UNIVERSITATEA BUCURETI

Facultatea de Psihologie i tiine ale Educaiei

Psihologia vrstelor
Lector. Univ. Dr. Cristian Bucur

Conspect al crii : T. Creu, 2007,

Psihologia vrstelor, Ed CREDIS, Bucureti

Adultul tnr (precoce)

Student: aga(Moroac)Ileana-Cristina
Anul: I, Grupa 104, PIPP
Anul universitar 2015-2016

Bucureti
2015

Conspect al crii : T. Creu, 2007,

Psihologia vrstelor, Ed CREDIS, Bucureti

Adultul tnr (precoce)
Dezvoltarea psihica nu este amorfa si liniara ,ci cum observa R. Zazzo, ea nu are
numai o expresie cantitativa , ci si una calitativa (R. Zazzo, 1970, p.140), adica traverseaza
momente distincte care sunt stadiile si ciclurile vietii umane .
Conform periodizarii propuse de E. Erikson, de la nastere si pana la batranete sunt opt
stadi de dezvoltare :
1. Oral - Senzorial
2. Muscular Anal
3. Locomotor Genital
4. Scolar
5. Adolescenta
6. Tineretea
7. Adultul
8. Batranetea
Exista trei mari cicluri ale vietii psihice , fiecare cuprinzand un anumit numar de stadii :
I. Cel de crestere (de la nastere pana la 24-25 ani) :
1. Sugarul (0-1 an)
2. Anteprescolarul (1-3 ani)
3. Prescolarul (3-6 ani)
4. Scolarul mic (6-10 ani)
5. Preadolescentul (10-14 ani)
6. Adolescenta (14-19-20 ani)
7. Adolescenta prelungita (20-24 ani)
II. Adultul:
1. Tineretea (25-35 ani)
2. Adultul a) Adultul precoce (35-45 ani)
b) Adultul matur (45-55 ani)
c) Adultul tardiv (55-65 ani)
III. Batranetea:
1. Stadiu de trecere (65-70 ani)
2. Prima batranete (70-80 ani)
3. A doua batranete (80-90 ani)
Adultul este stadiul in care se dobandesc toate conditiile pentru evolutia pozitiva catre
creatie, in toate momentele, in timp ce auto-multumirea si refuzul angajarii este directia negative
de evolutie.
Adultul precoce (35-45 ani) este caracterizat prin interogare si adaptare profesionala
intensa, statut si roluri familiale si sociale incarcate de responsabilitatate.

Schimbarile de ordin biologic ce se pot inregistra la adultul precoce : incepand cu 40 ani

modificarea tensiunii arteriale , functionarea inimii sau a aparatului respirator:
-chiar de la 25 ani ,la nivelul sistemului nervos central, iesirea din functie a unor neuroni
-declinul functiilor glandelor sexuale
-pirederea de tesut osos (30-40 ani)
-scaderea usoara a tonusului muscular
-apar cresterile in greutate si uneori ingrasarea siluetei
Toate aceste schimbari biologice au ritmuri diferite, in functie de zestrea genetica si stilul
de viata al fiecaruia. Ele au ecou in planul vietii psihice, indeosebi in ce priveste imaginea de
sine si stimuleaza gasirea unor modalitati de compensare.
Sensibilitatea auditiva incepe sa scada putin chiar si dupa 35 ani si se accentueaza dupa 40
ani, fara a perturba adaptarile de ambianta. Daca profesia cere astfel de capacitate de auz fin, ele
pot sa se conserve inca multa vreme. Munca desfasurata in spatii poluate sonor afecteaza
puternic auzul.
Dupa 40-45 ani scad sensibilitate olfactiva si tactila
Psihomotricitatea:
*rapiditatea miscarilor scade chiar dupa 30 ani, dar precizia scade usor abia la 40 de ani.
Capacitatile de atentie sunt foarte mult influentate, de schimbarile profesionale (atentia generala
si atentia profesionala)
Atentia generala este mai mult influentata, scaderile fiind mai mare intre 30-35 -> 50 ani.
Atentia profesionala poate inregistra chiar cresteri in substadiul adultului precoce.
Volumul si distributivitatea cresc mai mult, dar selectivitatea si gradul de concentrare ceva mai
putin si totusi semnificativ pentru adaptarea la sarcinile profesionale.
La adultii angajati profesional se continua procesul dezvoltarii memoriei profeionale care
exceleaza mai ales in retinerea acelor date care se refera la strategii si procedure de lucru, la
infruntarea riscurilor, la informatii mai noi si direct implicate in desfasurarea muncii.
Memoria de scurta durata scade putin dupa 40 de ani.
Dinamica generala a capacitatii de invatare la om indica o crestere evidenta pana la 21 ani
un relativ platou pana la 30, o scadere lenta dupa 30 de ani, dar tot relative lenta si dupa 45 de
ani.
Conform H. Lwe in urma cercetarii asupra invatarii la adult, pana la 50 de ani se poate
invata cu bune rezultate aproape orice. Adultii nu sunt inferiori fata de alte varste, dar destul de
multi invata mai putin decat ar putea efectiv si nu fac nimic pentru a-si conserva aceste capacitati
Afectivitatea :
Se stabilizeaza la nivel maxim cateva sentimente fundamentale, dominante si
caracteristice :
-atasament profesional remarcabil
-satisfactie sau insatisfactie profesionala (R. M. Lernor D. F. Hultsch, 1983, p.502)
-sentimentele paralele alimentate de relatiile cu copii
-acceptarea de sine
-echilibrul afectiv si stapanirea de sine ajunse la cotele cele mai inalte

-tendinta puternica de implicare in viata de familie si in profesie

Motivatia
Sunt dominante si cu mare forta de orientare si sustinere energetica :
-motivatia profesionala : la adultul precoce exista aspiratii de perfectionare in sensul de
a deveni specialist in respectivul domeniu, de a se manifesta creativ , de a I se recunoaste faptul
ca stapaneste profesia.
-motivatia pentru viata familiala : este centrata spre a-i genera bunastare si armonie
conjugala si spre progresul asteptat pentru copii .Totusi pentru unele persoane se trece printr-o
etapa de crize in jurul a 38-40 ani, dupa D. Levinson (apud. E. Bonchis, coord. 2000, p.254) cu o
durata intre 4-6 ani, si care pune in stare critica o anume structura a existentei de pana atunci.
Aceasta incepe sa fie confruntarea cu idealurile construite in tinerete.
Persoanele respective tind sa-si analizeze viata de pana acum realizarile sau esecurile.Unii ajung
sa renunte la responsabilitatile asumate anterior si sa isi schimbe total viata (loc de munca si
chiar reconsiderarea vietii de familie).
Pentru altii, in schimb, atasamentele familiale, sentimentul securitatii oferit de partenerul de viata
si de copii, constituie imboldul fundamental pentru intarirea si apararea vietii conjugale si a
familiei aspiratiile sunt legate de pastrarea sanatatii tuturor, reusita in viata a copiilor...
Motivatia pentru viata sociala si culturala este activa.
Identitatea de sine :
-profesionala
-familiala
-socioculturala
Subidentitatea profesionala a adultului tanar este dominanta de dorinta de perfectionare si
creatie si de dobandirea de noi pozitii ierarhice
Subidentitatea familiala se caracterizeaza la adultul tanar prin relatiile echivalente in
cadrul cuplului,definirea clara a rolulilor si consolidarea lor si la tensionarea celor parentale
pentru ca unii dintre copii pot intra in preadolescenta sau adolescenta.
Subidentitatea socioculturala este in general in continuu progres la cei care s-au implicat
mai mult in viata sociala si culturala.
Toate subidentitatile se afla insa in stransa legatura cu sistemul proiectiv al personalitatii. Adultul
pastreaza elanul spre viata, realizeaza un adevarat echilibru intre trecutul, prezentul si viitorul
vietii sale, isi elaboreaza proiecte care se dovedesc a fi mai eficiente pentru ca se cunosc mai
bine, au experiente si multe strategii de iesire din diverse situatii, stie mai multe despre realitatile
economice, politice, sociale.
Proiectele pe care si le fac adultii sunt deosebite de ale tinerilor prin :
-legatura cu trecutul
-prudenta
Manifestarea aptitudinilor si a creativitatii : daca luam in considerare varstele realizarii operelor
semnificative ale diferitelor personalitati din toate domeniile, putem spune ca se manifesta pe deplin in
decursul acestui stadiu.

Fara a fi o legatura directa intre maturizarea personalitatii si parcurgerea studiilor adultului, in

cursul acestora se pot dobandi, totusi, caracteristicile definitorii ale fiintei mature :
1. Stapanirea de sine
2. Echilibrul afectiv
3. Independenta in decizii si actiune
4. Autonomie
5. Prudenta
6. Obiectivitate
7. Expansiune moderata si fundamentala cu privire la proiectarea viitorului
8. Infruntarea matura a marilor incercari ale vietii.