CAIET DE SARCINI

-6STRATURI DE BAZ DIN MIXTURI

ASFALTICE
CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

STRATURI DE BAZ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE,

EXECUTATE LA CALD

CUPRINS
CAPITOLUL I
..............................................................................................
3
GENERALITTI
..............................................................................................
3
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
................................................................................................................
3
ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE
................................................................................................................
3
ART.3. AGREGATE
................................................................................................................
3
ART.4. FILER
................................................................................................................
6
ART.5. LIANTI
................................................................................................................
6
ART.6. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE
................................................................................................................
7

C A P I T O L U L III
..............................................................................................
10
MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
..............................................................................................
10
ART.7. COMPOZITIA MIXTURILOR
................................................................................................................
10
ART.8. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
................................................................................................................
10
ART.9. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
................................................................................................................
11
ART.10. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT
................................................................................................................
12
ART.11. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
................................................................................................................
12
ART.12. CONTROLUL FABRICATIEI
................................................................................................................
14

Pag. 2 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

C A P I T O L U L IV
..............................................................................................
15
EXECUTIA STRATURILOR DE BAZ
..............................................................................................
15
ART.13. PUNEREA N OPER
................................................................................................................
15
ART.14. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE
................................................................................................................
15
ART.15. PREGTIREA STRATULUI SUPORT
................................................................................................................
15
ART.16. ASTERNEREA
................................................................................................................
15
ART.17. COMPACTAREA
................................................................................................................
16
ART.18. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZ
................................................................................................................
17
ART.19. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZ
................................................................................................................
17
ART.20. CONTROLUL PUNERII N OPER
................................................................................................................
18

CAPITOLUL V
..............................................................................................
20
CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT
..............................................................................................
20
ART.21. CONTROLUL CALITTII STRATULUI BITUMINOS
................................................................................................................
20
ART.22. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT
................................................................................................................
20

C A P I T O L U L VI
..............................................................................................
22
RECEPTIA LUCRRILOR
..............................................................................................
22
ART.23. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
................................................................................................................
22
ART.24. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR)
................................................................................................................
22
ART.25. RECEPTIA FINAL
................................................................................................................
22

ANEX

Pag. 3 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

..............................................................................................
23
STRATURI DE BAZ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE,
..............................................................................................
23
EXECUTATE LA CALD
..............................................................................................
23

Pag. 4 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

CAPITOLUL I
GENERALITTI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si
receptia straturilor de baz din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald,
preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice
de calitate prevzute n SR 7970, care trebuie s fie ndeplinite la prepararea,
transportul, punerea n oper si controlul calittii materialelor si al straturilor
executate.
1.2. Caietul de sarcini se aplic la constructia, modernizarea si reabilitarea
drumurilor publice si a strzilor precum si la constructia drumurilor de exploatare.
1.3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplic straturilor de baz
executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE
2.1. Straturile de baz din prezentul caiet de sarcini sunt prevzute a fi
realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la cald n
centrale si puse n oper mecanizat.
2.2. Mixturile asfaltice pentru stratul de baz sunt de urmtoarele tipuri:
- tip AB1, cu agregate mijlocii (22%47% granule cu dimensiunea peste
# 4 mm);
- tip AB2, cu agregate mari (37%66% granule cu dimensiunea peste #
4 mm).
2.3. Aleegerea tipului de mixtur se face de ctre proiectant.
2.4. Stratul de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplic
pe un strat suport care trebuie s ndeplineasc conditiile prevzute de STAS 6400.
ART.3. AGREGATE
3.1. Pentru stratul de baz din mixturi asfaltice se utilizeaz un amestec de
sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie s
ndeplineasc, conditiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor
dup cum urmeaz:
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662;
- mrgritar sort 4-8, conform SR 662;
- pietris sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662;
- nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667;
- savur sort 0-8 conform SR 667;
- criblur sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667;
- filer de calcar conform STAS 539.
Toate agregatele folosite n mixturile asfaltice trebuie s fie splate n
totalitate nainte de a fi folosite n amestec.
Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe
platforme amenajate cu pereti desprtitori pentru evitarea impurificrii lor.
3.2. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale si
filer si continutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 si
AB2 sunt conform tabelului 1.

Pag. 5 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

Nr

CARACTERISTICI

1
2

Granulozitatea agregatelor cuprinse n limitele din

Continut de agregate cu dimensiunea peste # 4
mm
% din
mas
Continut maxim admisibil de agregate cu
dimensiunea peste # 25 mm (31,5 mm) % din
mas
Continut n prti fine sub 0,1 mm
% din
mas
Continutul minim de filer % din masa
Continut obligatoriu de agregate concasate pentru
clasele tehnice ale drumului: (cu precizrile din
tabelul 2), % din mas
I

3
4
5
6

II
III
IV-V

Tabel 1
MIXTURI ASFALTICE TIP
AB1
AB2
Fig. 1
Fig. 2
2247
3666
(30...55)
(50...75)

max. 10

max. 10

414
(4...12)

311
(2...10)

nu se
100 foloseste
criblur
35 - criblur
65 - pietris concasat
100 - pietris concasat
100 - pietris sortat

Pag. 6 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

Pag. 7 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

Tabel 2
Clasa
tehnic a
drumului
I
(Autostrzi
)

Categoria
tehnic a
strzii
I

II

II

Agregate naturale utilizate

-

III

IV-V

III

IV

Criblur sort 4-8, 8-16, 16-25

Nisip de concasare sort 0-4
Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu
nisipul de concasare
Filer
Criblur: min. 35% (recomandabil 16-25 sau 8-16 si
16-25)
Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul
natural sort 0-4
Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din
concasarea agregatelor de ru
Nisip natural sort 0-4
Filer
Pietris concasat sort 4-8 sau 8-25
Nisip natural sort 0-4
Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8,
raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4
Filer
Pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 si 8-25
Nisip sort 0-4
Filer

ART.4. FILER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie s corespund prevederilor
STAS 539 si s ndeplineasc urmtoarele conditii:
- finetea (continutul n prti fine 0,1 mm)
min. 80%
- umiditatea
max. 2%.
Observatie: n conditii justificate tehnic si economic se poate nlocui partial filerul
de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai mpreun cu
filerul de calcar; continutul de filer din var stins poate fi max. 2%.
Filerul se va depozita n ncperi acoperite, ferite de umezeal sau n silozuri
cu ncrcare pneumatic.
Nu se admise folosirea filerului aglomerat.
ART.5. LIANTI
Pentru realizarea mbrcmintilor asfaltice si straturilor de baz din mixturi
asfaltice se folosesc urmtoarele tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri
conform SR 754:
- bitum tip D 60/80 pentru zona climatic cald;
- bitum tip D 80/100 pentru zona climatic rece.
Zonele climatice sunt delimitate conform figurii 3.
Conditiile de admisibilitate care trebuie s le ndeplineasc bitumul
neparafinos sunt cele prevzute n SR 754 si n Normativul AND 537.
n cazul n care adezivitatea bitumului determinat n cadrul testelor
preliminare, n functie de calitatea bitumului si de natura agregatelor, se situeaz
sub valoarea minim admis, se va stabili utilitatea aditivrii bitumului.
Bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice, prevzute cu sistem de
nclzire, sistem de nregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gur de
aerisire, pompe de reciclare.

Pag. 8 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

ART.6. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru stratul de baz se
verific n conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile
artate la art. 3, 4 si 5 din prezentul caiet de sarcini.
Verificrile si determinrile se execut de laboratorul de santier conform SR
7970 pct. 4.1.2. si constau n urmtoarele:
a. Bitum
- penetratia la 25C STAS 42 si SR 754;
- punctul de nmuiere prin metoda inel si bil STAS 60 si SR 754;
- ductilitatea la 25oC, SR 61 (la drumuri de clasa tehnic I si II si
pentru strzi de categorie tehnic I si II)

Pag. 9 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

Pag. 10 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

b. Criblur
- natura mineralogic (examinare vizual), STAS 6200/4;
- granulozitatea, STAS 730;
- forma granulelor, STAS 730;
- determinarea continutului de prti fine sub 0,1, STAS 730;
- continutul de argil, SR 667
c. Pietris
- natura mineralogic (examinare vizual), STAS 4606;
- granulozitatea STAS 4606;
- forma granulelor STAS 4606, STAS 730;
- parte levigabil STAS 4606;
- continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730
d. Nisip natural
- granulozitatea STAS 4606;
- continut de corpuri strine, STAS 4606;
- echivalent de nisip STAS 730
Nisip de concasaj
- granulozitatea, STAS 730;
- continut de corpuri strine - STAS 4606;
- coeficient de activitate STAS 730
e. Filer
- umiditate STAS 539;
- finetea STAS 539.

Pag. 11 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

C A P I T O L U L III
MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
ART.7. COMPOZITIA MIXTURILOR
7.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baz, se
stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinndu-se seama de
respectarea conditiilor precizate n prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul l face Antreprenorul n cadrul laboratorului su dac este autorizat
sau l comand la un alt laborator autorizat.
7.2. Formula de compozitie, stabilit pentru fiecare categorie de mixtur,
sustinut de studiile si ncercrile efectuate, mpreun cu rezultatele obtinute, se
supune aprobrii Inginerului.
Aceste studii comport cel putin urmtoarele ncercri:
ncercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC,
densitatea aparent, absorbtia de ap), pentru cinci continuturi de liant
repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La
confectionarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338/1, pentru straturile
de baz numrul de lovituri vor fi de 50 lovituri;
determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale
mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22 oC si
50oC, reducerea rezistentei la compresiune dup 28 de zile de imersiune n
ap pentru aceleasi continuturi de liant).
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propus,
Inginerul, dac nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accept
formula propus de Antreprenor.
7.3. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt
stabilite n functie de greutatea total a materialului granular n stare uscat,
inclusiv prtile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa total a mixturii.
7.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total si
granulozitatea agregatelor naturale, care trebuie s fie asigurate pentru fiecare tip
de mixtur asfaltic, sunt date n tabelul 1.
7.5. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de
laborator conform STAS 1338/1, 2 si 3 si trebuie s se ncadreze ntre limitele
artate n tabelul 4.
Tabel 4
Mixturi asfaltice
Contintul de liant
Tip AB1
Tip AB2
- la mixturi cu agregate neconcasate,
% din masa mixturii
3,5...5,0
3,3...4,8
- la mixturi cu agregate concasate,
% din masa mixturii
3,6...5,4
3,4...5,0

ART.8. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR

ASFALTICE
8.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe
corpuri de prob tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice
preparate n laborator pentru stabilirea compozitiilor, din probe prelevate de la
malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile
mbrcmintii gata executate.
8.2. n lipsa unor dispozitii ale prevederilor caietului de sarcini speciale,
caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie s ndeplineasc n
timpul studiului de laborator si n timpul controalelor de fabricatie, conditiile artate
n tabelul 5.

Pag. 12 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

CARACTERISTICI

5 R14 Beius - Oradea

Bitum
tip

Caiet de Sarcini

Tabel 5
Tipul mixturii asfaltice
Tip AB1
Tip AB2

Clasa tehnic a drumului si/sau categoria tehnic a

strzii
I, II si III
IV si V
I, II si III
IV si V
A. CARACTERISTICI DIN NCERCAREA MARSHALL
Stabilitatea la 60oC,
D 60/80
5,0
4,5
5,5
5,0
kN, min.
D
4,5
4,0
5,0
4,5
80/100
Indicele de curgere,
D 60/80
1,5-4,0
1,5-4,5
1,5-3,5
1,5-4,0
mm
D
1,5-4,5
1,5-4,5
1,5-4,0
1,5-4,5
80/100
Absorbtie de ap,
28
28
% vol.
Densitatea aparent,
D 60/80
2200
2200
kg/m3, min.
D
80/100
Tabel 5 (continuare)
Tipul mixturii asfaltice
CARACTERISTICI
Bitum
Tip AB1
Tip AB2
tip
Clasa tehnic a drumului si/sau categoria tehnic a
strzii
I, II si III
IV si V
I, II si III
IV si V
B. CARACTERISTICI DIN NCERCAREA PE CUBURI
Rezistenta
la D 60/80
2,5
2,5
compresiune
la 22oC, N/mm2, min
D
80/100
Reducerea rezistentei D 60/80
la
compresiune
la
30
30
22oC,
dup
28
zile
de
D
pstrare n ap, % 80/100
max.
Absorbtia de ap,
D 60/80
210
210
% vol.
D
80/100
Densitatea aparent,
D 60/80
2150
2150
kg/m3, min.
D
80/100
8.3. Bitumul continut de mixtura asfaltic prelevat pe parcursul executiei
lucrrilor de la malaxor sau de la asternere trebuie s prezinte un punct de nmuiere
IB cu max. 9oC mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice
respective.

Pag. 13 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform STAS 60 cu

precizrile din SR 7970, pct. 2.4.3.2.
ART.9. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
9.1. Mixturile asfaltice se prepar n instalatii speciale, de regul n flux
discontinuu, prevzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare
gravimetric a agregatelor naturale calde, dozare gravimetric sau volumetric a
bitumului si filerului precum si de malaxare fortat a componentilor.
9.2. n cazul instalatiilor n flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si
cntrire a agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizeaz,
n acest caz, initial pe sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de
extractie cu viteze variabile etalonat sau cu cte un dozator gravimetric pe fiecare
band de extractie din buncr si apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric
montat pe banda de alimentare a usctorului. De asemenea, n cazul instalatiilor n
flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantittii de agregat
natural total cu cantitatea de bitum introdus n usctor - malaxor se face automat,
pe computer.
9.3. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotat cu sisteme de
nregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii
asfaltice si s asigure o precizie a dozrii de +3% pentru agregatele naturale si de
+2% pentru bitum si filer. Toleranta admis la temperatura bitumului este +3oC.
n cazul dozrii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul c
densitatea acestuia variaz cu temperatura, astfel nct la 150 oC170oC, 1 kg de
bitum rutier are un volum de (1,091,1)l.
9.4. Dac, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei
se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui s le nlocuiasc, s efectueze din
nou reglajul, dup care s supun din nou aprobrii Beneficiarului autorizatia de
punere n exploatare.
9.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea
instalatiei si/sau a personalului care o deserveste, n tot timpul ct dureaz
operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere n exploatare, cu att mai mult
n caz de refuz.
9.6. Instalatia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie s dispun de
rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minim egal cu consumul mediu
zilnic si care s dispun, fiecare, de o joj etalonat n prealabil si de un dispozitiv
capabil s nclzeasc liantul pn la temperatura necesar, evitnd orice
supranclzire (ct de mic).
9.7. Instalatia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un malaxor
capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dac, cuva malaxorului nu este
nchis, ea trebuie s fie prevzut cu o capot pentru a mpiedica pierderea
prafului prin dispersie.
Instalatia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare pentru
mpiedicarea golirii malaxorului nainte de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi n functie de tipul de instalatiei de preparare si tipul
de mixturi si se va stabili n cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt, naintea
nceperii fabricatiei.
ART.10. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT
naintea nceperii executiei, Antreprenorul trebuie s supun acceptrii
Inginerului lucrrii, statia de asfalt care va fi utilizat la realizarea lucrrilor.
Beneficiarul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n
functiune dup ce va constata c debitele fiecrui constituent permit obtinerea
amestecului prescris, n limitele tolerantelor admise, c dispozitivele de msurare a
temperaturilor sunt etalonate si c malaxorul functioneaz corespunztor, fr
pierderi de materiale.
Pag. 14 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

O alt conditie pentru autorizarea statiei de asfalt o constituie si existenta

tuturor dotrilor si amenajrilor la statie, a depozitelor la statie si a celor
intermediare, a cilor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor,
amenajarea corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor,
existenta peretilor desprtitori ntre sorturile de agregate, suprafete suficiente de
depozitare, asigurarea scurgerii si ndeprtrii apelor, etc.).
Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente, acestea se vor
completa sau se vor reface nainte de acceptarea Inginerului.
ART.11. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
11.1. Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice const n
urmtoarele operatii:
- reglarea predozatoarelor instalatiei privind debitele pentru agregate, liant si
filer, prin ncercri, astfel nct: curba granulometric a amestecului de agregate
naturale inclusiv filerul, s corespund celei prescrise, n limitele de tolerant din
tabelul 6 si abaterea pentru continutul de bitum (fat de dozajul stabilit prin reteta
aprobat) exprimat n procente de mas s fie de +0,3%;
Tabel 6
Nr.
Elemente componente ale mixturii
Abateri admise fat de doxajul
crt.
prescris, %
1
Fractiunile de agregate naturale:
2531,5
+5
1625
+5
816
+5
48 (3,158)
+5
14 (0,633,15)
+4
0,200,63
+3
0,10,2 (0,090,20)
+2
00,1 (00,09) filer si pref.
+1,5
2
Continut de agregate concasate
+10
- introducerea agregatelor naturale n usctor (sau usctor-malaxor) unde are
loc uscarea si nclzirea acestora; se vor lua msuri pentru evitarea nclzirii
agregatelor la o temperatur care poate s conduc la arderea liantului;
- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetric pe sorturi (n cazul
instalatiilor n flux discontinuu);
- introducerea agregatelor naturale calde n malaxor, unde se amestec cu
filerul rece, dozat separat;
- nclzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea n malaxor sau n
usctor-malaxor;
- amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia n buncrul de
stocare; n cazul ncrcrii acesteia, direct, n mijloacele de transport, la iesirea din
malaxor trebuie amenajate dispozitive adecvate si trebuie luate msuri n vederea
limitrii la maximum a segregrii mixturii asfaltice.
Durata de malaxare, n functie de tipul instalatiei, trebuie s fie suficient
pentru realizarea unei anrobri complete si uniforme a agregatelor naturale si a
filerului cu liantul bituminos.
11.2. Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul
de bitum, trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 7.
Tabel 7
o
Materiale si faza de executie
Temperatura n C, functie de tipul
bitumului*
D 60/80
D 80/100
- agregate naturale la iesire din usctor
170190
165185
Pag. 15 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

- bitum la intrare n malaxor

- mixtur asfaltic
la iesire din malaxor
la asternere
la nceputul compactrii
la sfrsitul compactrii
NOT: *

Caiet de Sarcini

155165

150160

165175
min. 155
min. 150
min. 110

160170
min. 150
min. 145
min. 105

Msurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002.

n cazul utilizrii bitumului aditivat, se aplic acelasi regim termic.

Temperaturile situate la partea superioar a intervalelor se aplic n cazul
executiei lucrrilor n zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la
limita minim admis (10oC15oC).
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglat n
intervalul prescris, astfel nct, n conditiile concrete de transport (distanta si
mijloace de transport) si conditii climatice concrete, s fie asigurate temperaturile
de asternere si compactare, conform tabelului 7.
Se interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile din
tabel, pentru a evita degradarea liantului n procesul tehnologic.
Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceleiasi
cantitti de bitum de mai multe ori. n cazul n care, din motive tehnologice, nu a
putut fi evitat renclzirea bitumului, se determin penetratia si ductilitatea la 25 oC
a acestuia, iar n cazul unor rezultate necorespunztoare se renunt la utilizarea
bitumului respectiv.
ART.12. CONTROLUL FABRICATIEI
12.1. Mixturile asfaltice produse n instalatia de preparare a mixturilor
asfaltice sunt supuse ncercrilor preliminare de informare si controlului de calitate
al procesului tehnologic de fabricare si de punere n oper a mixturilor, a cror
frecvent, n cazul lipsei de dispozitiuni ale prevederilor caietului de prescriptii
speciale, este cea indicat n tabelul 8.
Tabel 8
Categoria Verificr
Nr
Natura controlului sau
controlului
i
Frecventa controlului sau a
*
conform
crt
a ncercrii
A
B
pct.
ncercrii
1 Studiul compozitiei
x
pentru fiecare tip de produs
2 Controlul reglajului
x
x
20.2.1
la nceputul fiecrei zile de
instalatiei de preparare
lucru si naintea nceperii
inclusiv stabilirea duratei
fabricatiei fiecrui tip de
de malaxare
produs
3 Controlul regimului termic
x
20.2.2
permanent
de preparare a mixturilor
asfaltice
4 Verificarea respectrii
x
20.2.4
zilnic
compozitiei mixturii
asfaltice prestabilit
5 Verificarea calittii mixturii
x
20.2.5
unul la fiecare 400 to
asfaltice
mixtur, dar cel putin una
pe zi
*) A - ncercri preliminare de informare
B - Controlul de calitate n timpul executiei

Pag. 16 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

12.2. Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotrii

instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare.

Pag. 17 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

C A P I T O L U L IV
EXECUTIA STRATURILOR DE BAZ
ART.13. PUNEREA N OPER
Punerea n oper a mixturilor asfaltice pentru strat de baz se execut numai
n anotimpul clduros, n perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de
peste 10oC, n conditiile unui timp uscat. Lucrrile se ntrerup pe vnt puternic sau
ploaie si se reiau numai dup uscarea stratului suport.
ART.14. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE
14.1. Mixturile asfaltice executate la cald se transport cu autobasculante
adecvate, cu benele curtate si uscate, urmrindu-se ca pierderile de temperatur
a mixturii asfaltice pe tot timpul transprotului, s fie minime.
La distante de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme rcoroas
o
(+10 C+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat
dup ncrcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca
cu acesta (motorin, pcur, etc.) este interzis.
14.2. Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de
functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de executia stratului
bituminos, astfel nct s fie eliminate ntreruperile procesului de punere n oper.
ART.15. PREGTIREA STRATULUI SUPORT
15.1. nainte de asternerea mixturii asfaltice, se execut toate lucrrile de
remediere a stratului suport si/sau se reprofileaz dac este cazul, apoi acesta se
curt si se amorseaz. n acest scop se procedeaz n felul urmtor:
- se verific cotele stratului suport care trebuie s corespund proiectului de
executie;
- se aduce stratul suport la cotele prevzute n proiect, prin aplicarea unui
strat de egalizare din mixtur asfaltic (dac profilul transversal este
necorespunztor sau dac denivelarile n profil longitudinal sunt mai mari de 3 cm
sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare;
- se remediaz toate defectiunile existente, conform reglementrilor tehnice
n vigoare si se rezolv problemele privind drenarea apelor;
- se curt temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama
autogrederelor si prin mturarea mecanic a prtii carosabile;
- se amorseaz stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoas.
Amorsarea stratului suport se realizeaz mecanizat cu autorspnditorul de emulsie
sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformittii si a dozajelor prescrise.
n functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie rspndit pentru
amorsare trebuie s asigure un dozaj de (0,30,5) kg bitum rezidual pe metru
ptrat, rspndit n film continuu.
15.2. Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct ruperea s fie
efectiv naintea asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
15.3. Suprafata stratului suport pe care se aplic stratul de baz trebuie s
fie uscat.
15.4. Amorsarea se face n fata finisorului la o distant maximal de 100 m.
ART.16. ASTERNEREA
16.1. Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregtit conform
art.15, se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevzute cu
palpator si sistem de nivelare automat care s asigure precompactarea mixturii.
Numai n cazul lucrrilor executate n spatii nguste (de exemplu n zona casetelor)
asternerea mixturii se poate face manual.
Pag. 18 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

16.2. n functie de grosimea prescris si de utilajele folosite, asternerea

mixturii se poate face ntr-unul sau mai multe straturi, cu urmtoarele precizri:
a) grosimea minim a fiecarui strat asternut trebuie s fie:
- 5,0 cm la mixturi tip AB1
- 6,0 cm la mixturi tip AB2
b) grosimea maxim a fiecrui strat asternut depinde de modul de punere n
oper si nu trebuie s depseasc:
- 12,0 cm n cazul asternerii mecanizate
- 6,0 cm n cazul asternerii manuale.
Grosimea maxim a mixturii, rspndit printr-o singur trecere, este cea
indicat n caietul de sarcini speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de sosire a
mixturilor de la statie si ct se poate de constant ca s se evite total opririle
procesului de punere n oper.
Antreprenorul trebuie s dispun, la locul de punere n oper, de un lucrtor
calificat, pentru a corija imediat dup asternere si nainte de orice compactare
denivelrile flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspt depus, cu grij, n
fata lopetii.
n buncarul utilajului de asternere trebuie s existe n permanent, suficient
mixtur, pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului.
16.3. Mixtura asfaltica trebuie asternut n mod uniform si continuu, pe toat
lungimea unei benzi programat a se executa n ziua respectiv.
n cazul ntreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si/sau
transversale, care separ mixturile asfaltice rspndite de la o zi la alta, pentru
asigurarea unei legturi continui ntre suprafetele vechi si cele noi, trebuie s fie
executate urmtoarele operatii:
- decuparea marginii benzii vechi pe o ltime de cca. 50 cm, pe toat
grosimea stratului, astfel nct s rezulte o muchie vie vertical;
- amorsarea cu emulsie bituminoas a suprafetei proaspt creat prin
decupare;
- la asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacent (alturat) se va
depsi rostul cu 510 cm de mixtur repartizat; acest surplus de material se
mpinge apoi, cu o raclet, peste mixtura proaspt asternut, nainte de
compactare.
16.4. Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si compactare, n functie
de tipul liantului, temperaturile prevzute n tabelul 7.
ART.17. COMPACTAREA
17.1. Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaz aplicnd tehnologii
corespunztoare care s asigure pentru fiecare strat si tip de mixtur,
caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute n tabelul 9.
Tabel 9
Nr.crt.
Caracteristici
Tipul mixturii
AB1
AB2
3
1
Densitatea aparent, kg/m , min.
2150
2150
2
Absorbtia de ap, % vol.
210
210
3
Grad de compactare, % min.
96
96
17.2. Operatiunea de compactare se realizeaz cu compactoare cu pneuri
si/sau compactoare cu rulouri netede, prevzute cu dispozitive de vibrare.
17.3. n lipsa unor dispozitiuni contrare prevederilor caietului de sarcini
speciale, pentru obtinerea gradului de compactare prevzut (min. 96%), la
nceperea lucrrilor se determin pe un sector experimental, numrul optim de
treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de performantele acestora,
de tipul mixturii si de grosimea stratului. Lucrrile experimentale se fac nainte de
Pag. 19 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

nceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiv, utiliznd mixtura asfaltic

preparat n conditii similare cu cele pentru productia curent.
ncercrile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia,
vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului, Inginerul putnd cere
interventia unui laborator agreat, care s efectueze n acest scop, pe cheltuiala
Antreprenorului, ncercrile de compactare pe care le va considera necesare.
Urmare acestor ncercri, Antreprenorul propune Inginerului aprobarea
pentru:
- sarcina fiecrui utilaj;
- planul de mers al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe ct
posibil constant, n fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecrui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putnd fi ntre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar celei prevzute
n tabelul 7.
17.4. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut, se considera c
numrul minim de treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel
prezentat n tabelul 10.
Tabel 10
Atelier de compactare compus din:
2 utilaje de compactare
un
utilaj
de
compactare
Specificatii
Compactor cu
Compactor cu
Compactor cu rulouri
pneuri de 160 kN
rulouri netede de
netede de 120 kN
120 kN
Nr. de treceri, min.
12
4
14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.
Numrul atelierelor de compactare se va stabili n functie de dotarea
Antreprenorului cu compactoare (grele, n tandem, etc.) si de numrul punctelor de
asternere concomitent, cte un atelier pentru fiecare punct de asternerecompactare.
17.5. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se
n zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea mai ridicat.
Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n
urcare.
Compactoarele trebuie s lucreze fr socuri si cu o vitez mai redus la
nceput, pentru a evita vlurirea stratului.
17.6. Locurile inaccesibile compactoarelor, n special n lungul bordurilor, n
jurul gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu
compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
17.7. Suprafata stratului se controleaz n permanent, micile denivelri care
apar corectndu-se pe toat ltimea, dup prima trecere a compactorului.
17.8. La executia lucrrilor n mai multe straturi succesive, asternerea si
compactarea se efectueaz separat pentru fiecare strat n parte. n acest caz
rosturile de lucru transversale si longitudinale ale straturilor succesive trebuie
decalate cu min. 10 cm. Se urmreste asigurarea unei acrosri perfecte ntre
straturi, stratul superior aplicndu-se la cel mult 24 h de la data executiei primului
strat, a crui suprafat trebuie s fie uscat si curat. n cazul n care cel de-al
doilea strat nu poate fi asternut n termen de 24 h, aderenta se asigur printr-o
curtire temeinic a primului strat si amorsare, conform 15.1.
ART.18. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZ
18.1. Uniformitatea suprafetei stratului de baz se va verifica, n profil
longitudinal (n axul drumului sau n axul fiecrei benzi cnd asternerea se face pe
Pag. 20 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

benzi separate) si n profil transversal (n dreptul fiecrei sectiuni transversale

proiectate), cu dreptarul de 3 m si pan sau cu alte dispozitive adecvate omologate.
Verificarea va fi efectuat si n oricare alte locuri indicate de Inginer.
18.2. Denivelrile admisibile n profil longitudinal msurate cu dreptarul de
3m sunt de maximum 10 mm.
18.3. Abaterile limit admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m
la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
ART.19. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZ
Se recomand ca mbrcmintea bituminoas s se aplice imediat dup
executia stratului de baz, n acelasi sezon de lucru. n cazul n care aceast
conditie nu poate fi ndeplinit si stratul de baz este dat n circulatie nainte de
executia mbrcmintii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui
tratament bituminos simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi
bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie bituminoas, conform procedeelor
reglementate tehnic.
Alegerea solutiei de protejare se face de ctre proiectant la ntocmirea
proiectului de executie, de comun acord cu Beneficiarul si Antreprenorul lucrrii.
ART.20. CONTROLUL PUNERII N OPER
Controlul calittii lucrrilor de executie a stratului de baz din mixturi
asfaltice se efectueaz pe faze.
20.1. Controlul calittii materialor - se face conform art.6.
20.2. Controlul procesului tehnologic const n urmtoarele operatii:
20.2.1. Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice:
- functionarea corect a dispozitivelor de cntrire sau dozare volumetric: la
nceputul fiecrei zile de lucru;
- functionarea corect a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
20.2.2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea n malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si ncalzite la iesirea din usctor:
permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent.
20.2.3. Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos:
- pregtirea stratului suport: zilnic, la nceperea lucrrii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de dou
ori pe zi;
- modul de executie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, numr de treceri): zilnic
si const n:
a. autocontrolul, executat de Antreprenorul lucrrii, care trebuie s vegheze
n permanent la:
cadenta executiei s fie cea retinut la ncercri;
utilajele prescrise pentru atelierul de compactare s fie efectiv pe santier si
n functiune continu si regulat;
elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina fiecrui utilaj,
planul de mers, viteza, presiunea n pneuri, distanta maxim de deprtare
ntre finisor si primul compactor cu pneuri) s fie respectate cu strictete.
n cazul unui autocontrol insuficient, Beneficiarul lucrrii va putea opri
lucrrile pe santier pn cnd Antreprenorul va lua msurile necesare de
remediere.
b. controlul ocazional al Beneficiarului, care va putea s solicite ncercri
pentru a se asigura c nu exist abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie
inopinat, fie ca urmare a constatrilor fcute n cadrul verificrilor de autocontrol.

Pag. 21 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

n cazul cnd un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare

densittii de referint prescris, obtinut n timpul experimentrii, Inginerul va
putea impune noi ncercri de compactare, anulnd modalittile de compactare
aprobate initial.
Dac aceste ncercri noi nu permit atingerea densittii de referint
prescris, Beneficiarul va dispune alte msuri.
20.2.4. Verificarea respectrii compozitiei mixturii asfaltice prestabilit, prin
analize de laborator efectuate de laboratorul de santier al Antreprenorului:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din
malaxor, nainte de adugarea liantului (aceasta trebuie s se ncadreze n limitele
de tolerant admise, indicate n tabelul 6, fat de reteta prescris): zilnic sau ori de
cte ori se observ o calitate necorespunztoare a mixturilor asfaltice;
- continutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor 1 si
2: la nceputul fiecrei zile de lucru;
- compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometric si continutul de
bitum) prin extractii, pe probe de mixtur prelevate de la malaxor si asternere:
zilnic.
20.2.5. Verificarea calittii mixturii asfaltice, prin analize de laborator
efectuate de laboratorul Antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de
mixtur asfaltic: 1 prob/400 tone mixtur fabricat, dar cel putin una pe zi, care
va determina:
- compozitia mixturii asfaltice, care trebuie s se ncadreze n limitele din
tabelele 1, 2 si 4 si s corespund dozajelor stabilite prin studiul preliminar de
laborator, abaterile admise fiind cele indicate n tabelul 6;
- punctul de nmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltic; conform
prevederilor de la punctul 8.3;
- caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice, care
trebuie s corespund cu cele indicate n tabelul 5.
20.2.6. Frecventa controalelor
n lipsa unor dispozitii ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor
de executie vor fi cele indicate n tabelul nr.11.
Tabel 11
FAZA DE
NATURA CONTROLULUI SAU
CATEGORIA
FRECVENTA
EXECUTIE
A NCERCRII
DE CONTROL
CONTROLULUI
A
B
C
Temperatura de asternere
x
permanent
n timpul
Etalonarea atelierului de
x
la
nceputul
exec.
executiei
compactare
lucrrilor apoi cnd la un
control
ocazional
se
constat o compactare
neconform
Controlul ocazional de
x
x o carot la fiecare 250 ml
compactare prin carote
de band
Reglajul de suprafat:
x
x zilnic
si
la
sfrsitul
controlul cantittii medii
lucrrilor de santier
asternute
La
Reglarea nivelmentului
x n fiecare punct indicat
straturile
de Inginer
executate
Controlul denivelrilor
x n fiecare punct indicat
de Inginer
A - ncercri preliminare de informare
B - Controlul de calitate n timpul executiei
C - Controlul de calitate n vederea receptiei
Pag. 22 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

CAPITOLUL V
CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT
ART.21. CONTROLUL CALITTII STRATULUI BITUMINOS
21.1. Verificarea calittii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare, se
efectueaz prin metode nedistructive (determinarea densittii aparente a stratului
dupa compactare cu gamadensimetrul) sau prin prelevarea de carote (o plac de
minim (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m 2 de
suprafat executat).
Carotele se preleveaz n prezenta delegatului Antreprenorului si al
Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea stratului, ncheindu-se un proces
verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel nct ele
s reprezinte ct mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile,
stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare,
care vor purta o mentiune special.
21.2. Verificarea compactrii stratului, se efectueaz prin determinarea
gradului de compactare si prin ncercari de laborator pe carotele prelevate conform
21.1.
Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea
aparent a mixturii compactate din strat si densitatea aparent determinat pe
epruvete Marshall preparate n laborator din mixtura respectiv.
ncercrile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactrii
constau n determinarea densittii aparente si a absorbtiei de ap, pe plcute
(100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm,
netulburate.
Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie s se ncadreze n
limitele din tabelul 9.
21.3. ncercarile se efectueaz conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si STAS
1338/2, de ctre laboratorul Antreprenorului sau de un laborator autorizat si
constau n:
- msurarea grosimii stratului;
- determinarea densittii aparente, a absorbtiei de ap si a gradului de
compactare;
- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compozitie, caracteristici
fizico-mecanice, IB pe bitum extras).
ART.22. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT
22.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a
uniformittii suprafetei, se face conform STAS 6400 si SR 174-2 (pct. 3.4.) si
const n:
- verificarea ndeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie,
conform prevederilor STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului de baz, n functie de datele nscrise n
buletinele de analiz ntocmite la ncercarea probelor din stratul de baz executat,
iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum dou sondaje pe km,
efectuate la 1 m de marginea stratului de baz;
- verificarea profilului transversal; se face cu echipamente adecvate,
omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal; se face n ax pentru drumuri si n
ax si la rigole pentru strzi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu
o grind rulant de 3 m lungime.
22.2. Abateri limit la elementele geometrice

Pag. 23 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

22.2.1. Abaterile limit locale admise n minus fat de grosimea prevzut n

profilului transversal tip al proiectului pentru fiecare strat n parte, pot fi de max.
10%. Abaterile n plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrrii, cu

Pag. 24 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

conditia respectrii prevederilor prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea

suprafetei si gradul de compactare.
22.2.2. Abaterile limit locale admise la ltimea stratului fat de cea
prevzut n proiect pot fi cuprinse n intervalul +50 mm pentru ltimea cii de
rulare si de +25 mm pentru ltimea benzii de stationare la autostrzi.
22.2.3. Abaterile limit admise la panta profilului transversal sunt de +5
mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
22.2.4. Abaterile limit locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de
+20 mm, cu conditia respectrii pasului de proiectare adoptat.
22.2.5. Denivelrile admisibile n profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub
dreptarul de 3 m.
22.3. Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a
nivelmentului n raport cu repere independente de calea rutier, verificarea cotelor
este fcut n contradictoriu, pe suprafete corespunztoare a fiecrei zi de lucru, n
ax si la margine (ntre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si n fiecare dintre
profilele transversale ale proiectului si eventual n toate celelalte puncte fixate de
Inginer.
Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise este de
+2,5%.
Daca tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea
este considerat convenabil.

Pag. 25 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

C A P I T O L U L VI
RECEPTIA LUCRRILOR
ART.23. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile
de baz, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii
n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul stratului
n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul
Constructiilor, volumul 4 din 1996.
ART.24. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR)
Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform
Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora,
aprobat cu HG 273/94.
Comisia de receptie examineaz lucrrile executate fat de documentatia
tehnic aprobat si de documentatia de control ntocmit n timpul executiei.
Verificarea uniformittii suprafetei de rulare se face conform art.18.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului pe minimum
10% din lungimea traseului.
La strzi cota n ax se verific n proportie de 20% din lungimea traseului,
iar cotele rigolelor, pe toat lungimea traseului n punctele de schimbare ale
declivittilor.
Verificarea grosimii se face ca la art.20 si pe probe ce se iau pentru
verificarea calittii mbrcmintii.
Evidenta tuturor verificrilor n timpul executiei lucrrilor face parte din
documentatia de control a receptiei preliminare.
ART.25. RECEPTIA FINAL
Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94,
dup expirarea perioadei de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor
definitive.

Pag. 26 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

ANEX
STRATURI DE BAZ DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE,
EXECUTATE LA CALD

DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT nr. 43/1998

Norme privind ncadrarea n categorii a

drumurilor de interes national.

Ordinul MT nr. 45/1998

Norme
tehnice
privind
proiectarea,
construirea si modernizarea drumurilor.

Ordinul MT nr. 46/1998

Norme tehnice privind stabilirea

tehnice a drumurilor publice.

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000

clasei

Norme metodologice privind conditiile de

nchidere a circulatiei si de instruire a
restrictiilor de circulatie n vederea executrii
de lucrri n zona drumului public si/sau
pentru protejarea drumului.

NGPM/1996

Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998

Norme privind exploatarea si ntretinerea

drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998

Norme de prevenire si stingere a incendiilor

si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999

Instructiuni proprii de securitatea muncii

pentru lucrri de ntretinere, reparare si
exploatare a drumurilor si podurilor.

II. REGLEMENTARI TEHNICE

AND 537

Normativ privind caracteristicile tehnice ale

bitumului neparafinos pentru drumuri.

III. STANDARDE
STAS 42

Bitumuri. Determinarea penetratiei.

STAS 60

Bitumuri.
Determinarea
punctului
nmuiere. Metoda cu inel si bil.
Pag. 27 / 29

de

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

SR 61

Bitumuri. Determinarea ductilittii.

SR 174-2 +

Lucrri
de
bituminoase

SR 174-2/C1

STAS 539

drumuri.

mbrcminti

cilindrate,
executate la cald. Conditii tehnice pentru
prepararea si punerea n oper a mixturilor
asfaltice
si
receptia
mbrcmintilor
executate.
-

Filer de calcar, filer de cret si filer de var

stins n pulbere.

SR 662

Lucrri de drumuri. Agregate naturale de

balastier. Conditii tehnice de calitate.

SR 667

Agregate naturale si piatr prelucrat pentru

lucrri de drumuri. Conditii tehnice de
calitate.

STAS 730

Agregate naturale pentru lucrri de ci

ferate si drumuri. Metode de ncercare.

SR 754

STAS 1338/1

Bitum neparafinos pentru drumuri.

Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si
mbrcminti bituminoase executate la cald.
Prepararea mixturilor, pregtirea probelor si
confectionarea epruvetelor.

STAS 1338/2

Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si

mbrcminti bituminoase executate la cald.
Metode de determinare si ncercare.

STAS 1338/3

Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice si

mbrcminti bituminoase executate la cald.
Tipare
si
accesorii
metalice
pentru
confectionarea si decofrarea epruvetelor.

STAS 4606

Agregate naturale grele pentru mortare si

betoane cu lianti minerali. Metode de
ncercare.

STAS 6200/4

Piatr natural pentru constructii. Prescriptii

pentru
determinarea
caracteristicilor
petrografice, mineralogice si a compozitiei
chimice.

STAS 6400

Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de

fundatie. Conditii tehnice generale de
calitate.

SR 7970

Lucrri de drumuri. Straturi de baz din

mixturi asfaltice cilindrate executate la cald.
Pag. 28 / 29

Lucrari de Reabilitare DN76

5 R14 Beius - Oradea

Caiet de Sarcini

Conditii tehnice de calitate si prescriptii

generale de executie.
STAS 10.969/3

Lucrri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor

pentru drumuri la agregatele naturale.
Metoda de determinare cantitativ.

SR EN 12.697-13 +
+ SR EN 12.697-13/AC

Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru

mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13:
Msurarea temperaturii.

SR EN 12.697-27

Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru

mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27:
Prelevarea probelor.

Pag. 29 / 29