Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, daiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuussssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiinesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede ?i aude pe
masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;iiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuussssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiinesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede ?i
aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;iiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuussssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiinesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede ?i
aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;iiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuussssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiinesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede ?i
aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;iiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuussssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiinesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede ?i
aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuussssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiinesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede ?i
aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;iiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuussssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiinesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede ?i
aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;iiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuussssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiinesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede ?i
aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiinesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede ?i
aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;r Biserica Catolica d
e la Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Pap
ii de la Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?
iei imperiale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa
?a de una singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bi
zan?ului, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin poli
tic francilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompen
sa pentru ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. F
iul lui Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu
Roman n anul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru in
terven?ia sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul
a fost apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan
?ului, lucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Miha
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuussssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiines
istematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce pe
rcepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiinesistematica: ad
ica cel care descrie prezinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitat
ea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuussssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiinesistematica: ad
ica cel care descrie prezinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitat
ea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiinesistematica: ad
ica cel care descrie prezinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitat
ea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuussssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssss
sssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiii
iiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuui
iiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiii
iiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssss
ssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiii
iiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhy
ussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuu
uiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss
ssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiii
iiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiii
iiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiii
iiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiii
iiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssss
sssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuu
uuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusss
sssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiii
iiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiia
sdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuu
uuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiinesistematica: ad
ica cel care descrie prezinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitat
ea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
ente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie pre
zinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un a
notimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri l
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol c
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol c
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol c
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol c
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol c
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol c
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca m
paratul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta accepta
re a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare germana nu avea
nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel
putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a conside
rat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n favoarea ve
chii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus, dupa termenul
grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul d
e ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducato
rii Imperiului Rus, odata cu caderea Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de la Rom
a se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput Papii de la
Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii tradi?iei impe
riale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit sa faca fa?a de un
a singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din partea Bizan?ului
, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa acorde sprijin politic fran
cilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensa pentr
u ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre Papa rege al francilor. Fiul lui
Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat mparat al Sfntului Imperiu Roman n a
nul 800 la Roma, de Papa Leon al III-lea, oficial ca mul?umire pentru interven?i
a sa n timpul unei revolte petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost
apropierea dintre Carol cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, l
ucru care era contra intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Ran
gabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat f
irmat n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul con
sidera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roma
n, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al aces
tuia, in Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun
n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a se face r
ecunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de
trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa f
ie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?u
l lui Carol cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Ge
rmana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Im
periu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la W
estfalia.