
Reprezentanti: Nygell, Hobson, Woodrow Wilson cu cele 14 puncte sustine existent
unei structure mondiale capabile sa impuna sis a mentina pacea.
Cele 14 puncte ale lui Wilson stau la baza Ligii Natiunilor. Din nefericire telurile Liga
nu si-a adaptat mijloacele obiectivelor propuse, sfarsind intr-un mod dezastruos.
1.3Institutionalismul classic
Generatia clasica apare dupa WW2 si se suprapune peste inceputurile constructiei
europene

Reprezentanti: Ernst Haas si David Mitrany

Vorbesc de doua mecanisme: a) co-interesarea: statele coopereaza numai daca
constientizeaza faptul ca prin cooperare pot atinge obiective pe care nu le pot
atinge pe cont propriu.
b) spillover: presupune reproducerea bunelor
practice dintr-un domeniu particular intr-un altul si prin ramificare si adaptare la
intregi sisteme economice: comert, finante. Vrea sa spuna ca daca cooperarea dintrun domeniu a fost reusita, statelor vor tinde sa coopereze si-n altul.( eu asta
inteleg)
2.1Internationalism neoliberal/ neoliberalism institutionalist
Presupune revenirea la idealurile lui Kant dupa caderea comunismului
Reprezentant: F.Fukuyama. au existat doua axe principale:
Neoliberalism institutionalist republican : statele democratice si occidentale
incheiasera o pace separate ( nu se vor ataca intre ele) inca din perioada
comunista. Dupa caderea comunismului se pune problema extinderii acestei paci in
fostele zone comuniste si in altele care doresc sa adopte regimuri liberale.
Ca sa fie integrate in sistemul pacii separate, statele erau conditionate sa aiba
regimuri democratice funtionale. Dar conditionarea nu era unilateral, in sensul ca si
statele liberale depindeau de multe ori de resursele celor din Est.
EX in acest sens: Dilema australiana
Australia e un stat liberal care prin mecanismul conditionalitatii a reusit sa impuna
regimuri semi- democratice in state precum Samoa sau Fiji. Problema s-a pus in
relatie cu Indonezia care ducea o politica de asimilare a crestinilor, inclusive prin
repreziune militara. Insa Australia avea interese economice in Indonezia, iar statele
occidentale puneau presiunea asupra ei sa actioneze in favoarea drepturilor omului.
Avand exemplul Australian, statele occidentale au avut o relatie mai prudent cu
statele din est, impunandu-le conditii clare si mecanisme de control si evaluare a
progresului democratic.
Neoliberalism internationalist commercial: intensificarea relatiilor economice
inseamna intensificarea mediului international si conslidarea unui system
democratic. Sustinea idea ca, comertul liber e o conditie suficienta pentru atingerea
obiectivului pacii si cooperarii international.
2.2 Idealism neoliberal, apare dupa 1990
Reprezentanti: Archibugi si Held.

Ia forma cosmopolitarianismului care presupune extinderea granitelor etice la nivel

national si global. Individul trebuie sa se perceapa ca cetatean al lumii,
considerandu-se la fel de responsabil fata de indivizii aflati la mii de km distant asa
cum se simte fata de co-nationali.
Archibugi spunea ca la nivelul ONU avem de-a face cu doua ipocrizii:
-discursul ipocrit al statelor din Nord care cer celor din sud mai multa democratie si
reprezentativitate, dar aceste state nu sunt dispuse sa impuna la nivel international
democratia pe care o predau. Ele mentin dreptul de veto in consiliul de securitate
ONU.
-discursul ipocrit al statelor sudului care cer Onu egalitat in votul din Consiliu si
Adunare generala, dar care nu intreprind nimic pentru a schimba situatia din
propriile state. Ei sunt reprezentantii unui system semi-autoritar sau
autoritar.Tocmai de aceea neoliberalistii idealisti cer introducerea unor parlamente
regionale care sa include reprezentanti ai ONG-URILOR , sindicatelor etc.
2.3 Neoliberalismul institutionalist
Reprezentanti: NYE, KEOHANE.
Ei insista asupra avantajelor institutionalizarii care ar fi:
-

Reducerea costului de schimb

Cresterea increderii intre actori, deoarece existent unor institutii
international ar oferi acces la informative tuturor participantilor reducand
riscul suspiciunii
Reducerea disfunctionalitatii statului in sensul ca acestea sunt coplesite si
trebuie sa delege responsabilitati la nivel regional sau local. In aceste
conditii este evident ca statul isi pierde din fucntiile clasice, dar mai ales
din cea de reprezentant international. Astfel in loc sa se confrunte cu
aceasta situatie statele pot sa delege anumite prerogative unor institutii
international din care fac parte, si astfel sa-si urmareasca mai bine
interesele.