III.

Modificarea numelui de familie ca urmare a casatoriei

Incheierea casatoriei poate sa antreneze schimbarea numele de familie a unei persoane insa
acest efect nu este obligatoriu. Variante posibile:
1. fiecare sot sa-si pastreze numele avut anterior;
2. unul dintre soti sa ia numele celuilalt;
3. sotii sa-si ia numele lor reunite;
4. unul dintre soti sa-si pastreze numele dinaintea casatoriei, iar celalalt sa ia numele
reunite.
Desfacerea casatoriei problema modificarii numelui se va pune doar atunci cand, ca efect al
incheierii casatoriei, unul sau ambii soti si-au schimbat numele. Reguli:
1. Intelegerea sotilor la numele pe care il vor purta in aceasta situatie instanta de judecata,
notarul sau ofiterul starii civile, dupa caz va lua act de invoiala patilor.
2. Chiar si in lipsa unei intelegeri intre soti cu privire la nume in cazuri bine justificate
instanta de judecata va putea incuvinta ca sotii sa pastreze numele purtat in timpul
casatoriei.
3. In lipsa unei intelegeri intre parti sau a incuvintarii de catre instanta a cererii de pastrare a
numelui fiecare dintre soti urmeaza sa-si reia numele avut anterior.
Declararea nulitatii actului de casatoriei ca urmare a declararii nulitatii casatoriei, sotul care a
luat numele celuilalt sot isi reia numele avut anterior. Nulitatea casatoriei poate fi relativa sau
absoluta. Exemple: Cauze de nulitate absoluta cand s-au incalcat normele privind bigamia,
consimtamantul, alienatii sau debilii mintali, etc. Cauze de nulitate relativa viciile de
consimtamant: dolul, violenta, eroarea.
Incetarea casatoriei prin decesul unuia dintre soti nu produce efecte juridice asupra numelui
sotului aflat in viata.

Schimbarea numelui pe cale administrativa

Ordonanta 42/2008 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelor
persoanelor fizice . Cererea de schimbare a numelui pe cale administrativa se adreseaza
Serviciului Public Comunitar de evidenta a persoanelor. O astfel de cerere se publica in
Monitorul Oficial in partea a treia. Se poate cere scutirea publicarii cererii in M.O. atunci cand
exista motive bine intemeiate. La cererea de schimbare a numelui se poate face opozitie. Celui
caruia i s-a respins cererea poate face o noua cerere in cazul in care intervin motive noi.

Cursul 2

2. DOMICILIUL SI RESEDINTA

Domiciuliul atribitul de indentificare a persoanei fizice care o individualizeaza in spatiu,

centrul activitatii sale sociale. Conditii: sa existe vointa persoanei pentru a se stabili intr-un
anumit loc.
Domiciliul persoanei fizice, in vederea exercitarii drepturilor si obligatilor sale civile, este acolo
unde aceasta declara ca isi are locuinta principala.
Stabilirea domiciliului este libera, fiind bazata pe principiul libertatii, putand sa fie stabilit atat
in tara, cat si in strainatate. Schimbarea domiciliului este libera si opereaza pe baza de vointa a
persoanei.

Caracterele juridice ale domiciliului. Trasaturi:

1. Obligativitatea fiecare persoana este obligata sa aiba un domiciuliu stabilit si cunoscut.
Persoanele care nu au domiciliu pot fi acuzate de savarsirea infractiunii de vagabondaj.
Daca nu se cunoaste domiciliul unei persoane se prezuma ca resedinta este domiciliul.
2. Unicitatea o pers fizica nu poate sa aiba decat un singur domiciliu si o singura resedinta
chiar daca detine mai multe proprietati, locuinte.
3. Stabilitatea are in vedere acea trasatura a domiciliului de a nu fi schimbat cu usurinta si
foarte des.
4. Inviolabilitatea potrivit Constitutiei nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul
ori in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia. Exceptie: executarea unui mandat de
arestare sau a unei hotarari judecatoresti; inlaturarea unei primejdii privind viata,
integritatea fizica sau bunurile unei persoane; apararea securitatii nationale sau a ordinii
publice; prevenirea raspandirii unei epidemii.
5. Inalienabilitatea
6. Imprescriptibilitatea
7. Personalitatea
8. Universalitatea
9. Opozabilitatea erga omnes

. Tipuri de domiciliu:
1. Domiciliul voluntar este cel ales de persoana fizica.
2. Domiciliul necesar - este acela pe care legea il determina pentru anumite persoane.
Alte tipuri de domiciu sunt: de drept comun, legal, profesional si domiciliu conventional sau
ales:
1. Domiciliul de drept comun este acela ales de persoana fizica si unde aceasta declara ca
isi are locuinta statornica si principala. Minorul care a implint 14 ani si care pana la
aceasta varsta avea domiciuliu cu parintii sai are dreptul sa ceara, in anumite conditii
justificate, schimbarea domiciliului, schimbare care se poate face cu aprobarea instantei
de tutela. Dovada acestui domiciliu se face cu actul de identitate.
2. Domiciliul legal - este acel domiciliu pe care legea il stabileste pentr anumite categorii de
persoane ca masura de protectie a acestora. Ex : situatia minorului lipsit de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate restransa care are domiciliul la parintii sai sau la unul dintre
parinti care locuieste in mod statornic. O alta situatie de domiciliu legal este acea de
curatela asupra bunurilor celui disparut. Persoana dispraruta se prezuma ca are domiciliui
la curatorul sau. Putem vorbi de domiciliu legal in cazul curatorului special pentru
administrarea bunurilor succesorale. Domiciliul legal se dovedeste prin dovedirea
domiciliului de drept comun al persoanei care realizeaza ocrotirea celui care are
domiciliu legal.
3. Domiciliul profesional este acel domiciliu pe care il poate avea o persoana care
exploateaza o inteprindere, domiciliu care se afla la locul de situare a acelei inteprinderi
cu precizarea ca acest domiciliu profesional are semnificatie doar pentru indeplinirea
obligatiilor izvorate din exploatarea acelei intreprinderi.
4. Domiciliul conventional sau ales este acel domiciliu pe care partile unui act juridic il
aleg de comun acord in vederea exercitarii drepturilor si a indeplinirii obligatilor nascute
din acel act care are caracter temporal si conventional.

Resedinta este locul unde persoana fizica isi are locuinta secundara. Din punct de vedere
doctrinar resedinta este acel atribut de identificare a persoanei in spatiu, prin indicarea locuintei
vremelnice sau temporale. Resedinta, ca si domiciliu, este guvernata de principiul libertatii de
alegere sau de schimbare a acesteia, precum si de principiu unicitatii, adica potrivit legii romane
de principiu o persoana fizica nu poate avea decat o resedinta. Insa nu putem omite caracterul
sau facultativ, nefiind obligatoriu ca o persoana sa aiba o resedinta, spre deosebire de domiciliu.
Dovada resedintei se face in baza mentiunilor corespunzatoare din cartea de identitate. Daca o
persoana isi schimba domiciliul sau resedinta si nu intelege sa faca cuvenita mentiunea in actul
de identitate, o astfel de schimbare nu este opozabila tertilor