UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE

PERCEPTIA DURERII PACIENTILOR CU

ANGINA PECTORALA

Student,
NIU MIHAELA DIANA
Asistent Medical General
Anul III ,Grupa 3
Disciplina: Terapia durerii

Indrumator lucrare,
Dr. Georgescu Luminita

Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o pretuiasca, desi

aproape toti se nasc cu ea. Hipocrate

PITESTI
-20161

PERCEPTIA DURERII PACIENTILOR CU

ANGINA PECTORALA
INTRODUCERE
Durerea, cel mai frecvent motiv de prezentare la medic, este o experienta senzitiv-emotionala
neplacuta aparuta ca urmare a unor leziuni tisulare.
Fiecare dintre noi percepem durerea in functie de pragul dureros individual si de experienta
noastra anterioara. Intensitatea durerii depinde si de atentia pe care i-o acordam. Durerea este in
general consecinta a unei leziuni tisulare. Interesant este ca durerea apare inainte de pragul lezional,
functionand ca un sistem de prevenire a lezarii. Imediat dupa producerea contactului cu agresorul
termic, apare durerea si ne putem astfel retrage mana pentru a limita gradul leziunilor. Dincolo de
acest mecanism particular, durerea este un factor de stres pentru organism, care raspunde prin cresterea
ratei metabolismului, suprasolicitarea cordului, modificarea pattern-ului respirator normal, alterarea
secretiei de insulina si a sintezei de cortizol. O durere atroce poate fi socogena si poate chiar omora un
om. Durerea afecteaza somnul pacientilor, cauzeaza depresie si iritabilitate. De aceea durerea nu
trebuie sa fie neglijata ci controlata in mod eficient. Expertii considera durerea un simptom atat de
important astfel incat l-au incadrat ca al 5-lea semn vital.

DIAGNOSTICUL DE ANGINA PECTORALA

Diagnosticul de angina pectorala se pune pe baza simptomatologiei dureroase,a evaluarii
electrocardiografice completata de alte investigatii paraclinice.

Testele de efort gradat se bazeaza pe folosirea unor teste in mod rational pentru
indivizi care sufera de boli coronariene, cu scopul de a identifica si evalua modificarile EKG in
conditiile refacerii postefort.
Acest lucru permite diagnosticul corect al bolii coronariene la suspectii de angina
pectorala sau insuficienta coronariana si urmareste sa determine capacitatea functionala la pacientii cu
bolii cunoscute sau dupa interventii chirurgicale.

DUREREA PRECORDIALA
Simptomul care domina sau ocupa exclusiv tabloul clinic al anginei pectorale este durerea,
declansata de un efort fizic sau in repaus, de frig, de emotii, dar unele episoade ischemince sunt

nedureroase(silentioase).semnificand ischemia miocardica.

Angina pectoral este modul n care se exprim afeciunea cunoscut sub numele de
cardiopatie ischemic i reprezint durerea toracic ce apare cnd o parte din muchiul inimii
nu primete suficient oxigen.
De cele mai multe ori acest lucru se ntmpl cnd exist ngustri ale vaselor care
hrnesc inima i care se numesc artere coronare. Cauza cea mai frecvent a acestor ngustri
este ateroscleroza - formarea n interiorul vaselor a unor depuneri de lipide (grsimi) care se
organizeaz n "plci de aterom". n timp, acestea cresc n dimensiuni i ajung s realizeze
ngustri (stenoze) ale vaselor prin care sngele ajunge la muchiul inimii.

Durerea in ischemia miocardica poseda urmatoarele caracteristici:

Cum v doare?
Angina pectoral este resimit de obicei ca o senzaie de presiune, greutate, apsare,
strngere, constricie la nivelul sternului, n profunzime.
De multe ori angina pectoral nu este descris ca durere ci ca o senzaie neplcut de
jen, de disconfort toracic sau ca o arsur la nivelul sternului.
Unde v doare?
Durerea din angina pectoral este o durere difuz, nu are o localizare precis, pentru c
locul de unde pornete este situat n profunzimea cutiei toracice. Senzaia este resimit pe o
arie mare, la nivelul sternului i de o parte i de alta a acestuia.
Unii pacieni prezint durere doar n partea stng a toracelui i mult mai puini pot
avea durere doar n partea dreapt a toracelui.
Durerea poate merge i n alte zone (numite zone de iradiere): spre zona gtului, n
umeri, n brae (n ambele brae sau doar n braul stng, uneori pn la nivelul ultimelor dou
degete de la mna stng), n ncheietura pumnului stng sau de ambele pri, n spate sau
chiar la nivelul dinilor i al maxilarului inferior.
n puine cazuri, durerea din angina pectoral poate s apar doar n locurile
unde de obicei iradiaz - adic n umeri, brae, antebrae, la nivelul gtului, n maxilarul
inferior sau la nivelul dinilor, fr durere toracic.

Cnd apare durerea?

Tipic, durerea din angina pectoral apare n timpul efortului fizic i oblig la
ntreruperea efortului.
Iniial, apare la eforturi mai mari: mersul mai rapid, n pant, cratul de greuti,
urcarea ctorva etaje. n timp, durerea poate s apar la eforturi din ce n ce mai mici: urcarea
ctorva trepte, mersul obinuit, efortul de mbrcare.
Exist i alte situaii care sunt interpretate de ctre inim ca eforturi. De exemplu:
situaiile conflictuale, stresante (emoii, comar, fric), expunerea la frig, mesele copioase.

Ct ine durerea?
Un episod obinuit de angin pectoral dureaz de la 2 la 10 minute.
Durerile foarte scurte de cteva secunde, lancinante, ascuite - nu sunt de obicei angin
pectoral ci dureri de origine muscular, dureri cu caracter "funcional" - care apar fr o
boal organic.
n cazul unei dureri toracice care dureaz peste 30 de minute, uneori ore n ir,
nentrerupte de perioade de acalmie, trebuie s v adresai de urgen unui medic!
4

Chiar dac aceste dureri in frecvent de boli musculare sau anxietate, exist
posibilitatea ca ele s apar n cadrul unor afeciuni cardiovasculare care necesit ngrijire
medical de urgen: infarct miocardic acut, disecie de aort, embolie pulmonar.
Ce facei s treac durerea?
De obicei, durerea toracic din angina pectoral obinuit dispare la ncetarea efortului
fizic. Repausul - n picioare sau eznd - calmeaz durerea i o face s dispar n 1 minut pn
la 5 minute.
Administrarea de nitroglicerin tablete sau spray sublingual calmeaz de asemenea
durerea din angina pectoral n 1 - 5 minute.
Rspunsul la nitroglicerin nu este specific anginei pectorale. Durerea din unele
afeciuni esofagiene trece de asemenea la nitroglicerin sublingual.
Cu ce se asociaz durerea?
Uneori, durerea din angina pectoral se asociaz cu transpiraii abundente, senzaie de
lips de aer, palpitaii. Durerea din infarctul miocardic acut se poate nsoi i de grea,
vrsturi, ameeli, sincop.
Caracterele durerii sunt judecate ntotdeauna n context, de ctre medicul care v
examineaz. Cu ct sunt prezeni mai muli factori de risc pentru boala cardiovascular i cu
ct sunt ntrunite mai multe dintre caracteristicile tipice ale anginei pectorale, cu att mai
probabil este ca durerea toracic pe care o simii s fie una de natur ischemic.
Dac suntei deja diagnosticat cu angin pectoral, trebuie s v prezentai la medic de
urgen n cazul n care avei unul din urmtoarele semne:
apariia anginei la eforturi din ce n ce mai mici;
apariia anginei n repaus;
durere anginoas care v trezete din somn;
durere peste 30 de minute care nu dispare n repaus sau la nitroglicerin sublingual;
durere care se rspndete pe o arie mai mare dect suntei obinuit - spre spate, n
zona gtului, a umerilor, a ambelor brae;
CLASIFICAREA CLINICA A DURERII TORACICE
Angina tipica (aproape* ) certa intruneste urmatoarele 3 criterii :
1.Disconfort retrosternal cu calitati si durata caracteristice
2.provocata de efort fizic sau stress emotional
3.ameliorata (sau intrerupta *) de repaus sau nitroglicerina
Angina atipica (probabila):
Prezenta a 2 din caracterele de mai sus
Durere necardiaca
Prezenta unuia sau a niciunuia din caracteristicile crieriilor de angina tipica.
DUREREA TORACICA-DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Diagnosticul diferenial ai durerii toracice din angina stabil se face cu afeciuni
cardiace precum angina instabil, infarctul miocardic acut, disecia de aort,
pericardita, stenoza aortei, stenoz, prolapsul de valv mitral i afeciuni
extracardiace (ce pot coexista cu angina: durerea pleural, spasmul esofagian, refluxul
gastro-esofagian, durerea musculo-scheletic i durerea din afeciuni psihomatice).

TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC
Cuprinde oprirea fumatului, combaterea
sedentarismului, reducerea greutatii
corporale, masuri dietetice pentru combaterea unei afectiuni metabolice lipidice.
Este foarte importanta modificarea stilului de viata si a programului de activitate
profesionala si sociala a pacientului anginos.
Pacientul trebuie sa-si stabileasca pragul de efort sau conditiile psiho-emotionale care
produc angina si sa-si adapteze activitatea in mod corespunzator.
Evitarea stresului emotional si a altor factori psihogeni care influenteaza tonusul
vegetativ reprezinta recomandari curente.
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC
Tratamentul farmacologic de tip antiagregant plachetar, vasodilatator coronarian si
tratamentul specific al afectiunilor care pot accentua ischemia miocardica(diabetul zaharat,
guta, HTA).

TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Tratamentul de revasculare de tip chirurgical (by pass coronar cu anastomoza de
grefon venos intre aorta ascendenta si una sau mai multe coronare stenotice) sau angioplastia
transluminala percutanta coronara (cu o sonda ghid prin lumenul careia se introduce o sonda
de dilatare, cu balon, care este plasata la nivelul zonei ce urmeaza a fi dilatata).

TRATAMENTUL NEFARMACOLOGIC
Tratamentul nefarmacologic const n informarea pacienilor i familiei acestora
asupra semnificaiei anginei pectorale i a implicaiilor diagnosticului i msurilor terapeutice

recomandate. Este necesar instruirea asupra atitudinii n cazul apariiei crizei anginoase
(ntreruperea activitii care a produs angina, utilizarea nitrailor sublingual).
Pacientul trebuie s cunoasc efectele secundare ale nitrailor i s solicite asisten
medical dac simptomele anginoase persist mai mult de 10-20 de minute n repaus i/sau
dac nu sunt ameliorate de administrarea sublingual de nitrai.
Trebuie subliniat importana opririi fumatului, adoptrii unei diete srace n
grsimi saturate, hipocalorice i/sau hipoglucidice (n cazul coexistenei dislipidemiei,
obezitii, diabetului zaharat), consumului moderat de alcool i a efecturii de activitate
fizic zilnic, n limitele individuale. Se impune corectarea anemiei i a hipertiroidiei precum
i tratarea bolilor concomitente: diabet zaharat (DZ) i hipertensiunea arterial (HTA). La
pacienii cu DZ sau afeciuni renale valoarea int a tensiunii arteriale sistemice va fi < 130/80
mmHg.
KINETOTERAPIA-PACIENTILOR CARDIACI
Exercitiile fizice sunt o parte esentiala din planul de recuperare al pacientilor cu
probleme cardiace. Pentru acestia, cat si pentru cei care prezinta risc crescut de boli cardiace cum ar fi diabeticii - exercitiile sunt foarte benefice pentru imbunatatirea activitatii inimii si a
starii de sanatate generale.
Mai ales cei care sufera de boli cronice ar trebui sa participe in mod activ in diverse
programe de reabilitare, sub supravegherea unor cadre medicale specializate, lucru care ii va
face sa se simta mult mai increzatori in fortele proprii, si ii va ajuta sa mentina un plan de
exercitii si un stil de viata sanatos pe termen lung.
Pacientii care sufera de probleme cardiace se constituie insa intr-o categorie aparte din
practica unui kinetoterapeut. Mai importanta decat
evaluarea functiilor motorii,
kinetoterapeutii trebuie sa determine care este efortul maxim care poate fi suportat de catre
pacient si in functie de acesta vor decide cata miscare si ce fel de exercitii pot sa faca
respectivii pacienti pentru a nu afecta buna functionare a inimii si pentru a putea ajuta la
refacerea acesteia.
Prescrierea antrenamentului fizic-exercitiile fizice regulate, dupa evaluarea
corespunzatoare prin teste de efort produc modificari semnificative pozitive, sub
raport psihologiec, metabolic si al capacitatii de efort.
In urma antrenamentului fizic scad ritmul cardiac de baza si cel maxim de efort,
consumul miocardic de oxigen scade corespunzator, de asemenea capacitatea de efort
si pragul de aparitie al ischemiei miocardice cresc.
Se apreciaza ca prin astfel de metode creste consumul de oxigen maxim al miocardului
cu 20-30%, rezultatele fiind mai bune pentru bonlavii sedentari anterior
antrenamentului. Prin toate aceste aspecte creste calitatea vietii bonlavului cu angina
pectorala.
Exercitiile fizice trebuie sa ocupe minim 30 de minute zilnic, de 4-5 ori pe saptamana,
preferabil prin plimbari cu pas mai rapid, gimnastica, ciclism, ultilizarea unor aparate
de fitness.

Clasic se considera ca in recuperarea bonlavilor coronarieni trebuie folosit numai

efortul fizic izotonic deoarece efortul izometric aduce potential pericol precipitarii
unor tulburari de ritm si a fenomenelor de insuficienta cardiaca/

CONCLUZII I RECOMANDRI
1.Angina pectorala datorata aterosclerozei coronariene,este o boala frecventa si
debilitanta. Desi compatibila cu supravietuirea exista un risc crescut spre IM si/sau moarte
cardiaca. Simptomele pot fi controlate cu ajutorul unui tratament corect condus, ceea ce
mbuntete prognosticul substanial.
2.Fiecare pacient suspectat de angina pectorala stabila necesita investigatii
cardiologice prompte si adecvate pentru a fi siguri de corectitudinea diagnosticului si
evaluarea prognosticului. Fiecarui pacient ar trebui sa i se efectueze anamneza si un examen
fizic,o evaluare a factorilor de risc si un traseu ECG de repaus.
3.Dup o evaluare iniial a riscului, modificarea stilului de via ar trebui adugat
tratamentului medicamentos. Controlul strict al diabetului i greutii, alturi de strategia
ntreruperii fumatului sunt recomandate la toi pacienii cu boal coronarian, iar controlul
tensiunii arteriale este foarte important. Un management de succes al factorilor de risc poate
modifica evaluarea iniial.
4.In ceea ce priveste terapia farmacologica specifica, nitratii cu durata scurta de
actiune atunci cand sunt tolerati, pot fi utilizati pentru ameliorarea simptomatologiei acute. In
absenta contraindicatiilor sau a intolerantei, pacientii cu angina pectorala stabila, ar trebui
tratati cu Aspirina 75mg si statine. Un beta-blocant ar trebui utilizat in terapia de prima linie,
fie alternativ cu BCC sau nitrati cu durata lunga de actiune pentru a obtine efecte
antianginoase alaturi de o terapie adjuvanta daca e necesara. IEC sunt indicati la pacientii cu
disfunctie ventriculara concomitenta, hipertensiune arteriala sau diabet si ar trebui luati in
considerare si la pacientii cu alti factori de risc. Beta-blocantele ar trebui recomandate la toti
pacientii post-IM si la pacientii cu disfunctie ventriculara stanga, in lipsa contraindicatiilor.
5.Tratamentul cu medicamente anti-anginoase ar trebui ajustat in functie de fiecare
pacient in parte si monitorizat individual. Doza unui medicament ar trebui optimizata inaintea
adaugarii unui al doilea si este indicata schimbarea combinatiei de medicamente inaintea unei
tri-terapii.
8

6.Exist dovezi c rmn lipsuri chiar i a celor mai bune metode utilizate n
managementul anginei stabile. n mod particular, muli pacieni cu angin stabil nu sunt
pretabili testelor de efort utile pentru confirmarea diagnosticului i determinarea
prognosticului. Pe mai departe, exist o variabilitate ngrijortoare n modalitatea de
prescriere a statinei i a aspirinei. Datorit acestor mari variaii ale tratamentului anginei se
impune ca boala s fie foarte bine cunoscut. Registrele despre PCI i chirurgie existente n
unele ri ar trebui implementate i meninute i la nivel regional, local sau naional.

NOTE DE BIBLIOGRAFIE:
Buneag C.(2006) Kinetoterapia in afeciuni cardio-vasculare-, Editura Fundaiei Romnia
de mine, Bucuresti
Titirca L.(2014)-Urgentele medico-chirurgicale-, Editura Medicala, Bucuresti
Ispas A.T.( 2006)-Anatomia i fiziologia omului-, Editura Didactic i pedagogic, Bucureti
Dr. Constantin Ciucurel -Curs 4-,(2016) Ingrijirea varstnicului(Geriatrie)
http://semneletimpului.ro/stiinta/cele-mai-cumplite-dureri-pe-care-le-poti-simti-intr-oviata.html
http://www.mymed.ro/top-afeciuni-cele-mai-dureroase.html
http://www.cardiologie.ru/angina-pectorala-stabila-de-efort-tratamentul-nefarmacologic/
https://www.google.ro/search?
q=DIAGNOSTICUL+IN+ANGINA+PECTORALA&biw=1366&bih=667&site=webhp&sou
rce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjkutfgv5zMAhVEI8AKHQgeDHkQ_AUIBigB#
tbm=isch&q=diagnostic+diferential+angina+pectorala&imgrc=RF8ggMFSySVtqM%3A

10