Colegiul Tehnic "Traian Vuia"

Oradea

Examen de Certificare a Calitatii

Profesionale Nivelul 4
Specializare: Tehnician in Instalatii
Electrice

Candidat
Indrumator Puie Paul Sergiu
Roiti Silviu

2016

TEMA PROIECTULUI

LINII ELECTRICE
AERIENE

Argument
"Dac vrem s reducem srcia i suferina, dac dorim s dm fiecrui individ
ceea ce are nevoie pentru o existen sigur a unei fiine inteligente, noi trebuie s
asigurm mai multe mainrii, mai mult electricitate. Electricitatea este pilonul
nostru, sursa primar a uneltelor noastre complexe.''
Nikola Tesla
Liniile electrice sunt folosite pentru transportul energiei electrice de la locul de unde
aceasta provine i pn la consumator. Pe mine lucrul care m-a inspirat s aleg aceast tem a
fost dependena de curentul electric i cum acesta este transportat, transformat, iar apoi folosit de
fiecare persoan n diferite scopuri. Importana electricitii este foarte mare deoarece aceasta
este stlpul tehnologiei. Dac stai s te gndeti cum ceva aa de nensemnat poate face attea
lucruri folositoare. Liniile aeriene sunt folosite in transportul mare de energie pe distane lungi.
Liniile electrice sunt mai avantajoase dect cele subterane ,principalul motiv fiind
depistarea imediat a unei defeciuni i remedierea ei.
n capitolul 1 ne este artat o component a liniilor electrice aeriene i anume
conductoarele. Prin ele trece energia electrica.

n capitolul 2 ne este artat tehnologia de montare a liniilor electrice aeriene. Este o

tehnologie foarte sofisticat ce are la baz foarte multe operaii automatizate.

n capitolul 3 se arat cum este executat ntreinerea liniilor electrice aeriene. Este un
proces complex ce are la baz verificri periodice.

Capitolul 4 ne prezint msurile de protecie n cazul execuiei branamentelor i a liniilor

electrice. Cuprinde o parte din regulile ce trebuiesc strict respectate pentru a preveni accidentrile.

Schema de principiu a unui

EP-energie primar; IP-instalaie primar; ITr-instalaie de transport; MP-main

primar; GS-generator sincron; CE-central electric; SEV-staie de evacuare; LT-linie de
transport; SD-staie de distribuie; LD-linie de distribuie; PT-post de transformare; CMTconsumator de medie tensiune; CMJ- consumator de joas tensiune.

Cuprins

Argument
Capitolul 1
Clasificarea liniilor electrice aeriene
Componentele instalatiei

Conductoarele
Izolatoarele
Clemele si armaturile
Armaturile
Stalpii
Dispozitive de prindere a conductoarelor pe stalpi
Instalatia de legare la pamant

Capitolul 2
Tehnologia de montare a liniilor electrice aeriene
Capitolul 3
Intretinerea liniilor aeriene
Capitolul 4
Masuri de protectie a muncii in timpul executiei liniilor
electrice si a bransamentelor
Bibliografie

Capitolul 1.

Clasificarea liniilor electrice aeriene

1. Dup tensiunea nominal pentru care au fost construite:

linii de joas tensiune-cu tensiunea nominal pn la 1 kV;
linii de medie tensiune-cu tensiunea nominal peste 1 kV dar ,mai mic de 52kV;
linii de nalta tensiune-cu tensiunea nominal de minimum 52kV dar mai mic de 300 kV;
linii de foarte nalt tensiune - cu tensiunea nominal de la 300kV n sus;
2. Din punct de vedere al sistemului de transmisie a energiei:
linii monofazate;
linii bifazate;
linii trifazate;
linii trifazate cu nul;
3. Dup numrul de circuite:
linii cu un circuit;
linii cu dou circuite;
linii cu mai multe circuite;
4. Dup elementele constructive:
LEA pe stlpi de lemn;
LEA pe stlpi de beton;
LEA pe stlpi metalici;
LEA cu izolatoare rigide;
LEA cu izolatoare lan;
5. Dup funcionarea lor in cadrul sistemelor energetice:
linii de transport;
linii de distribuie;
6. Din punct de vedere ai consumatorilor pe care ii alimenteaz:
linii ce alimenteaz mari consumatori, care absorb din reeaua furnizorului minim 50 kVA
n medie sau nalt tensiune;
linii ce alimenteaz micii consumatori, care absorb din reeaua furnizorului puteri sub
limitele de mai sus;

Componentele instalaiei

Linia aerian de energie electric este o instalaie montat in aer liber, compus din
conductoare, izolatoare, cleme, armturi, stlpi, fundaii i Instalaii de legare la pmnt care
servete la transportul sau distribuia de energie electric.
Conductoarele liniilor electrice aeriene, n mod obinuit se fabric din aluminiu, oel sau
aliaje de aluminiu; mai rar i doar n cazuri speciale din bronz sau oel.
Pentru liniile de joas tensiune se mai utilizeaz conductoare torsadate, formate din unul
sau mai multe conductoare de aluminiu izolate cu PVC, rsucite n jurul unui conductor din
aluminiu-oel de asemenea izolat cu PVC.
Conductoarele electrice au rolul de a asigura transportul energiei electrice cu pierderi ct
mai mici.
Conductoarele liniilor aeriene se clasific:
a) dup destinaia lor:
- conductoare active;
- conductoare de protecie;
b)dup construcia lor sunt:
- interioare;
- exterioare;
c)dup forma aciunii se disting:
- monofilare(fig.1)
- multifilare(fig.2)
d)dup materialul folosit:
- monometalice;
- bimetalice

Figura 2

Figura
1

Conductoarele trebuie s aib o rezistivitate ct mai mic pentru diminuarea pierderilor de

energie, o rezisten la rupere ct mai mare, dar la proiectarea lor trebuie s se aib n vedere i
partea economic a investiiei, adic costul liniilor s fie ct mai mic.
Conductoarele monofilare se execut cu seciunea circular din urmtoarele materiale:
- cupru si bronz pentru seciuni de 6-16mm2
- otel pentru seciuni de 6-25mm2
- aluminiu si aliaje ale acestuia pentru seciuni de 16-25mm2
Conductoarele multifilare se folosesc pe scar mare la construcia liniilor aeriene deoarece
fa de conductoarele monofilare au unele avantaje; sunt mai flexibile, au o siguran mai mare din
punct de vedere mecanic. Conductoarele multifilare se execut din mai multe fire, n general din
acelai material i cu acelai diametru, dispuse n straturi concentrice.
Fa de conductoarele monofilare acestea au avantaje importante:
-siguran sporit n funcionare datorit divizrii seciunii conductorului n sec iuni
elementare independente;
-flexibilitatea conductorului la aceleai seciuni este mare;
Se execut din aceleai materiale ca i conductoarele monofilare.
Conductoarele multifilare, datorit siguranei mrite n funcionarea pe care o au, sunt
folosite cu precdere la traversri peste drumuri, ape, vi.
Liniile electrice aeriene n general se execut din aluminiu sau oel-aluminiu.
Cuprul este folosit numai la alimentarea receptoarelor n zona litoralului ,deoarece acolo
ntlnim un mediu puternic coroziv.
Conductoarele multifilare bimetalice sunt formate dintr-un miez, din mai multe fire din o el i
o manta din mai multe fire din aluminiu.
n afar de conductoarele multifilare pentru liniile de foarte nalt tensiune, se construiesc i
conductoare tubulare.
n ara noastr se folosesc urmtoarele materiale:
- Cuprul cu o rezistivitate mic;
- Bronzul cu rezistivitate mai mare dect a cuprului, iar rezistena mecanic mrit;
- Aluminiul cu rezistivitate mai mare dect cea a cuprului i o rezisten mecanic mai mic
- Oel-aluminiu - este conductorul cel mai mult folosit pentru liniile de nalt tensiune,
datorit rezistenei mecanice mari i rezistivitii electrice suficient de mici.

1. Tipuri constructive de conductoare

- Conductoare monofilare si multifilare monometalice
- Conductoare multifilare bimetalice
Conductoarele monofilare sunt construite dintr-o singur srm.
Conductoarele bimetalice folosite la liniile aeriene sunt fabricate din dou
metale, unul cu caliti electrice ridicate, iar cellalt cu caliti mecanice ridicate.
n ara noastr se fabric dou tipuri de conductoare de oel-aluminiu:
-normale (cu seciunea de aluminiu de circa ase ori mai mare dect cea de oel);
-ntrite (cu seciunea de aluminiu de patru ori mai mare dect cea de oel);
Conductoare tubulare
n liniile de foarte nalt tensiune, n cazul folosirii unui singur conductor pe faz, pentru
micorarea pierderilor prin efect, se folosesc conductoare tubulare.
Ultimele tipuri de conductoare tubulare sunt cele bimetalice (otel si aluminiu sau aldrey si
aluminiu).
Conductoare din mnunchiuri de funii bimetalice
Se utilizeaz n cazul traversrilor foarte mari. Se construiesc din mnunchiuri de funii
confecionate din fire de oel i aluminiu.

2. Exemple de conductoare
OAC2X-Conductoare aeriene de 20kv, din oel-aluminiu compactizat, cu izolaie din
polietilen reticular (XLPE)
Funii 01-A1-Conductoare de oel-aluminiu, neizolate pentru linii aeriene de energie
Funii A1-Conductoare de aluminiu, neizolate pentru linii aeriene de energie
Conductoarele folosite la alctuirea branamentelor
Conductoarele utilizate la executarea branamentelor electrice aeriene vor fi din funie de
aluminiu cu izolaie de policlorur de vinil, de tipul AF2YI.
Seciunea minim, din punct de vedere mecanic, a conductoarelor va fi de 16 mm2, n
cazul branamentelor directe, i de 25 mm2, n cazul branamentelor cu traversare.
Din punct de vedere electric, seciunea conductoarelor se va stabili de la caz la caz, dup
puterea instalat a abonatului. Cnd puterea instalat la consumator este mai mare de 2,2 kW sau
cnd lungimea branamentului este mai mare, seciunea conductoarelor se va verifica la cderea
de tensiune admis.
Cderile de tensiune admise pe branament vor fi de maximum 1%.
La executarea a dou sau a mai multor branamente de la un stlp intermediar, curent sau de
traversare, se va verifica dac este necesar mrirea seciunii conductoarelor de reea la stlpul
intermediar, n funcie de puterea total racordat i de lungimea branamentului, spre a ob ine
cderile de tensiune admise.

Stlpii liniilor electrice aeriene sunt construciile care prin intermediul izolatoarelor, clemelor i
armturilor susin conductoarele deasupra solului.
Stlpii au rolul de a susine la o nlime corespunztoare deasupra solului
conductoarele active i de protecie.
Se pot clasifica astfel:
a) dup materialul din care sunt confecionai:
- stlpi de lemn;
- stlpi de metal;
- stlpi de beton armat;
b) dup destinaia lor:
- n linie:
- de susinere;
- ntindere sau traciune;
- de col;
- terminali;
- de traversare;
- de transpunere a fazelor
Stlpii de susinere au rol de a susine conductoarele electrice ale liniei.
Se execut n form de l.
Stlpii de ntindere sau traciune au rolul de a prelua forele necesare ntinderii
conductoarelor liniilor electrice aeriene. Se executa in forma de A. Aceti stlpi se planteaz ntre
stlpii de susinere la distane aproximativ egale.
Stlpii de col au rolul de a permite schimbrile de direcie ale reelei. Stlpii terminali se
planteaz la capetele reelei.
Stlpii liniilor electrice aeriene de joas tensiune se pot executa din lemn, beton sau metal.
Stlpii de lemn sunt folosii la executarea liniilor electrice aeriene provizorii sau atunci
cnd consumatorii alimentai sunt de mai mica importan.
Stlpii din lemn au urmtoarele avantaje: sunt ieftini, uor de executat, manipulat i plantat,
constituie un material izolant. n schimb, au durabilitate redus, necesitnd impregnarea cu
materiale mpotriva putrezirii i rezistena mecanic bun numai n lungul fibrelor.
nlimea stlpilor variaz ntre 5-14m.
Montarea stlpilor din lemn:
-n terenuri tari, direct n sol ntr-o groap de 0,3-0,5m3, poriunea din stlp introdus n sol
se carbonizeaz superficial sau se unge cu catran pentru ai oferi o rezisten sporit.
-in terenurile umede, prin intermediul unui adaos.
Acest adaos poate fi din lemn sau beton i mai poate fi folosit n cazurile n care nlimea stlpului
este insuficient.
Stlpii de beton sunt n prezent cei mai utilizai pentru susinerea conductoarelor liniilor
electrice aeriene pentru c se execut uor, au rezistena mecanic i rezistena la aciunea
mediului cu mult mai mari dect ale stlpilor de lemn. Stlpii de beton se executa cu armatura de
oel care poate fi normal sau pretensionat. Betonul se toarn prin vibrare sau centrifugare.

Stlpii de metal nu sunt utilizai in mod normal pentru susinerea liniilor electrice aeriene
de joas tensiune. Acetia sunt de tip eav sau confecionai din oel cornier. Pentru realizarea
branamentelor stlpii vor avea urmtoarele caracteristici:
Pentru branamentele la consumatorii de pe aceeai parte a drumului cu reeaua de joas
tensiune se folosete numai stlpul respectiv al liniei de distribuie, dac lungimea branamentului
nu depete 25 m.

Pentru branamentele la consumatorii de partea opusa a drumului fata de reeaua de joasa

tensiune (branamente cu traversare de drum) se vor folosi stlpi intermediari, de traversare,
plantai pe trotuarul de pe partea abonatului.
Stlpul intermediar de traversare va fi in lungime de 8 m, in cazul traversrii drumurilor
comunale sau strzilor laterale in localiti, i de 9 m n cazul traversrii oselelor jude ene i
Naionale.
Pentru branamentele de la consumatorii situai la o distanta mai mare de 25 m fata de
stlpul de branament al reelei sau fata de stlpul intermediar de traversare, se vor folosi stlpi de
branament de 8 m, din beton precomprimat.
Stlpii de branament de 8 m nu se vor folosi pentru traversare. Legarea la nulul re elei a
armaturii stlpilor de branament de 8 m este obligatorie. De regula se vor folosi stlpi
debranament din beton; stlpii de lemn vor fi folosii numai in cazul in care nu este posibila
folosirea utilajelor tehnologice pentru plantarea stlpilor de beton.
Alegerea lungimii stlpului se face dup urmtoarele criterii:
- sa satisfac cerinele de gabarit fata de locurile pe unde trece branamentul;
- sa satisfac cerinele de distanta fata de celelalte reele aeriene in locurile de traversare.
Se recomanda ca lungimea stlpului intermediar sa fie egala cu cea a stlpului de reea, din care
se face legtura de branament.

Dispozitive de
conductoarelor

prindere
pe stlpi

Aceste dispozitive de prindere sunt alctuite din:

-izolatoare(fig.3)
-suporturi pentru izolatoare
-console si cleme de legtura (fig.4)
Izolatoarele sunt elemente componente ale liniilor
electrice aeriene, construite dintr-un corp izolant solid, cu
sau fr armaturi metalice, cu ajutorul crora se
realizeaz att izolarea conductoarelor sub tensiune, cat
i fixarea lor.

Clasificri:
1) Din punct de vedere al materialului din care se
confecioneaz:
Izolatoare din materiale ceramice;
Izolatoare
din
sticla;
Figura 3
Izolatoare din materiale sintetice;
2) Din punct de vedere constructiv:
cu inima plina;
izolatoare support;
izolatoare de traciune;
izolatoare pentru sigurane fuzibile;
3) Din punct de vedere al mediului n care funcioneaz:
izolatoare care funcioneaz n atmosfer normal;
izolatoare care funcioneaz n atmosfer poluat;
4) Din punct de vedere al liniilor electrice pentru care
sunt destinate:
izolatoare de joas tensiune;
izolatoare de medie tensiune;
izolatoare de nalta tensiune;
izolatoare de foarte nalt tensiune;
5) Din punct de vedere electric:
izolatoare strpungibile;
izolatoare nestrpungibile;
6) Din punct de vedere mecanic:
izolatoare de susinere;
izolatoare de ntindere;
Izolatoarele se execut n dou tipuri constructive:
-tip H pentru susinerea conductoarelor;
-tip T pentru ntinderea conductoarelor.

Figura 4

Suporturile pentru izolatoare au rolul de a susine izolatoarele.

Aceste suporturi pentru izolatoare se executa n doua tipuri:
-curbe, pentru fixarea izolatoarelor direct n stlpii din de lemn i de beton sau pentru
fixarea n perete
-drepte, pentru fixarea izolatoarelor pe console.

Consolele au rolul de a fixa suporturile izolatoarelor pe stlpi.

Se confecioneaz din oel cornier U i pot fi utilizate pentru izolatoare de susinere sau pentru
izolatoare de traciune..
Clemele de legtur se folosesc pentru realizarea derivaiilor conductoare.
Clemele i armturile realizeaz legtura electric i mecanic ntre conductoarele liniei,
izolatoare i stlpii liniilor electrice aeriene.
Prin cleme se neleg piese sau dispozitive de legtur, care sunt n contact direct cu
conductoarele i asigur legtura electric i/sau mecanic ntre conductoare sau ntre acestea i
izolatoare.
Armturile sunt piese sau dispozitive de legtur intermediare ntre izolatoare i consolele
stlpilor sau ntre cleme i izolatoare.
Pentru a evita avarii pe linie, clemele i armturile trebuie s aib o construc ie robust i
s realizeze o fixare sigur a conductoarelor i izolatoarelor pe stlpii liniei.
Clemele i armturile lanurilor de izolatoare ale liniilor de nalt tensiune trebuie s aib
muchiile rotunjite, pentru a evita descrcrile i pierderile prin efluvii (efect Corona).
Aceste cleme pot avea:
-rol electric
-rol mecanic i electric
Nu sunt admise ramificaiile la traversrile liniilor electrice aeriene peste drumuri, ape, vi.
Izolatoarele i clemele de legtur folosite la realizarea branamentelor
Pentru susinerea conductoarelor izolate ale unui branament aerian
se folosesc izolatoarele de susinere de tip N, din porelan, pentru liniile
electrice pn la 1kV, STAS 665-71 .
Aceste izolatoare de susinere sunt destinat a prelua numai greutatea conductoarelor.
Fixarea izolatoarelor se va realiza pe urmtoarele tipuri de suporturi
(STAS 8291/4-72):
- suport drept SdN 87 i SdN 97, pentru fixarea izolatoarelor pe console orizontale metalice;
- suport curb ScN 87 i ScN 97, pentru montarea pe stlp de lemn;
- suport curb SczN 87 si SczN 97, pentru montarea pe zidria cldirilor;
- suport curb, n form de ancor, cu doua izolatoare de fixare n lemn prin n urubare, SalN 87 i
SalN 97, sau cu fixare cu piuli SabN 87 i SabN 97, pentru montarea sub streini;
- suport curb, ScbN 87 si ScbN 97, pentru montarea pe stlp de beton vibrat pentru fixarea cu
piuli.
Pentru executarea legturilor de branament la reeaua electric aerian se vor folosi
obligatoriu clemele de legtur.
Clemele de legtur
Realizeaz contactul electric dintre conductoare, fr a fi supuse eforturilor mecanice.
Pentru legarea conductoarelor de branament la conductoarele din aluminiu ale reelei de
distribuie se vor utiliza clemele universale U (STAS 3630-52) cu 1, 2 si 3 bancuri func ie de
curentul de sarcin al abonatului.
Aceste cleme se executa din Al, prin turnare, in doua tipuri:
- tip A, cu profiluri egale, pentru legarea a dou conductoare de aceeai seciune 16-95 mm2
- tip B, cu profiluri neegale, pentru legarea a dou conductoare cu seciuni diferite 16-35 mm2.
Ambele tipuri de cleme au ca elemente componente o pies superioar i trei inferioare,
prevzute cu anuri de strngere, cu piulie i aibe.

In cazul reetelor de distribuie mai vechi, realizate cu conductoare de cupru, legarea

conductoarelor de branament din aluminiu se va face cu cleme cupal.
- clema cupru-aluminiu(cupal) pentru conductoare cu seciuni de 25-95 mm2
Strngerea ntregului ansamblu se face cu dou uruburi laterale.
Corpul clemei se execut din aliaj de aluminiu, iar flcile i uruburile din otel zincat.

Fundaiile LEA
Sunt elemente de construcie cu ajutorul crora se fixeaz n pmnt stlpii, inclusiv
ancorele acestora.
Prin intermediul fundaiilor se transmit solului ncrcrile pe care Ie suporta stlpii.
Exista o mare diversitate de fundaii, care se pot clasifica dup diferite criterii:
Din punct de vedere al solicitrilor predominante se deosebesc:
Fundaii supuse la turnare;
Fundaii supuse la smulgere sau compresiune;
Din punct de vedere al calculului la stabilitate:
Fundaii de greutate;
Fundaii ncastrate in teren;
Dup tipuri constructive i al modului de execuie:
Fundaiile burate se folosesc pentru stlpii liniilor de joas i medie tensiune de susinere
n aliniament sau terminali i de col ancorai.
Fundaii turnate din beton armat sau nearmat se folosesc pentru stlpii de medie i nalt
tensiune i mai rar pentru joas tensiune.
Fundaiile forat-injectate sunt fundaii din beton la care gropile sunt executate prin forare.
Fundaiile prefabricate se folosesc la liniile de nalt tensiune i pot fi de diferite forme
Instalaia de punere la pmnt se compune din priza de pmnt, conductoarele de legtur i
piesele de legtur.
Partea principala o constituie priza de pmnt, constnd din unul sau mai mul i electrozi
n contact cu pmntul, prin care se realizeaz trecerea curentului n pmnt..

Capitolul 2.
Tehnologia de montare a liniilor electrice aeriene

Aceasta tehnologie de montare a liniilor electrice aeriene cuprinde:

trasarea.pichetarea si saparea gropilor pentru stalpi;
fasonarea,alcatuirea si plantarea stalpilor;
echiparea stalpilor,montarea conductoarelor si executarea legaturilor electrice.
Pentru montarea liniilor electrice aeriene avem nevoie de urmatoarele unelte:
dispozitive de masurat:ruleta,metrul;
unelte de sapat manual:cazmalejopeti;
unelte pentru fasonarea stalpilor:ferastraie,tesla;
unelte pentru ridicat manual:furci,scripeti;
unelte pentru fixarea conductoarelor:prese hidraulice;
utilaje pentru sapat mechanic;
automacara pentru ridicat si plantat stalpi;
a) Trasarea,pichetarea si saparea gropilor pentru stalpi.
Trasarea consta in identificarea traseului liniilor electrice aeriene si fixarea unorjaloane
vizibile de-a lungul acesteia.
Pichetarea consta in baterea,de-a lungul traseului liniilor electrice aerine,a unor tarusi de
lemn care fixceaza centrele gropilor in care se vor monta stalpii.
Saparea gropilor se face astfel:
-mecanicjn terenurile tari;(fig.5)
-manual(fig.6)

Figura 5

Figura 6

Operatia de sapare se efectueaza numai cu avizul inteprinderilor carora Ie apartin diversele

instalatii subterane din zona,pntru a se evita accidentele de munca si distrugerea instalatiilor
respective.
Gropile se ingradesc,iar pe timpu! noptii se marcheaza cu felinare pentru a se preveni
accidentele.
b)Fasonarea,alcatuirea si plantarea stalpilor.
Aceste operatii se fac numai la stalpii de lemn.Fasonarea consta in taierea capetelor si
netezirea suprafetei stalpului.
Stalpul este apoi vopit de doua ori cu materiale protectoare.Dupa aceea se transporta la pozitie.
Aici se alcatuieste stalpul prin tixarea pe aceasta a suruburilor de prindere a consolelor.
Cand este cazul se fixeaza de stalpi si adaosul.
Plantarea consta in aducerea stalpului langa groapa,ridicarea si asezarea in
groapa,centrarea si fixarea lui.
Plantarea stalpilor de lemn se poate face manual,cand sunt putini stalpi sau mecanic,cand
numarul loreste mare. Plantarea manuala (fig.7)

Figura 7

Plantarea manuala consta in:

asezarea pe partea din spate a gropii a unei scanduri pentru a se evita surparea
pamantuluio la introducerea stalpului.
lucratorii se impart in doua grupe pentru a ridica si sustine stalpul.
se verifica verticalitatea staipului si se indeparteaza stalpul prin rotire.
se acopera groapa cu pamant umed batut cu maiul.
Plantarea stalpilor de beton armat se face intr-o fundatie de beton armat turnata in groapa
sapataanterior.Stalpul se fixeaza in golul fundatiei numai cu automacaraua.
Se fixeaza stalpul,dupa care se toarna betonul.
Plantarea este incheiata numai dup ce se s-a realizat priza betonului de fixare.
Plantarea stalpilor de metal se face pe fundatii de beton armat prin prinderea cu buloanele
incastrate in acestea.
Stalpii din teava se planteaza intr-o fundatie asemanatoare cu cea a stalpilorde beton.
c) Echiparea stalpilor,montarea conductoarelor si executarea legaturilor electrice
Stalpii se echipeaza,de regula dupa plantarea lor si aceasta consta in fixarea izolatoarelor
fie pe suporturi,fie pe console.
Suporturile curbe se tixeaza pe stalpii de lemn in gauri cu diametrul mai mic cu 2mm decat
diametrul exterior al suportului.
Suporturi drepte se fixeaza pe stalpii de lemn cu suruburi cu placuta de presiune si piulita.
Montarea conductoarelor liniilor electrice aeriene se face astfel:
conductoarele se deruleaza de pe un tambure sau colaci si se ridica pe console sau
suporti langa izolatoare.
se trece la intinderea definitiva a conductoarelor care incep de la stalpul terminal.
Dupa intindere se executa legaturile electrice.
Aceste legaturi se executa sub forma de:
legaturi simple folosite pentru conductorele de cupru;
legaturi intarite folosite pentru conductorele de aluminiu.
legaturi duble sefolosesc pentru prinderea conductoarelordestalpii de intindere
legaturi in ochi se folosesc pentru prinderea conductoarelor de stalpii terminali
Daca pe stalpii liniilor electrice aeriene se monteaza si un corp de iluminat.acesta se
monteaza inainte de executarea liniilor electrice aeriene.
Corpurile de iluminat se fixeaza pe console de forma speciala prinse pe stalpi cu bratari.
Lucrarile la inaltime pe stalpi,se vor efectua cu centuri de siguranta,urcarea se va face
numai cu ghiare,scari sau autotelescopul.
Dupa incheierea lucrarilor la liniile electrice aeriene,aceasta se pune sub tensiune si se
trece la receptia ei.
Se urmareste prin controlul visual:
stabilitatea stalpilor si a ancorajelor;
stabilitatea suporturilor si a consolelor pe stalp;
stabilitatea izolatoarelor;
integritatea legaturilor electrice;
stabilitatea liniei la actiunea vantului si a chiciurei

Capitolul 3.
Intretinerea liniilor aeriene

Intrtinerea liniilor electrice aeriene necesita verificari periodice de zi si de noapte.

Se urmareste prin controlul visual:
-daca sageata conductoarelor s-a marit;
-integritatea elementelor componente ale liniei,de la stalpi,izolatoare,legaturi si
conductoare.
-daca in apropierea liniei nu s-au executat constructii sau alte lucrari.
-daca nu apar descarcari electrice intre conductoare si alte parti metalice ale liniilor
electrice aeriene.
In cadrul lucrarilor de intrtinere se executa periodic masurarea rezistenteiconductoarelor
pentru a verifica integritatea lor si masurari ale rezistentei deizolatie intre conductoare si alte
elemente ale liniilor electrice aeriene.
Inainte de a lua aceste masuri liniile electrice aeriene trebuie scoase de subtensiune.
Cand apar defecte grave,cum ar fi ruperea conductoarelor,liniei electricre aeriene se scoate
imediat de sub tensiune si se trece la repararea acesteia.
Exemple de ntreinere:

CAPITOLUL 4.
MASURI DE PROTECTIE A MUNCII IN TIMPUL
EXECUTIEI LINIILOR ELECTRICE SI A
BRANSAMENTELOR

In timpul urcarii, coborarii si executarii lucrarilor la inaltime, personalul trebuie sa se asigure

cu centura de siguranta si accesorile acesteia.
Se interzice urcarea directa pe stalpii din beton uzi sau acoperiti cu polei.
In cazul acestor stalpi, urcarea, coborarea si executarea lucrarilor trebuie sa se faca
utilizand scara sau utilaje speciale.
In timpul lucrului la inaltime:
a) executantul trebuie sa utilizeze centura de siguranta cu doua cordoane
atunci cand lucrarea compotra schimbari de pozitie pc stalpi, depasiri de obstacole, treceri pc stalpi
din cosul sau de pe platforma utilajului special de urcat pe stalpi;
b) este interzisa executarea oricarei lucrari la fundatia stalpului:
c) membrii formatiei de lucru situati la sol, inclusiv deserventii
autoutilajelor si persoanele de control, vor fi echipati tot timpul cu casca de protectie.
Sculele si materialele vor fi urcat si coborate pe masura necesitatilor cu funia de ajutor,
interzicandu-se aruncarea acestora de la sol la punctul de lucru sau invers.
Asezarea chiar temporara a sculelor, dispozitivelor sau materialelor nefixate pe elementele
stalpilor liniilor electrice aeriene este interzisa.
La executarea lucrarilor de pe scara se interzice utilizarea de catre executant a ultimelor
doua trepte superioare ale acesteia.
La lucrul de pc scara, executantul trebuie sa fie asigurat impotriva caderii.
Este interzis sa se execute intinderi de conductore de pe scari mobile.
Este interzisa supunerea scariilor la efort care ar putea duce la ruperea sau rastumarea lor.
La utilizarea scarilor pentru lucrul la inaltime:
a) trebuie respectate instructiunile de folosire ale producatorului;
b) scarile trebuie verificate inainte de folosire de catre seful de lucrare, interzicandu-se folosirea
acelora care au trepte lipsa sau sunt reparate provizonu;
c) scarile duble trebuie asigurate impotriva deschiderilor accidentale.
La deplasarea manuala a stalpilor de lemn, seful de lucrare trebuie sa repartizeze in mod
egal sarcina pe executanti, acestia fiind asezati dupa inaltime, purtand stalpul pe acelasi umar si
pasind in aceeasi cadenta.
Comanda de ridicare si de coborare a stalpului trebuie sa fie data de catre o singura
persoana (seful de lucrare sau de echipa), numai dupa ce acesta s-a convins ca toti executantii
segasesc pe aceeasi parte a stalpului si anume pe cea opusa locului de ridicare sau coborare.
La aceste operatii nu vor fi utilizati tineri sub 16 ani.
Se interzice deplasarea manuala a stalpilor pe terenuri abrupte, accidentate sau
alunecoase (datorita apei sau inghetului).
Ridicarea manuals este admisa numai pentru stalpi sub 500 kg, folosind capre speciale si
furci cu capete metalice, rezistente si bine ascutite.
Stalpul ridicat trebuie sprijinit in continuare pana la umplerea gropii cu pamant.
Lucrarile de plantare a adaosurilor, de sapare in jurul sau la picioarele fundatiilor, precum si
in jurul stalpului, nu trebuie sa puna in pericol starea de echilibru a stalpului.
Lucrarile prin urcare pe stalpii liniilor electrice aeriene scoase de sub tensiune trebuie sa se
execute in confonnitate cu fisele tehnologice sau instructiunile tehnice specifice, care sa prevada si
componenta formatiilor de lucru, dotarea cu utilaje, dispozitive, scule, ehipamente de protectie si
de lucru.

Pentru executarea lucrarilor la coronamentul liniilor de pe stalpii din beton precomprimat

sau centrifugat, personalul trebuie sa fie asigurat impotriva caderii si poate utiliza platforme de
lucru.
La executarea lucrarilor intr-o deschidere a unei linii electrice aeriene, care este
supratraversata sau subtraversata de alta (alte) linie (linii) in exploatare, cu scoaterea de sub
tensiune numai a liniei la care se lucreaza trebuie sa se tina seama de urmatoarele conditii:
a) sa nu se piarda echilibrul stabil al stalpilor sau al conductoarelor, la linia la care se lucreaza;
b) sa se asigure conductoarele liniei care subtraverseaza impotriva unui eventual salt al acestora;
c) sa se respecte distantele minime pe verticala intre conductoarle cele mai apropiate ale liniei
subtraversate si ale liniei supratraversate, dupa cum urmeaza;
- 1,5 m fata de liniile de 1- 20 kV;
-3m fata de liniile de 35 kV;
- 3,5 m fata de liniile de 60-110 kV;
- 4,5 m fata de liniile de 220 kV;
- 6 m fata de liniile de 400 kV;
- 9 m fata de liniile de 750 kV.
Masurarea acestor distante se face cu aparate speciale (teodolit, telemtru etc.).
La executarea lucrarilor pe linii electrice aeriene care intersecteaza sau sunt situate in
imediata apropiere de cai ferate, drumuri intemationale, drumuri nationale, drumuri judetene, rauri
si canale navigabile, trebuie realizate preventiv:
a) o conventie cu organele competente ale cailor ferate sau de navigatie, asupra intervalelor de
lucru si prezentei unor delegati, care, prin asezarea semnalelor avertizoare si luarea altor masuri,
sa poata opri circulatia trenurilor sau a navelor in timpul executarii lucrarii sau sa poata preveni la
timp formatia de lucru despre trecerea navelor sau a trenurilor, cand lucrarea se va opri provizoriu,
pana dupa trecerea acestora;
b) o semnalizare avansata (minimum 50 m de o parte si de alta a punctului de lucru)pe drumurile
cu circulatie rutiere.
In cazul folosirii macaralei, ridicarea sau coborarea stalpului trebuie sa se faca lin si numai
prin actionare verticala. Tragerea oblica este interzisa.
In timpul ridicarii stalpului si pana la fixarea lui in fundatie sunt interzise:
a) stationarea sau trecerea pe sub stalp, pe sub bratul macaralei sau pe sub cablurile tachelajului;
b) stationarea sau trecerea printre troliul de ridicare si capra de ridicare.
In timpul ridicarii stalpului si pana la fixarea lui in fundatie sunt interzise:
c) stationarea sau trecerea pe sub stalp, pe sub bratul macaralei sau pe sub cablurile tachelajului;
d) stationarea sau trecerea printre troliul de ridicare si capra de ridicare.

BIBLIOGRAFIE

1. Norme specifce de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrce; 1997.
2. Prof.
3. Instalatii electroenergetice; edit. Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti - 19SS;.
4. Ing. I. Marinescu: Executarea bransamentelor electrice; edit.
ICEMENERG Bucuresti 1977;
5. Victor Gavriil^Rodica Dromereschi,Luigi lonescu
Instalatu electrice;edit.MAST-2007;
6. Aurel Cristian^Sorin
Instalatii electrice; eilit.Matrixrom-2007;
7. Retele si sisteme electrice-Arie, Mircea leremia,
Ion lordanescu, Bucuresti,1972
8. Lnii electrice aeriene si subterane, C Rucareanu, P Miltaru,
V.Hotoboc.Ed Tehnica, Bucuresti, 1989