Sunteți pe pagina 1din 22

Tratatul de la Maastricht

Temelia Uniunii Europene

Considerente politice
Contextul politic international in care a fost semnat tratatul a fost
marcat de o serie de evenimente politice importante:
prbusirea blocului sovietic;
cderea zidului Berlinului;
rzboiul din Golf
evenimentele sangeroase din Iugoslvia.

Considerente economice

1985 Jacques Delors,presedintele


Comisiei Europene face o
propunere pentru suprimarea
tuturor frontierelor economice din
interiorul Europei,astefel
rezultand Actul Unic,semnat in
februarie 1986
1989 aprilie,Delors preconiza
crearea unei Uniuni Economice
Monetare(UEM),gestionata de o
Banca Centrala Europeana.

Baza UE

Tratatul Tratatul privind Uniunea European, semnat la 7 februarie 1992 la


Maastricht n prezena Preedintelui Parlamentului European, Egon
Klepsch i intrat n vigoare la 1 noiembrie 1993 se plaseaz dincolo de
obiectivul economic iniial al Comunitii (realizarea unei piee comune).
Tratatul marcheaz astfel trecerea la o nou etap n procesul de creare a
unei uniuni din ce n ce mai strnse ntre popoarele Europei ,deciziile
urmand a fi luate cat mai aproape de cetateni

Tratatul a instituit o Uniune European format din cele 12 state membre ale
Comunitilor Europene: Belgia, Danemarca, Frana, Germania, Grecia,
Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia i Spania, la
care au aderat apoi nc 15 state (n 1995: Austria, Finlanda i Suedia, n 2004:
Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Ceh, Slovacia,
Slovenia i Ungaria, n 2007: Bulgaria i Romnia)

Ce este UE?

Ue este o entitate independenta care dispune atat de competente


proprii cat si de cele comune cu statele membre.Este o organizatie
internationala hibrid:supranationala dar si interguvernamentala in acelasi
timp,respectand bogatia diversitatii sale culturale si lingvistice, dorind si
dezvoltarea patrimoniului cultural european

Etapele trecerii de la CEE la UE

Prima faza iulie 1990-1993 cuprindea obiective precum liberalizarea


miscarilor de capitaluri precum o piata unica,dar si convergente economice
si monetare;fiecare stat stabilete, n caz de necesitate programe pluri
anuale menite s asigure convergena durabil, indispensabil realizrii
UEM, n special n ceea ce privete stabilitatea preurilor i starea
sntoas a finanelor publice.
A doua faza 1994-1997 cuprinde politici economice si monetare cu
anumite criterii de convergenta(rata inflatiei,datoria publica de max.60%
din PIB,rata de schimb,rata dobanzii pe termen lung)
A treia faza 1997-1999 cuprinde procesul de selectionare a statelor apte
pentru a intra in Uniunea Europeana.

Structura
Documentul include un preambul, urmat de apte titluri:
- Titlul I include prevederi comune referitoare la Comuniti, politica extern
i de securitate,comun i cooperarea judiciar;
- Titlul II conine amendamente la Tratatul de instituire a Comunitii
Economice Europene,(Tratatul CEE);
- Titlul III amendamente la Tratatul CECO;
- Titlul IV amendamente la Tratatul CEEA(EURATOM)
- Titlul V introduce prevederi referitoare la politica extern i de securitate
comun (PESC);
- Titlul VI include prevederi despre cooperarea n domeniul justiiei i
afacerilor interne (JAI);
- Titlul VII conine prevederi finale

Obiective
Conform articolului 2 (articolul B) al Tratatului de la Maastricht,
Uniunea are drept obiective:
promovarea progresului economic si social, precum si cresterea
numrului de locuri de munc prin crearea unui spatiu fara frontiere
interne, prin intatrirea coeziunii economice si sociale;
afirmarea identitatii sale pe scena internationala;
intrirea protectiei drepturilor si intereselor cetatenilor statelor
membre;
mentinerea si dezvoltarea Uniunii ca si spatiu al libertatii si
justitiei;
mentinerea in intregime a acquis-ului comunitar si dezvoltarea
lui

Principiile UE
UE aplica principiul respectarii identitatii nationale a statelor
membre,a caror guvernare este democratica
Se impune principiul respectarii drepturilor fundamentale
garantate de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale semnata la Roma in 1950

Articolul 8 al Tratatului de la Maastricht : Este cetatean al


Uniunii, orice persoana care are nationalitatea unui stat membru.
Cetatenia europeana implic o
serie de drepturi, care deschid calea cetatenilor europeni inspre participarea
la viata politic. Ea implic caracteristici particulare in masura in care
fiecare stat membru este liber s defineasc cetatenia locuitorilor si, astfel
c cetatenia europeana nu vine decat sa completeze cetatenia nationala,
acordand drepturi suplimentare cetatenilor europeni,printre acestea fiind si
libertatea de circulatie,drepturi politice(candidare si votare), dreptul la
protectie diplomatica(protectie din partea oricarui consulat al statelor
membre), dreptul de petitionare(adresare catre Parlamentul European dar I
catre un mediator european)

Institutiile comunitare
Comisia european, care iniiaz politici i le pune n aplicare .
Durata mandatului Comisiei Europene a fost extins de la patru la cinci ani.
Consiliul U.E. - organul legislativ, de decizie comunitar, care acioneaz pe baza
propunerilor Comisiei. n cadrul Consiliului de Minitri, este extins folosirea
votului n majoritate calificat la majoritatea deciziilor adoptate prin procedura de
codecizie i la toate deciziile adoptate prin procedura de cooperare
- Parlamentul european, cu rol iniial consultativ, ns n ultimul timp tot mai
important n procesul de luare a deciziilor comunitare . Parlamentul European are
un rol n procedura de confirmare a Comisiei Europene. Este recunoscut rolul
partidelor politice europene n crearea unei contiine europene i n exprimarea
voinei politice a europenilor
- Curtea European de Justiie, care are sarcina de a interpreta actele comunitare i
tratatele institutive, n caz de conflict juridic.
- Curtea de conturi, instituie cu rol de control financiar, al administrrii bugetului
comunitar.
+ organele comunitare: Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic i Social
-

PrinTratatul de la Maastricht,
Comunitatea Europeana poate
adopta actiuni in sase
domenii,printre care si educatie si
pregatire profesionala, cultura,
protectia consumatorilor, retele
transeuropene, politica
industriala, dar si in domeniu
social (dispozitii comune privind
promovarea ocuparii fortei de
munca, imbunatatirea conditiilor
de munca si viata, protectie
sociala, dialog social, dezvoltarea
resurselor umane, combaterea
excluderii pe piata muncii pe
diverse principii rasiste,etc)

Pilonii UE
Primul pilon curpinde Comunitatile Europene (de natura institutionala),au
rol supranational-federatie si se expima in urmatoarele domenii: Politica
Agricola Comuna(PAC),Uniune vamala si Piata interna,dar si politici in
domeniul concurentei,comerciala,cetatenie, Educatie,cultura,sanatate
publica,politica de imigratie,protectia frontierelor.
Sunt consacrate si noi denumiri:Consiliu Uniunii Europene in loc de
Consiliu Comunitatilor europene,Curtea Europeana de Conturi in loc
de Curtea de Conturi,cuvinte precum comunitate sau comunitar se
inlocueisc cu al uniunii,precum si cele 4 libertati:libera circulatie a
persoanelor,a capitalurilor, a marfurilor si a serviciilor

Al doilea pilon (Interguvernamental-confederatie)-Politica externa si de


securitate comuna(PESC) .
Politica extern:Cooperare,mentinerea pacii,drepturile omului,asistenta
acordata statelor terte,promovarea democratiei
n domeniul securitii, Tratatul definete o politic al crei obiectiv final
este aprarea comun, cu sprijinul Uniunii Europei Occidentale (UEO).
Statele Membre pot totui continua aciunea la nivel naional, cu condiia ca
aceasta s nu contravin deciziilor luate n comun. Dou tipuri de acte pot fi
folosite n domeniul PESC: poziii comune (Statele Membre sunt obligate s
aplice politici naionale conforme cu poziia Uniunii referitor la un anumit
aspect) i aciuni comune (activiti peraionale ale Statelor
Politica de securitate:Politica europeana de securitate si
aparare,dezarmare,aspectele economice ale dezarmarii ,analiza sistemului
european de securitate

Al treilea pilon (interguvernamental-confereratie)-cooperare


politieneasca si judiciara in materie penala(JAI) a fost conceput pentru a
facilita i a face mai sigur libera circulaie a persoanelor pe teritoriul
Uniunii Europene. Deciziile sunt luate n unanimitate i fac referire la
urmtoarele domenii:
- reguli de trecere a frontierei externe a Comunitii i ntrirea controlului;
- politica de azil,politica de imigraresi conditii de sedere a cetatenilor din
state care nu sunt membre UE
- trafic de droguri,trafic de arme,trafic de carne vie,terorism,crima
organizata,infractiuni impotriva minorilor,coruptibilitate si inselaciune
Trei tipuri de acte pot fi adoptate n cadrul acestui pilon: poziii
comune (poziia UE referitoare la anumite aspecte), aciuni comune
(instrument care decide o aciune coordonat) i convenii (de exemplu,
Europol a fost nfiinat printr-o convenie, semnat n 1995). Ulterior pe baza
acestor prevederi s-a constituit EUROJUST(cooperare in domeniul juridic),
dar si EUROPOL(cooperare in domeniul politienesc european)

Tratate care vin in completarea Tratatului de la Maastricht:


1.Tratatul de la Amsterdam

Tratatul de la Amsterdam a
amendat Tratatul de la Maastricht,
fr ns a-l nlocui. Scopul lui
iniial a fost de a asigura
capacitatea de aciune a UE i
dup extinderea spre est.
Reformarea profund a UE a
euat ns.
Tratatul de la Amsterdam a fost
adoptat de efii de stat i de
guvern ai Uniunii Europene(UE)
la 16-17 iulie 1997 i semnat la 2
octombrie . A intrat n vigoare la 1
mai 1999.

Prin Tratatul de la Amsterdam a fost instituit asa-numitul Spaiu de libertate,


securitate i justiie. n acest context au fost extinse drepturile Oficiul
European de Politie (EUROPOL) i a fost integrat n actele comunitare
Tratatul de la Schengen. Marea Britanie i Irlanda i-au rezervat totu i dreptul
de a nu adera la Acest tratat.
Statele membre au convenit i asupra unei colaborri mai strnse n domeniul
vizelor, azilului i imigrrii.
n acest context a fost nfiinat postul de nalt reprezentant al Politicii Externe
i de Securitate Comune, care are rolul de a reprezenta UE n afacerile
externe. Hotrrile din Consiliul de Minitri se iau ns n continuare cu
unanimitate de voturi, fiecare ar avnd deci un drept de veto.

2.Tratatul de la Nisa

Tratat care modific Tratatul de la Maastricht, tratatele de instituire a


Comunitatilor Europene precum i anumite acte conexe.
A fost semnat de efii de stat i de guvern ai statelor membre UE la 26
februarie 2001, n cadrul Consiliului European de la Nisa i a intrat n
vigoare dup ncheierea procesului de ratificare la 1 februarie 2003

Cele mai importante modificri:


1. Deciziile se iau prin ntrunirea majoritatii calificate (se renun la
unanimitate)
2. Se introduce majoritatea dubla, care cere, pe lng majoritatea calificat,
majoritatea statelor membre (pe principiul c fiecare stat ar avea un vot).
Aceast formul trebuia s intre n vigoare la 1 ianuarie 2005, ns data a fost
modificat prin Tratatul de aderare 2003 pentru 1 noiembrie 2004.

Bibliografie

Bertrand Commelin- Europa economica,Institutul European,1998 Iasi


Gheorghe Nicolaie Suteu- Globalizarea si procesul intergarii
europene.Convergente si elemente de disociere.,Ed Alma Mater,2003
Sibiu
Stelian Scaunas- Organizatii internationale si Intitutii
europene,Burg,2008,Sibiu
http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_21.pdf
http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_24.pdf
http://ec.europa.eu/romania/information/publications/20644_ro.htm

Proiect de seminar

Igret Adriana-Maria, grupa 1


Crje Alina Ioana, grupa 1

S-ar putea să vă placă și