Uyu 6 Ygf

2, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca
mparatul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta

acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul considera ca noua realizare
germana nu avea nimic juridic in comun cu Imperiul Roman, in timp ce
Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie) succesorul legal al acestuia, in
Orient.
Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

Verdun n 843, au fost diferite tentative cu mai mult sau mai pu?in noroc de a
se face recunoscu?i ca mpara?i, ncercnd sa-l for?eze pe Papa prin
intermediul trimiterii de trupe militare n Italia. La sfr?itul anului 962 regele
german Otto I a reu?it sa fie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu
Roman, ceea ce l proclama ca urma?ul lui Carol cel Mare, punndu-se astfel
bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune Germana. Succesorii sai
conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca propriul Sfnt Imperiu Roman
de Na?iune Germana a fost practic darmat n 1648, dupa Tratatul de la
Westfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin s-a
considerat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n
favoarea vechii culturi elenistice. mpara?ii bizantini se intitulau basileus,
dupa termenul grecesc pentru rege. Totu?i, n mediul oriental a nceput sa fie
folosit ?i titlul de ?ar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai trziu de
bulgari ?i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu caderea
Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476, dar Biserica Catolica de
la Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput
Papii de la Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii
tradi?iei imperiale romane, nsa mai trziu datorita faptului ca Roma a trebuit
sa faca fa?a de una singura invazilor migratoare, fara a primi vreun sprijin din
partea Bizan?ului, Papa de la Roma ?i-a reconsiderat pozi?ia, ncepnd sa
acorde sprijin politic francilor. Astfel Papa l-a chemat n ajutor pe Pepin cel
Scurt. Drept recompensa pentru ajutorul dat, acesta a fost ncoronat de catre
Papa rege al francilor. Fiul lui Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost ncoronat
mparat al Sfntului Imperiu Roman n anul 800 la Roma, de Papa Leon al IIIlea, oficial ca mul?umire pentru interven?ia sa n timpul unei revolte
petrecute la Roma. Dar este posibil ca motivul a fost apropierea dintre Carol
cel Mare si Irene, la maturitate mparateasa Bizan?ului, lucru care era contra
intereselor Papei. n anul 812, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a
recunoscut pe Carol cel Mare ca mparatul Occidentului printr-un tratat firmat
n Aachen, chiar daca aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizan?ul
considera ca noua realizare germana nu avea nimic juridic in comun cu
Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie)

succesorul legal al acestuia, in Orient.

Constantinopolului.

Constantinopolului.
n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476,

daiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiias
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuu
uuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyuss
ssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuu
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiii
iiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
uuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdh
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssss
sssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssss
sssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiii
asdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuu
uuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyus
sssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuu
uuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssss
ssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiii
iiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasd
hyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuu
uuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussss
ssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
iiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiii
iasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuu
uuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyu
ssssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuu
uuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
sssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii
iiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssssssssssss
uuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuussssssuuuuuuuuuuuuuii
iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiinesistematica: adica cel
care descrie prezinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea
descrisa;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un
anotimp etc.;
atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;
prezen?a unui cmp lexical dominant;
descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri
lente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);
predomina grupul nominal substantiv+adjectiv;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;
verbele la imperfect sunt specifice descrierii;
sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.
apartine genului liric sau genului epicnesistematica: adica cel care descrie
prezinta ceea ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;
anotimp etc.;
poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau
monologul;iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyusssssss
uuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiii lui Carol cel Mare au
repartizat imperiul n Tratatul de la Verdun n 843, au fost diferite tentative cu
mai mult sau mai pu?in noroc de a se face recunoscu?i ca mpara?i, ncercnd
sa-l for?eze pe Papa prin intermediul trimiterii de trupe militare n Italia. La
sfr?itul anului 962 regele german Otto I a reu?it sa fie ncoronat legitim ca
mparatul Sfntului Imperiu Roman, ceea ce l proclama ca urma?ul lui Carol
cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune
Germana. Succesorii sai conservau titlul pna n anul 1806, chiar daca
propriul Sfnt Imperiu Roman de Na?iune Germana a fost practic darmat n
1648, dupa Tratatul de la Westfalia.Dupa dispari?ia Imperiului Roman de
Apus, Imperiul Bizantin s-a considerat continuatorul tradi?iei romane, de?i a
abandonat cultura latina n favoarea vechii culturi elenistice. mpara?ii
bizantini se intitulau basileus, dupa termenul grecesc pentru rege. Totu?i, n
mediul oriental a nceput sa fie folosit ?i titlul de ?ar, derivat din latinescul
Cezar, preluat mai trziu de bulgari ?i de conducatorii Imperiului Rus, odata
cu caderea Constantinopolului.

Constantinopolului.


Constantinopolului.

iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss2,
mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca
Orient.

Constantinopolului.

Constantinopolului.

Constantinopolului.

descrisa;
anotimp etc.;
anotimp etc.;



Constantinopolului.


Constantinopolului.

iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssss2,
mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca
Orient.

Constantinopolului.

Constantinopolului.


Constantinopolului.

descrisa;
anotimp etc.;
anotimp etc.;

Constantinopolului.


Constantinopolului.

iiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssiiiiasdh
dhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyiiiiasdhyusssssssssssssss
ssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuu
uuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiviiiiasdhyus
yussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyiiiiasdhyussssssssssssssssu
suuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiii
iiiiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssssu
asdhyussssssssssssssssuuuussssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssss
ssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiinesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea
ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;

anotimp etc.;
anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;
prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior,
uniiiiasdhyussssssssssssssssuuuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiasdhyussssssssssssssss
anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;
anotimp etc.;
anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;
anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;

anotimp etc.;
anotimp etc.;
anotimp etc.;

undsdadasdassdsaxyguyiuhhbbvgsftgdvxDescrierea este un mod de
expunere prin care se prezint trsturile caracteristice ale unui col din
natur, ale unui peisaj, fenomen al naturii, portretul unui personaj etc. De
asemenea, descrierea este i o oper literar, n proz sau n versuri,
organizat pe baza descrierii literare. Ea poate fi:
de tip tablou (descrierea unei furtuni, unui lac, unui anotimp etc.);
de tip portret (enumerarea trsturilor fizice i morale ale unei persoane).
Descrierea se deosebete de alte moduri de expunere prin urmtoarele
caracteristici:
frecvena substantivelor, a adjectivelor (adverbelor), cu accent pe verbele

statice la modul indicativ, timpul prezent sau imperfect;
prezena imaginilor artistice i a figurilor de stil;de tip tablou (descrierea unei
furtuni, unui lac, unui anotimp etc.);prezint trsturile caracteristice ale unui
col din natur, ale unui peisaj, fenomen al naturii, portretul unui personaj
etc. De asemenea, descrierea este i o oper literar, n proz sau n versuri,

caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:


caracteristici:

caracteristici:


caracteristici:

caracteristici:

furtuni, unui lac, unui anotimp etc.);
caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:


caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:


caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:


caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:


caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:

caracteristici:

prezena imaginilor artistice i a figurilor de stil;
sunt prezentate trsturile caracteristice ale unui obiect, ale unui col din
natur etc.;
prezentarea imaginilor poate fi sistematic i nesistematic:
sistematic: adic din planul deprtat spre cel apropiat sau invers; de la
dreapta la stngDescrierea este un mod de expunere prin care se prezint
trsturile caracteristice ale unui col din natur, ale unui peisaj, fenomen al
naturii, portretul unui personaj etc. De asemenea, descrierea este i o oper
literar, n proz sau n versuri, organizat pe baza descrierii literare. Ea
poate fi:

caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;

poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
poate fi:
caracteristici:

natur etc.;
dreapta la stng

Uyu 6 Ygf

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Uyu 6 Ygf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2, mparatul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare ca

mparatul Occidentului printr-un tratat firmat n Aachen, chiar daca aceasta

Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

Imperiul Roman, in timp ce Imperiul Bizantin era (cel putin pe hrtie)

Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476,

Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

la Roma se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La nceput

Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476,

Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476,

cel Mare, punndu-se astfel bazele Sfntului Imperiu Roman De Na?iune

Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

considerat continuatorul tradi?iei romane, de?i a abandonat cultura latina n

Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

bulgari ?i de conducatorii Imperiului Rus, odata cu caderea

n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476,

Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

Papii de la Roma i-au recunoscut pe mpara?ii bizantini ca fiind continuatorii

Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476,

Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

Dupa ce nepo?ii lui Carol cel Mare au repartizat imperiul n Tratatul de la

german Otto I a reu?it sa fie ncoronat legitim ca mparatul Sfntului Imperiu

n occident nu au mai existat mpara?i din anul 476,

prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un

lente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);

prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un

lente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);

poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;

prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un

atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;

poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;

sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.

atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;

descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri

sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.

ce vede ?i aude pe masura ce percepe realitatea descrisa;

descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existen?e, deveniri

sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.

prezen?a unui cmp lexical dominant;

lente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);

prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un

lente] sau dinamica (se folosesc verbe de mi?care);

poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;

prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior, un peisaj, un

atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;

poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;

prezentarea cadrului temporal ?i spa?ial: ex. un decor interior,

atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;

poate aparea mpletita cu nara?iunea, dialogul sau monologul;

sentimentele autorului sunt transmise n mod direct.

atmosfera generala poate fi de lini?te, freamat, veselie etc.;

frecvena substantivelor, a adjectivelor (adverbelor), cu accent pe verbele

de tip portret (enumerarea trsturilor fizice i morale ale unei persoane).

frecvena substantivelor, a adjectivelor (adverbelor), cu accent pe verbele

frecvena substantivelor, a adjectivelor (adverbelor), cu accent pe verbele

frecvena substantivelor, a adjectivelor (adverbelor), cu accent pe verbele