Sunteți pe pagina 1din 162
LAROUSS PAUL HW EAT Za Leda ra mato orii colectiei ee lichel Mai eran ‘Mi a el Sav Jean Chapron Pierre Gerboin Antonio Daén GRAMATICA LIMBI SPANIOLE PENTRU TOTI Traducere Walter Radu Fotescu y NICULESCU PREZENTARE ¢ Asemeni tuturor lucrarilor din aceasta colectie, Gramatica spaniold pentru toti este conceputa sa faciliteze invatarea independenta a limbii, dar ea poate fi utilizata, cu aceeasi eficienta, in invatamantul de grup. Cartea se adreseaza elevilor din invatamantul mediu si, in egala masura, studentilor si autodidactilor; ea raspunde intrebarilor pe care si le pot pune si unii gi ceilalti pentru pregatirea bacalaureatului, a concursurilor de admitere in invatamantul superior, sau pur si simplu pentru a se exprima corect. ¢ Lucrarea prezinta aspectele esentiale ale gramaticii spaniole: - grupul verbal: o prezentare originala si clara a sistemului verbal, in special tabele-model pentru diferitele tipuri de ver- be, a cdror aranjare usureaza efortul de memorare; - grupul nominal, in care sunt prezentate materialele indispen- sabile construirii unei fraze corecte; - cuvintele invariabile: prepozitii, conjunctii si adverbe; - subordonatele: géndirea se exprima acum intr-un mod mai complex; - dificultatile de sintaxa gi traducere: este partea cea mai lunga a lucrarii care se ocupa de acele probleme in fata carora ezité intotdeauna cei care incearca sa se exprime in limba spaniola: Ser si estar, por si para etc. ¢ Fiecare parte este urmata de exercitii care vizeaza aspectele sensibile; ele permit verificarea cunostintelor dobandite. Ac- cesul la toate aceste informatii se poate face prin consultarea cuprinsului lung si amanuntit © Pe tot parcursul expunerii, autorii au urmérit simplitatea — este evitat orice termen ,,lingvistic* savant — si eficienta: la intrebarea pusd se da un raspuns clar, argumentat, sustinut de numeroase exemple. I Grupul verbal Imperfectul conjunctivului (Pretérito imperfecto de subjuntivo) atti spaniol exist doua forme de oe al conjunctivului — forma I terminati in ~ ra si forma a Il-a terminata in ~ se — care pot fi utilizate fara nici o distinctie. Acest timp este intrebuintat Repent att in exprimarea orala, cét gi in scris. Nu are corespondent in limba rom: ‘conjugarea I (~ ar): radical + ~ara ~aras ~ara ~4ramos ~arais ~aran radical + ~ase ~ases ~ase ~dsemos ~aseis ~asen ‘conjugarea a Il-a (~ er) si conjugarea a Ill-a: (~ ir): radical + ~iera ~ieras ~iera ~iéramos ~ierais ~ieran radical + ~iese ~ieses ~iese ~iésemos ~ieseis ~iesen Prin urmare, imperfectul conjunctiv se formeaza inlocuind la persoana a IIl-a plural a perfectului simplu grupul final ~ ron cu ~ ra (sau ~ se) etc.: tomaron formal: tomara, tomaras etc. ~~ formaall-a: tomase, tomases etc. comieron Aceasté metoda de obfinere a imperfectului conjunctiv are avantajul cA se aplica tuturor verbelor, regulate si neregulate, © Viitorul conjunctiv (Futuro de subjuntivo) Se Formegi wk dal perfect sip perv I1l-a plural, prin inlocuirea grupului final ~ ron cu ~ re, ~ res, ~ re, ~ ~ reis, ~ ren: conjugarea I: tomare, tomares etc. conjugarea a II-a: comiere, comieres etc. conjugarea a Ill-a: viviere, vivieres etc. Enunfa un fapt nerealizat sau eventual posibil. in limba moderna aproape c& nu se mai foloseste, fiind intalnit doar in unele expresii consacrate de uz: sea lo que fuere, venga lo que viniere, fie ce-o fi etc. © Gerunziul (El gerundio) (vezi p. 40) © Participiul (El participio) (vezi p. 39) b. Timpuri si fi phe bului i © Viitorul indicativului (Futuro Indicativo) conjugarea I (~ ar) conjugareaall-a(~er) } _ infinitiv+ conjugarea a Ill-a(~ir) J~€ ~4s ~4 ~emos ~éis ~4n © Conditionalul (Condicional) conjugarea I (~ ar) conjugareaall-a(~er) + infinitiv+ conjugarea a IIl-a(~ir) — )~fa ~ fas ~ fa ~ famos~ fais ~ fan Viitorul simplu si conditionalul au terminatii comune la cele trei conjugari. 2 2. Prezentarea tabelelor de conjugare Aceste tabele sunt astfel alc&tuite incat si sublinieze raporturile constante care existé intre anumite timpuri (vezi prezentarea diferitelor verbe din acest capitol). Respectivele raporturi sunt materializate printr-o sigeata: prezentul indicativului -> prezentul conjunctivului viitorul simplu ~ conditionalul perfectul simplu ~ imperfectul conjunctivului in limba spaniola, terminatia verbului este in general suficienti pentru identi- ficarea subiectului, iar utilizarea pronumelor personale (subiecte) este limitat& la cteva cazuri bine definite (vezi p. 58). Drept urmare, acestea din urma nu apar in tabelele recapitulative. in plus, asa cum se obignuieste in spaniola, timpurile conjunctivului sunt prezentate far conjunctia que. Accentul tonic, semnalat in italice aldine, joacd un rol in conjugare. El per- mite, de exemplu, si se distinga intre tomo, ew iau, persoana I singular a pre- zentului indicativ, si tomé, e/ /ud, el @ (wat, persoana a Ill-a singular a perfec- tului simplu. tomar, @ lua (verb regulat in ~ ar) Indicativ_, __ Conjunetiv Indicativ _, _ Condijional zent zent viitor eu sd iau eu voi lua eu ag lua tomaré tomarfa tomards tomarfas. tomard tomaria tomamos tomaremos tomarfamos tomdis ~ toméis tomaréis tomariais toman, tomen tomarén tomarfan Indicativ Perfect _, Conjunctiv imperfect imperfect simply forma I forma a Il-a eu luam eu luai eu sd fi luat tomaba tomé tomara tomase tomabas tomaste tomaras tomases tomaba tomé tomara tomase tomébamos tomamos tomdramos tomdsemos tomabais tomasteis tomarais tomaseis tomaban. tomaron tomaran. tomasen Indicativ viitor voi manca como coma comeré comerfa comes comas comerds comerfas come coma comerd comeria comemos comamos comeremos comerfamos coméis comdis comeréis comerfais comen coman comerdn comerfan Indicativ Perfect Conjunctiv imperfect imperfect simplu forma I forma a Ila sd fi mancat coméa comé comiera comiese comias comiste comieras comieses coméa comié comiera comiese coméamos comimos comiéramos comiésemos comfais comisteis comierais comieseis coméan comieron comieran comiesen ‘Gerunziu: comiendo Participiu: comido vivir, a trai (verb regulat in ~ ir) Indicativ _, _ Conjunctiv Indicativ _, Conditional |_prezent prezent viitor prezent traiesc sd traiesc voi trai as trai vivo viva viviré viviréa vives vivas vivirds viviréas vive viva vivird viviréa vivimos vivamos viviremos vivirfamos vivés vivéis viviréis vivirfais viven vivan vivirdn, viviréan Indicativ Perfect ‘Conjunctiv imperfect imperfect simplu formal © forma a Il-a traiam trait sd fi trait viva vivé viviera viviese vivéas viviste vivieras vivieses viva vivid viviera viviese vivéamos vivimos viviéramos viviésemos viviais vivisteis vivierais vivieseis vivéan vivieron vivieran Gerunziu: viviendo Participiu: vivido 11 3. Verbele care diftongheazi Un verb care diftongheaza este un verb a c&rui ultima silaba din radical se modifica in pozitie accentuata: —e devine ie (cerrar, a inchide -> cierro), —0 devine ue (volver, a (se) Intoarce > vuelvo).. Aceasta schimbare intervine la toate persoanele singularului si la persoana a Il-a plural de la prezentul indicativului si al conjunctivului, precum si la persoanele corespunzatoare ale imperativului (vezi p. 36). Prezentul indicativului Prezentul conjunctivului cerrar cierro cierre cierras” cierres cierra cierre volver vuelvo: vuelves vuelvas vuelva vuelven yuelyan Celelalte timpuri sunt regulate (cf. tabelele recapitulative de la p. 13). Deoarece dup’ forma infinitivului nu ne putem da seama daca un verb dif- tongheaza sau nu, problema se rezolva in general prin practic, sau consultand un dicjionar sau 0 lista de verbe (vezi p. 237). Verbele care diftongheaz’ apartin primelor doua conjugari (~ ar si ~ er), cu patru excep{ii: concernir, a privi. a se referi, discernir, a discerne, precum §i adquirir, a dobandi si inquirir, a se informa, desi ultimele doua verbe au uni in silaba finala a radicalului. Verbul jugar, a (se) juca, se conjuga cu difton- gul we intrucat forma veche a infinitivului era jogar. Deoarece in limba spaniolé un cuvant nu poate incepe cu un diftong, verbul oler, a mirosi, a adulmeca, se conjuga cu un h inaintea diftongului: huelo hueles huele olemos _oléis huelen’ iar verbul errar, a gresi, a ratéci, se conjuga cu y in locul i-ului din diftong: yerro yerras yerra, erramos — errais yerran 12 cerrar, a inchide (verb care diftongheaza, e — ie Indicativ _, Conjunctiv Indicativ_, Conditional |_prezent prezent viitor prezent inchid sai inchid voi inchide as inchide cierro cierre cerraré cerrarfa cierras cierres cerrards cerraréas cierra cierre cerrard cerrarfa cerramos cerremos cerraremos cerrarfamos cerrdis cerréis cerraréis cerrarfais cierran cierren cerrarén cerrarfan Indicativ Perfect ~, Conjunctiv imperfect imperfect simplu forma I forma a Il-a inchideam inchisei sa fi inchis cerraba corré cerrara cerrase cerrabas cerraste cerraras cerrases cerraba cer6 cerrara cerrase cerrébamos cerramos cerrdramos cerrésemos cerrabais cerrasteis cerrarais cerraseis cerraran cerrasen Participiu: cerrado volver, a (se) fntoarce (verb care diftongheaz, 0 -* ue) Indicatiy _, _ Conjunctiv Indicativ _, Conditional prezent prezent vitor prezent (ma) intore sd (ma) intore | (ma) voi intoarce _ (m-)as intoarce vuelvo vuelva volveré volveria vuelves vuelvas volverds volverfas vuelve vuelva volverd volverfa volvemos volvamos volveremos volverfamos - volveis volvéis volveréis volveriais vuelven vuelvan volverdn volveréan Indicativ Perfect _, _ Conjunctiv imperfect imperfect simplu forma I forma a Il-a (mé) intorceam | (ma) intorsei sd (ma) fi intors volvéa volvé volviera volviese volvéas volviste volvieras volvieses volvéa volvid volviera volviese volvéamos volvimos volviéramos volviésemos volvfais volvisteis volvierais volviescis volvéan volvieron votviesen Gerunziu: volviendo 4. Verbele de tipul sentir si dormir a. Conjugarea verbului sentir, a simi, a percepe, a regreta Ca si in cazul unui verb care diftongheaza (vezi p. 12), e din radical devine ie Ia cele trei persoane ale singularului si la persoana a IlI-a plural de la prezen- tul indicativ si conjunctiv (precum si la persoanele corespunzatoare ale impe- rativului, vezi p. 36). - Indicativ prezent: siento sientes. siente ae nee sienten Conjunctiv prezent: sienta sientas sienta ae sientan in afara diftongarii, e din radical se transforma in i cand accentul tonic cade pe ‘© vocal din terminajie alta decat i (exceptind viitorul si conditionalul). Prin urmare e devine i: ~ la prezentul conjunctiv, persoanele I si II plural: sintamos 4 i sintéis ~1a perfectul simplu, persoana a III-a singular si plural: a. fe sintié = -» sintieron — la toate persoanele celor dows forme ale imperfectului conjunctiv: sintiera sintieras sintiera sintiéramos sintierais sintieran sintiese sintieses sintiese sintiésemos sintieseis sintiesen ~la gerunziu: sintiendo , Toate verbele de conjugarea a IIl-a (~ ir) la care e-ul din ultima silaba a radi- calului este urmat de ~ nt sau de ~ r se conjugi la fel ca sentir; singura ex- cepfie este servir, care se conjugi ca pedir (vezi p. 16). Pentru lista celor mai frecvente verbe de tipul sentir: vezi p. 239. Verbul erguir, a ridica, a indlfa, se conjuga in general cu y in locul i-ului din diftong: yergo yergues yergue erguimos erguis yerguen b. Verbele dormir, a dormi si morir, a muri, au o conjugare neregulatd para- lela cu a lui sentir: — 0 devine ue la persoanele de la prezentul indicativ si conjunctiv care difton- —o devine u la timpurile si persoanele afectate de schimbarea e + ia verbelor de tipul sentir. 14 sentir, a simji, a percepe, a regreta Indicativ Conjunctiv Conditional voi regreta as regreta sentiré sentirfa sientes sientas sentirds sentiréas siente sienta sentir sentiria sentimos sintamos sentiremos sentiriamos sentis sintdis sentiréis sentiriais sienten_ i sentirén sentirfan ‘Conjunctiv imperfect forma I regretam sa fi regretat sentia sintiera sintiese sentéas sintieras sintieses sentia sentéamos sentfais sintierais sintieseis sentfan sintieran sintiesen (Gerunziu: sintiendo Participiu: sentido dormir, a dormi Indicativ _, _ Conjunctiv nt rezent Indicativ => Condifional dorm sa@dorm voi dormi as dormi duermo duerma dormiré dormirfa - duermes duermas dormirds dormirfas duerme duerma dormird dormiréa dormimos durmamos dormiremos dormirfamos Conjunctiv imperfect forma I dormeam 8G fi dormit dormfa dormi durmiera durmiese dormfas dormiste durmieras durmieses dormfa durmié durmiera durmiese dormfamos dormimos durmiéramos durmiésmos dormiais dormisteis durmierais durmieseis dormfan durmieron durmieran durmiesen Gerunziu: durmiendo Participiu: dormido 15 i ee 5. Verbele de tipul pedir : Verbele de tipul pedir sunt cele la care e-ul din ultima silaba a radicalului nu este urmat nici de nt, nici de r, precum gi verbul servir. Acest e se transforma in i: ~ cand poarta accentul tonic; ~ cand accentul tonic cade pe o vocalii a terminatici alta decat i. Prin urmare e devine i: - Ia cele tei persoane singular si persoana a Illa plural a prezentului indicat: pido pides pide ee -+ iden - la toate persoanele prezentului conjunctiv: pida pidas —pida_pidamos_piddis_ pidan = la persoanele imperativului formate din prezentul indicatiy si conjunctiv (vezi p. 36) ~ la perfectul simplu, persoana a Ill-a singular si plural: i: pidi6 —... st ipidieron = In toate persoancle celor dous forme ale imperfectuluf conjunctiv: pidiera pidieras pidiera pidiéramos pidierais_pidieran pidiese pidieses pidiese pidiésemos_pidieseis _ pidiesen - la gerunziu: pidiendo Pentru lista celor mai frecvente verbe de tipul pedir: vezi p. 239. pedir. a cere, a pretinde Conjunctiv Tndicativ__, Conditional viitor prezent voi cere as cere pediré pediréa pedirds pediréas pedird pediréa pediremos pedirfamos pediréis pedirfais pid dirdn pediréan Indicativ ~,__ Conjunetiv imperfect imperfect forma I forma a Il-a ceream sd ficerut pedia pidiera pidiese pedéas pidieras pedia pidiera pedéamos pidiéramos pidiésemos pediais pid pidiescis fan. pidieran pidiesen Gerunziu: pidiendo Participiu: pedido 16 6. Verbele in ~ uir La aceste verbe se intercaleazi un y intre radical si vocalele terminatici, cu exceptia cazului cénd aceasta din urma incepe cu i la prezentul indica tiv gi conjunctiv precum gi la persoanele corespunzitoare ale imperativu- lui (vezi p. 36). De altfel, in virtutea unei reguli de ortografie, i se scrie y cdnd se giseste neaccentuat intre doua vocale, adica: - la perfectul simplu, persoanele a III-a singular si plural, - la toate persoanele celor doua forme ale imperfectului conjunetiv, - la gerunziu. construir, a construi Indicativ. _, _ Conjunctiv Indicativ _, _ Conditional prezent prezent Vitor prezent construiesc sd construiesc | voi construi as construi construyo: construya construiré construiréa, construyes construyas construirds construiréas construye construya construird construirfa construimos construyamos | construiremos _construirfamos construfs construydis construiréis construirfais construyen construyan construirdn construiréan Indicativ Perfect ~, Conjunctiv imperfect imperfect simplu forma I forma a Ia construiam construii sa fi construit construfa construf construyera construyese construfas construfste construyeras construyeses construéa construyé construyera construyese construfamos —_| construimos construyéramos —_construyésemos construfais construisteis construyerais _construyeseis construfan construyeron construyeran construyesen Gerunziu: construyendo Participiu: construido 17 7. Verbele in ~ acer, ~ ecer, ~ ocer si ~ ducir © Verbele terminate in ~ acer, ~ecer, ~ ocer si ~ ducir intercaleazA un z inaintea ¢-ului din ultima silaba a radicalului atunci cand terminatia incepe cu o sau a. Aceastfi modificare se produce: - la indicativ prezent, persoana I singular: nacer, a se naste — nazco . Parecer, a (se) pdrea, aaparea > parezco conocer, a cunoaste —* conozco conducir, a conduce > conduzeo - la toate persoanele prezentului conjunctiv: acer —-~* nazca, nazeas, nazea, nazcamos, nazcais, nazean parecer > parezca, parezcas etc. - la persoanele imperativului care se formeaz din conjunctiv (vezi p. 36). © Trei verbe fac exceptie: hacer, a face, verb neregulat independent (vezi p. 25) cocer, a coace, verb cu diftongare (vezi p. 12) si modificare ortografica (vezi p.41) Indicativ prezent: cuezo —cueces. —cuece_-- cocemos_—cocéis.——cuecen Conjunetiv prezent: cueza cuezas_— cueza_—cozamos_—cozis_—cuezan mecer, a legdna, verb regulat cu modificare ortografica (vezi p. 41) Indicativ prezent: mezo meces mece = mecemos —_mecéis: mecen Conjunctiv prezent: meza mezas meza = mezamos_ mezdis | mezan. + Neregularitate specificd verbelor terminate in ~ ducir: in plus fafa de neregularitatea prezentului indicativ si conjunctiv, aceste verbe au perfectul simplu in: -duje ~dujiste ~dujo ~dujimos —_~dujisteis ~dujeron De aici rezulti si neregularitatile imperfectului conjunetiv: forma I: ~ dujera, ~ dujeras etc. forma all-a: ~ dujese, ~ dujeses etc. Verbele in ~ ucir, cum ar fi lucir, a strdluci, se conjuga cu neregularitatea verbelor in ~ ducir la prezentul indicativ si conjunctiv precum si la imperativ. Dimpotriva, ele sunt regulate la perfectul simplu si la cele doud forme ale imperfectului conjunetiv. 18 voi cunoaste conozco conozca conoces ‘conozcas ‘conoce conozca conocemos conozcamos conocéis conozedis conocen conozean conocerfan Indicativ Perfect Conjunctiv imperfect imperfect simplu forma | formaa Il-a cunosteam cunoscui sd fi cunoseut conocia conoct conociera conociese conoctas conociste conocieras conocieses conocia conocié conociera conociese conocfamos conocimos conociéramos conociésemos conocfais conocisteis conocierais conocieseis conocéan conocieron conocieran ‘Gerunziu: conociendo conducir, a conduce Indicativ t Conjunctiv Participiu: conocido x Indicativ yiitor Condifional conduc sd conduc voi conduce conduzco conduzca conduciré i conduces conduzcas conducirés _conducirfas conduce conduzca conduciré conducirfa conducimos conduzcamos | conduciremos —_conducirfamos conducts conduzedis conduciréis _conducirfais conducen conduzcan conducirén___conducirfan Indicativ Perfect. _, Conjunctiv imperfect imperfect simplu forma I forma a Il-a conduceam condusei sd fi condus conducfa conduje condujera condujese conducfas condujfste condujeras _condujeses conducfa condujo condujera condujese ‘conducfamos condujimos condujéramos — condujésemos conducéais condujisteis condujerais _condujeseis conducfan condujeron condujeran___condujesen Gerunziu: conduciendo Participiu: conducido 19 8. Verbele neregulate independente Acestea sunt in numar de 21 si apar foarte frecvent. Studiul lor se usureazi daca tinem seama de anumite observatii si analogii © O neregularitate care afecteaza persoana I a prezentului indicatiy si toate persoanele prezentului conjunctiv: caer acddea —: caigo, caes etc. > caiga, caigas etc. decir a spune — : digo, dices etc. ~> diga, digas etc. hacer aface hago, hacesetc. ->_ haga, hagas etc. ofr. aauzi _: oigo, oyes etc. > oiga, oigas etc. poner apune — : pongo, ponesetc. > _ponga, pongas etc. salir aiesi _: salgo, sales etc. +> salga, salgas etc. tener aavea — : tengo, tienes etc. > tenga, tengas etc. traer aaduce : traigo,traesetc. > traiga, traigas etc. valer avalora : valgo, valesetc. > _valga, valgas etc. venir aveni _ : vengo, vienesetc. > venga, vengas etc. caber a incdpea : quepo, cabesetc. > quepa, quepas etc. poder apuiea — : puedo, puedes etc. -* pueda, puedas etc. querer a iubi, _: quiero, quieres etc. —> quiera, quieras etc. adori ver avedea _: veo, ves, veectc. Vea, veas, veactc. * Sase verbe neregulate independente nu se termina in o la persoana I a prezentului indicativ, iar prezentul conjunctivului necesita un efort de memo- rie: dar ada :doy,dasetc. > > dé, des etc. estar afi estoy, estas etc. > esté, estés etc. haber aavea he, has etc. > haya, hayas etc. ir amerge _: voy, vasetc. > vaya, vayas etc. saber a sti 286, sabes etc. > sepa, sepas etc ser afi : Soy, eres etc, > sea, seas etc. ‘© Numai trei verbe sunt neregulate la imperfectul indicativ: ir amerge :iba ibas iba fbamos—ibais —iban ser afi :era eras era éramos_—erais._-—_ eran ver avedea :veia vefas veia__vefamos —_vefais_-_veian © Perfectul simplu neregulat are un radical diferit de al infinitivului gi, cu exceptia verbelor dar, ir si ser, terminafiile sale sunt urmatoarele: ~e ~iste ~o ~imos ~isteis ~ieron. i i-ul de la ultima persoana a pluralului dispare daca radicalul se termina in j: decir, a spune + dijeron ” traer, a aduce ~ trajeron 20 Alte forme de perfect simplu: dar ada: di diste dio dimos__disteis__dieron ir amerse) fui fuiste fue fuimos _fuisteis fueron ser afi ver avedea: vi viste vio vimos_visteis.__vieron Este de remarcat lipsa accentului la persoanele | si a Ill-a singular si faptul c& verbele ser si ir au perfectul simplu identic. © Neregularitatea perfectului simplu se regaseste intotdeauna Ia formele de imperfect conjunetiv (vezi p. 9): forma I: fuera, fueras etc. fueron forma a Il-a: fuese, fueses etc. © Neregularitatea viitorului simplu se regaseste intotdeauna la conditional: tener, a avea tendré -> tendria © Verbele compuse se conjugi la fel ca verbele simple: disponer, a dispune (de) : dispongo, dispones etc. ‘* Totusi, doi compusi ai lui decir, a spune, sunt regulati la viitor si la condi- tional: bendecir, a binecuvanta; maldecir, a ponegri, a blestema. andar, a merge Indicativ _, _ Conjunctiv Indicativ —_, Conditional rezent __prezent vitor prezent merg sd merg voi merge ag merge ando ande andaré andarfa andas andes andards andarias anda ande andardé andaréa andamos andemos andaremos andarfamos anddis andéis andaréis andarfais andan anden andardn andaréan_ Indicativ Perfect —, Conjunctiv imperfect simplu forma I forma a I-a_ mergeam mersei sai fi mers andaba anduve anduviera anduviese andabas anduviste anduvieras anduvieses andaba anduvo anduviera anduviese andébamos anduvimos anduviéramos —_anduviésemos andabais anduvisteis anduvierais anduvieseis andaban anduvieron anduvieran anduviesen Gerunziu: andando Participiu: andado Indicatiy _, _ Conjunctiv Indicativ _, _ Conditional prezent prezent viitor prezent incap sa incap voi incdpea as incdpea quepo quepa cabré cabria cabes quepas cabrds cabrias cabe quepa ‘ cabrd cabria cabemos quepamos cabremos cabriamos cabéis quepdis cabréis, cabriais caben quepan cabrén cabrian Indicativ Perfect — _ Conjunetiv imperfect forma I forma a Il-a incdpeam inedipui sd fi incdput cabia cupiese cabfas cupieses cabia cupiese cabiamos cupimos cupiésemos cablais cupisteis eral cupieseis cabéan i cupieron_ i cupiesen ‘Gerunziu: cabiendo a caer, a cdidea Indicativ _, Conjunctiv , —_‘Indicativ _, Conditional |_prezent __prezent vitor prezent cad sd cad voi cdidea as cddea caigo caeré caeréa caes caerds caeréas cae caerd caeréa caemos caerémos caéis caeréis caerfais caen caerdn, caerféan Indicativ — _ Conjunctiv imperfect imperfect _ forma I forma a Ila cadeam sa fi cdizut cafa cayera cayese caias cayeras cayeses cafa cayera cayese cafamos ‘cayéramos cayésemos cafais cayerais cayeseis cafan. cayeran cayesen ‘Conjunetiv imperfect forma a Il-a forma diga dirfa decimos digamos diremos dirfamos dects digdis diréis dirfais dicen digan dirdn dirfan Indicativ Perfect. _, _ Conjunctiv imperfect imperfect simplu forma I forma a Ila spuneam spusei sd fi spus decfa dije dijera dijese decfas dijiste dijeras dijeses decfa dijo dijera dijese decfamos dijimos dijéramos dijésemos decfais dijisteis dijerais dijeseis decfan dijeron dijeran dijesen Gerunziu: diciendo Participiu: dicho 23 estar, a fi, a se gdsi Indicativ Conjunctiv _, Conditional rezent prezent prezent sunt sa fiu as fi estoy esté estarfa estds estés estarfas esta esté estarfa estamos estemos estarfamos estdis estéis estarfais estén estén estarfan Indicativ Perfect imperfect imperfect simplu forma a Ia eram fusei (fui) sd fi fost estaba estuve estuviera estuviese estabas estuviste estuvieras estuvieses estaba estuevo estuviera estuviese estdbamos estuvimos estuviéramos estuviésemos estabais estuvisteis estuvierais estuvieseis estaban estuvieron estuvieran estuviesen Gerunziu: estando Participiu: estado haber, a avea (auxiliar) Indicativ _, Conjunctiv Indicativ Conditional rezent viitor went voi avea ay avea habré habria has habrds habréas ha haya habré habréa hemos hayamos habrémos habriamos habéis haydis habréis habriais han hayan habrén habréan Indicativ Perfect Conjunctiv imperfect imperfect simplu forma I forma a Il-a aveam avusei (avui) si fi avut habia hube hubiera hubiese habéas hubiste hubieras hubieses: habia hubo hubiera hubiese habéamos hubimos hubiéramos hubiésemos habfais hubisteis hubierais hubieseis habéan hubieron hubieran hubiesen Gerunziu: habiendo Participiu: habido 24 Conjunetiv Indicativ __, Condifional —_prezent vitor ~_prezent sti fac voi face as face haga haré harfa hagas hards harfas haga hard haria hagamos haremos haréamos hagdis haréis harfais hagan hardin haréan Indicativ Perfect _, Conjunctiv imperfect imperfect simplu forma I forma a Il-a ficeam ficui sd fi fécut acta hice hiciera hiciese hhacfas hiciste hicieras hicieses acta, hizo hiciera hiciese hacfamos hicimos hiciéramos hiciésemos hacfais hicisteis hicierais, hicieseis hhacfan hicieron hicieran hiciesen Gerunziu:_haciendo Participiu: hecho ir, a merge Indicativ_, Conjunctiv Tndicativ_, | prezent prezent viitor merg sai merg voi merge voy vaya iné vas vayas irds ‘a vaya ird xeuicl vayemos irémos vais vaydis iréis van vayan irdn Indicativ ‘Conjunctiv imperfect imperfect i forma L forma a I-a mergeam i sai fi mers tba ‘Gerunziuzyendo > Participiu: do 25 Indicativ Perfect Conjunctiv imperfect simplu forma I forma a Il-a auzeam auzii sa fi auzit ofa of oyera oyese ofas ofste oyeras oyeses ofa oyé oyera oyese ofamos oyéramos oyésemos ofais i oyerais oyescis ofan sen ‘Gerunziu: oyendo Participiu: ofdo poder, a putea Indicativ —_, _ Conjunctiv Indicativ _, _ Conditional Lprezent prezent viitor prezent voi putea ag putea in Conjunctiv imperfect forma I forma a II-a sd fi putut pudiera pudiese pudieras pudieses pudiera pudiese pudiéramos pudiésemos pudierais pudieseis pudieran 26 Condifional Conjunetiv imperfect forma I forma a Ia sd fi pus pusiera pusiese pusieses Participiu: puesto Tndicativ _, Condifional prezent vitor prezent sa iubese voi iubi as iubi quiera querré / querria quieras querrds querrfas. quiera quertd querrfa queramos querremos querrfamos querdis querréis querrfais quieran querrén. querréan Perfect ~, Conjunctiv imperfect simplu forma I forma a Il-a iubii sai fi iubit quise quisiera quisiese quisiste quisieras quisieses quiso quisiera quisiese quisimos quisiéramos quisiésemos quisisteis quisierais quisiescis quisieron. quisieran. quisiesen Participiu: querido 21 Indicativ __, _ Conjunctiv ~, Condifional rezent prezent itor prezent sa stiu voi sti ag sti sé sepa sabré sabréa sabes sepas sabrés sabrias sabe sepa sabrd sabréa sabemos sepamos sabremos. sabréamos sabéis sepdis sabréis, sabréais saben sepan sabrén sabréan Indicativ Perfect ~, Conjunctiv imperfect imperfect forma I forma a Il-a stiam 8G fi stiut sabla supiera supiese sabéas supieras supieses supiera supiese supiéramos supiésemos supisteis supierais supieseis supieron _supieran. supiesen Participiu: sabido Conjunctiv Indicativ _, Conditional zent prezent vitor prezent seiies voi iegi as iesi salga saldré saldréa salgas saldrds saldréas salga saldré saldréa salimos salzamos saldremos saldréamos salgdis saldréis saldréais salgan, saldrén saldréan Indicativ Perfect _, Conjunctiv imperfect imperfect simplu forma I forma a Ila iegeam iegii sd fi iesit salé saliera - saliese saliste salieras salieses salid saliera saliese salfamos salimos saliéramos saliésemos saliais salisteis salierais salieseis salieron salieran saliesen Gerunziu: saliendo Participiu: salido 28 _, _ Conjunetiv Indicativ Conditional ezent prezent viitor prezent sunt sai fiu voi fi as fi soy sea seré seréa eres seas serds seréas €s sea seré seréa somos seamos serémos serfamos sois sedis seréis serfais son sean serdn serfan Indicativ Perfect _, _ Conjunctiv imperfect imperfect simplu forma I forma a Il-a eram fusei (fui) sd fi fost era fui fuera fuese eras fuiste fueras fueses era fue fuera fuese ramos fuimos fuéramos fuésemos erais fuisteis fuerais fueseis eran fueron fueran fuesen Gerunziu: siendo Participiu: sido tener, a avea, a Indicativ_, _ Conjunctiv Tndicativ.__, Condifional rezent prezent vitor prezent am sdam voi avea ay avea tengo tenga tendré tendria tienes. tengas tendrés tendréas tiene tenga tendré tendréa tenemos tengamos tendremos tendrfamos tenéis tengdis tendréis tendriais tienen tengan tendrén tendréan Indicativ Perfect _, Conjunctiv imperfect imperfect simplu forma I forma a Ila aveam avusei (avui) sd fi avut tenéa tuve tuviera tuviese tenfas tuviste tuvieras tuvieses tenfa tuvo tuviera tuviese tenfamos tuvimos tuviéramos tuviésemos tenfais tuvisteis tuvierais tuviescis tenfan tuvieron tuvieran tuviesen Gerunziu: teniendo Participiu: tenido 29 forma I trajiste trajo trajimes trajisteis Conjunctiv imperfect forma a I-a voi valora as valora valdré valdréa valdrds valdréas valdrd valdrfa valdremos valdrfamos valdréis valdrfais valdrén valdréan ‘Conjunctiv imperfect formal forma a I-a sa fi valorat valiera valiese valieras valieses valiera valiese valiéramos valiésemos valierais valieseis valieran valiesen Participiu: valido venir, a veni Indicativ _, _ Conjunctiv Indicativ_, _ Condifional |_prezent prezent prezent vin savin voi veni ag veni vengo venga vendré vendria vienes vengas vendrés vendrfas viene venga vendré vendréa venimos vengamos vendremos vendrfamos venis vengais «| vendréis vendrfais ven; vendrfan zent Indicativ Perfect Conjunctiv imperfect imperfect simplu forma I forma a I-a veneam venii sa fi venit venfa vine viniera viniese venias viniste vinieras vinieses venia vino viniera viniese venfamos vinimos viniéramos viniésemos vinisteis vieron Indicativ Perfect Conjunctiv imperfect imperfect i forma I forma a I-a vedeam sd fi vazut veta viera viese vefas vieras vieses vela * i i vefamos vimos velais visteis 9. Verbele in ~iar si —uar Unele dintre aceste verbe au un accent scris pe i sau u accentuat cu care se termina radicalul la cele trei persoane singular si la persoana a II]-a plural a prezentului indicativ si conjunctiv, precum si la persoanele corespunzitoare ale imperativului. enviar, a trimite continuar, a continua envio trimit contintio continui envias contintas Prezentul —_envia contintia indicativ enyiamos continuamos enviais continudis envian contintan envie continde envies continties Prezentul —_envie continie conjunctiv _ enviemos continuemos enviéis, continuéis envien continten Pentru lista verbelor care urmeazA conjugarea lui enviar: vezi p. 240. Toate verbele in ~iar care nu figureazi pe aceasta lista si toate cele terminate in ~cuar sau in ~guar se conjuga fir accent grafic: in acest caz i sau u care incheie radicalul formeaza diftong cu vocala terminatiei si accentul tonic cade pe silaba anterioara. . 10. Verbele reflexive Sunt verbe care se conjug’ cu un pronume personal reflexiv: me, te, se, nos, 0s, se. ‘Acest pronume este asezat inaintea verbului la toate timpurile indicativului si conjunctivului si Ia conditional levantarse, a se scula decidirse, a se hotart me levanto, md scol me decido, ma hotdirase te levantas: te decides se levanta se decide nos levantamos nos decidimos os levantais os decidis se levantan se deciden 32 La infinitiv, gerunziu si imperativul afirmativ, pronumele se pune dupa verb si formeaza impreuna cu el un singur cuvant: este asa-numitul fenomen de encli- s& (vezi p. 65). a levantarse, a se scula levantandose, sculdndu-se levantate, scoala-te La timpurile compuse, pronumele complement se pune inaintea auxiliarului. me he levantado, m-am sculat se habia decidido, el se decisese Totusi, la infinitivul trecut si gerunziul trecut, el se pune dupa auxiliar. haberse levantado, a se fi sculat habiéndose decidido, dupd ce s-a decis jie: anumite verbe care nu sunt reflexive in limba romana sunt refle- xive in spaniola: atreverse, a thdrdzni, parecerse, a semédna (cu) etc.; invers, anumite verbe care sunt reflexive in limba romana nu sunt astfel in spaniol&: descansar, a se odihni, recordar, a-si aminti etc. 11. Verbele impersonale Aceste verbe nu au un subiect determinat si se folosesc numai la persoana a Ill-a. Multe dintre ele servesc pentru a da indicatii asupra timpului. amanecer, a se lumina de zi Hoviznar, a burnifa anochecer, a se insera, a se innopta nevar, a ninge helar, a inghefa relampaguear, a fulgera granizar, a bate grindina tronar, a tuna ilover, a ploua etc. Verbele helar, Hover, nevar si tronar diftongheaza. hiela, ingheaja, lueve, ploud; nieva, ninge; truena, fund Folosite in sens figurat, unele din aceste verbe pot deveni personale. Llovian los contratos. Ploua cu contracte (era o afluenta de contracte). Amanecer si anochecer se pot conjuga cu un subiect personal. Amanecié en Guayaquil. A sosit in Guayaquil dis-de-dimineata. Anochecimos en Quito. Am fnnoptat la Quito. Allte verbe pot fi utilizate ca impersonale, chiar daca prin definijie ele nu sunt astfel. Daca complementul lor este la plural, ele se pun la persoana a Ill-a plural. 33 bastar @ ajunge, a fi destul acontecer convenir a conveni, a cédea ocurrir | a se petrece de acord ase intampla importar a conta pasar ase produce Megara sosi suceder parecer a aparea, ase ivi etc. Qué pasa ? Ce se intdmplas ? Llegaban mensajes de apoyo de todas partes. Soseau mesaje de sprijin de pretutindeni. 12. Verbele defective Sunt verbe care se utilizeaz numai la anumite forme. Unele nu se conjuga decat la persoana a Ill-a: atafier a se referi la, a privi placer aplicea concernir a se referi la, a privi yacer azdcea aqui yace aici zace Altele nu se utilizeaz la persoana I singular a prezentului indicativ si la toate persoanele conjunctivului. asir aprinde, a apuca taiier a cinta (la un instrument) desasirse a renunja (la) roer @ roade etc. Mai multe verbe nu se folosesc decat la persoanele la care terminafia incepe cu un i accentuat sau care formeaza un diftong. abolir a aboli blandir a mAnui (0 sabie) aguerrir ase cdili,ase obisnui __despavorirse a se ingrozi arrecirse a infepeni, a amorfi garantir a garanta balbucir a bdigui, a ingdima ete. Balbucir si garantir au niste dubluri, balbucear si garantizar, care se conjuga la toate formele. Verbul soler, a obisnui, a avea obiceiul (vezi p. 220), dat fiind sensul sau, nu se foloseste la perfectul simplu si la viitor. 13. Timpurile compuse Se formeaza intotdeauna cu auxiliarul haber, urmat de participiul trecut. Exemple: tomar a lua verb tranzitiv venir a veni verb intranzitiv de migcare macer ase naste verb intranzitiv de transformare Pararse a se opri verb reflexiv 34 Berfeehe came (Pretérito perfecto compuesto) he tomado am luat he venido, nacido am venit, m-am ndscut me ha parado m-am oprit Mai mult ca perfectul indicativ (Pretérito pluscuamperfecto) bia tomado luasem habia venido, nacido venisem, md ndscusem me habia parado md oprisem - Perfectul anterior (Pretérito anterior) hube tomado luai hube venido, nacido venii, ma ndiscui me hube parado md oprii Viitorul anterior (Futuro perfecto) habré tomado voi fi luat habré venido, nacido voi fi venit, ma voi fi ndscut me habré parado ‘ma voi fi oprit Conditionalul perfect (Condicional perfecto) habria tomado as fi luat habria venido, nacido —_as fi venit, m-as fi ndscut me habria parado m-as fi oprit Conjunctivul perfect (Pretérito perfecto de subjuntivo) haya tomado ‘sd fi luat, voi fi luat haya venido, nacido —_sd fi venit, sd ma fi ndscut; voi ft venit, ma voi fi ndscut me haya parado i ma fi oprit, ma voi fi oprit Mai mult ca perfectul conjunctiv (Pretérito pluscuamperfecto de subjuntivo) ee tomado sa fi luat, cd lasem bubiera_ . sa fi venit, cd venisem; sd ma fi n&scut, cd ma hate venido, nacido 1 scusem ake pameees parado sd md fi oprit, cd ma oprisem Viitorul anterior al conjunctivului (Futuro perfecto de subjuntivo) hubiere tomado (La fel ca viitorul simplu al conjunctivului, este un timp aproape disparut din limba moderna.) Infinitivul trecut (Infinitive compuesto) haber tomado a fi luat haber venido, nacido —_afi venit, a se fi ndscut haberse parado ase fioprit Observatii: © Participiul trecut folosit cu haber este intotdeauna invariabil. * Auxiliarul haber si participiul trecut nu trebuie separate: Ya lo ha tomado (sau lo ha tomado ya). El I-a luat deja. Ele pot fi despartite doar in mod exceptional printr-un pronume subiect: ‘Cuando lo hayan Uds tomado ... Cand il vefi fi luat ... 35 ‘* In Jocul conditionalului perfect, spaniola utilizeaza in mod freeventforma 1a imperfectului conjunctiv, hubiera, in loc de habria: hubiera tomado as fi luat 14. Diateza pasiva Diateza pasiva exprima 0 actiune suferita de subiect si executat de complemen- tul de agent, Ea se traduce in spaniolA prin verbul ser, a fi, urmat de participiul trecut care se acorda in gen si numar cu subiectul. Complementul de agent este introdus de por, prin, de (cdtre), sau uncori prin de, de.: Este libro fue escrito por un periodista. Cartea aceasta a fost scrisd de un ziarist. Era admirado de todos. Era admirat de tofi. Observatie: complementul de agent poate s& nu fie exprimat. ‘La notocia fue publicada ayer. $tirea a fost publicatd ieri. Pasivul format cu verbul ser exprima o actiune in curs de realizare, dar pentru ‘a exprima rezultatul unei acfiuni realizat& anterior, spaniola foloseste celalalt verb a fi, estar. Este libro est traducido en varios idiomas. Cartea aceasta este tradusé in mai multe limbi. in limba spaniola, diateza pasiva este adesea inlocuit’: * cu forma pronominal, cand complementul de agent nu este exprimat: Se escribié este libro en 1990. Cartea aceasta a fost scrisa in 1990. © cu diateza activ, cind complementul de agent este exprimat. Subiectul este reprezentat de un pronume personal complement, iar complementul de agent devine subiect al verbului. (El libro), lo escribié un amigo mio. (Cartea) a fost scrisd de un prieten al meu. a a 15. Imperativul Este modul care exprima un ordin sau o interdictie. © Imperativul afirmativ nu are, in limba spaniola, decat dou’ forme proprii: persoana a Il-a singular, sau tutuirea la singular (td) si persoana a II-a plural, sau tutuirea la plural (vosotros). Cand este regulata, forma de singular se obtine suprimand ~ s-ul final de la persoana a Il-a singular a prezentului indicativ: (ta) tomas > toma ia i (ta) comes % come mdndnca (ta) subes La sube urcd 36 Forma de plural se obtine inlocuind ~r-ul final al infinitivului cu un ~d: _— (vosotros) tomar => tomad —Iuati (vosotros) comer > — comed_-mdncayi (vosotros) subir = > — subid—urcati * La celelalte persoane ale formei afirmative se folosesc persoanele cores- punzatoare ale conjunctivului: persoana a IlI-a singular sau forma de politete singular (Ud), persoana a Ill-a plural sau forma de politete plural (Uds) si persoana I plural (nosotros). (Ud) tome Iuati (Uds) tomen luati - (nosotros) tomemos sd ludim (Ua) coma méncagi (Uds) coman ‘méancasi (nosotros) — comamos sd mancam (Ua) suba ureati (Uas) suban urcati (nosotros) subamos sd urcdém * La forma negativa, se foloseste prezentul conjunctivului la persoanele corespunzatoare. (td) no tomes. no comas no subas (vosotros) —_no toméis nocoméis _no subdis (Ud) no tome no coma no suba (Uds) no tomen nocoman —_— no suban (nosotros) no tomemos —_no comamos _ no subamos * La forma afirmativa, pronumele complement (care pot fi mai multe) se pune dupa verb, de care se atayeazA fri liniufa de unire: este fenomenul de enclisa. Lungirea verbului prin addugarea a una sau doua silabe nu modifica pozitia accentului tonic, care prin urmare este convenabil s& fie scris de fiecare data cnd exista riscul deplasarii sale. lo (ta) tomali ia-l (vosotros) _decidmelo spune-mi-o (Ud) léala citeste-o (Uds) dénmela dati-mi-o (nosotros) _bebmoslo sa-l bem Observatie: inaintea pronumelor duble selo, sela, selos, selas, ~ s-ul final de la persoana I plural cade. demos + selos © + ~—démoselos_sdi ile dam * La forma negativa, pronumele complement se asaz intotdeauna inaintea verbului. (ta) no lo tomes nul lua (vosotros) no me lo digsis nu mi-o spuneti (Ud) no la lea n-ocititi (Uds) nomeladen nu mi-o dafi (nosotros) nolobebamos — sd nu o bem © Pe langa enclisa, verbele reflexive mai sufera si urmatoarele modificari: 37 ~ cAderea ~ d-ului final de la persoana a Il-a plural in fata pronumelui os (cu exceptia lui idos, ducefi-va) + os + acordaos aducefi-va aminte moved + 0S ~ moveos — migcasi-va cubrid + 0s > cubrios —_acoperifi-va In cazul verbelor in ~ ir, rostul accentului scris este s& creeze un hiatus intre i si o pentru evitarea unei diftongiri. — cAderea ~ s-ului final la persoana I plural in fata pronumelui nos: + nos= cubrémonos ‘8 ne acoperim Recapitulare: imperativul verbului reflexiv cubrirse, a se acoperi: aspune > ser af sé hacer aface > haz tener aavea ~ ten ir amerge > ve valer avalora > val poner apune > pon venir aveni > ven salir a iesi Observatic: compusii acestor verbe pAstreazA acecasi neregularitate, cu excep- ia celor ai verbului decir: predecir, a prezice -> Persoana I plural, forma afirmativa, a verbului ir, a ‘merge, este vamos in loc de vayamos. Recapitulare: imperativul verbului irse, a se duce, a pleca: in limba vorbita, spaniola utilizeazd frecvent infinitivul, uncori precedat de a, in locul persoanei a Il-a plural a imperativului sau a tutuirii 1a plural venir aqui venifi aici a sentaros asezati-va Tot astfel, la forma negativa, infinitivul inlocuieste imperativul pentru a da un ordin impersonal. no fumar nu fumati, a nu se fuma 38 16. Participiul radicalul verbului, iar cel al verbelor in ~er si ~ir, addugdnd ~ido. tomar a lua : tom + ado > tomado — luat comer amdnca : com + ido ~ comido subir aurca : sub + ido - subido — urcat 2 Paticinti Anumite verbe, regulate sau nu, au participiul neregulat. abrir adeschide > abierto cubrir aacoperi > cubierto decir @ spune > dicho hacer aface > hecho morir amuri > muerto poner a pune > puesto romper arupe > roto satisfacer asatisface > satisfecho ver a vedea > visto etc. Verbele terminate in ~ seribir au participiul neregulat. escribir ascrie => escrito suscribir asubscrie = > suscrito etc. Participiu! verbului compus primeste neregularitatea verbului descubrir adescoperi. > descubierto deseribir adescrie > descrito deshacer adesface > deshecho prever aprevedea > previsto etc. Observatie: bendecir, a binecuvanta si maldecir, a blestema, a vorbi de rau, au doua participii, unul regulat si unul neregulat: vezi lista de la p. 235-237. Participiul regulat serveste la formarea timpurilor compuse ale diatezei active sau pasive. Ha concluido su discurso con unas palabras de agradecimiento. Si-a incheiat discursul cu cdteva cuvinte de mulfumire. Participiul neregulat este utilizat ca adjectiv. Una vez concluso el asunto ... Afacerea odata incheiaté ... Participiile neregulate frito (de la frefr, a frige), provisto (de la provecer, a furniza, a aproviziona) si preso (de la prender, a aresta, a face prizonier) 39 sunt preferate adesea in locul celor regulate pentru a forma timpurile compuse ‘sau diateza pasiva. Ha frito el pescado. A fript pestele. In cAteva expresii consacrate, participiile neregulate bendito (de la bendecir, a binecuvanta) $i maldito (de la maldecir, a blestema, a vorbi de ru) se utilizeazA in locul formelor regulate. Bendita eres entre todas las mujeres. Binecuvantata esti tu intre toate femeile. 17. Gerunziul x Gerunziul spaniol are doua forme: una simpli (la fel ca in limba romana) si una compusé (ffir echivalent romanesc) si este intotdeauna invariabil. Gerunziul regulat al verbelor in ~ ar se formeaz& adugand ~ ando la radica- lul verbului, iar cel al verbelor in ~ er si ~ ir, addugand ~ iendo. tomar a/ua : tom + ando ~ tomando luand comer amanca : com + iendo -* comiendo mdncand subir aurca : sub + iendo ~ subiendo urcdnd | Anumite gerunzii sunt neregulate sau comport o modificare ortografica. e din radicalul anumitor verbe devine i la gerunziu: —verbele de tipul sentir a simfi, a regreta > sintiendo —verbele de tipul pedir cere + pidiendo decir a spune + diciendo venir =a veni ~ viniendo la alte verbe, o din radical devine u: dormir =a dormi - durmiendo morir a muri > muriendo poder a putea ay pudiendo i-ul aton din ~ iendo se transforma in y cand este situat dupa un radical verbal terminat in vocala: caer actdea + cayendo creer acrede > ereyendo leer aciti > leyendo ofr @auzi + oyendo i traer a aduce + trayendo etc. La fel pentru verbele in ~ uir: construir aconsirui + _ construyendo i-ul aton din ~ iendo dispare dup’ 0 consoand muiata: bullir a fierbe “+ bullendo grufir amormdi > — grufiendo etc. 40 Verbele in ~ efr si ~efiir (precum si henchir) pierd de asemenea i-ul aton in fata terminatiei ~ iendo si, in plus, prezinta acecasi neregularitate ca si verbele de tipul pedir (e din radical devine i la gerunziu): reir jendo a rade > reir a(se)certa > _rifiendo henchir a umple ++ hinchendo ete. Gerunziul verbului ir: ir a merge + yendo Gerunziul trecut (el gerundio compuesto) se formeaz din auxiliarul haber la gerunziul simplu (habiendo) urmat de participiul invariabil al verbului de ‘conjugat: tomado (dupa ce) am luat habiendo comido (dupa ce) am méancat habiendo subido (dupa ce) am urcat 18. Modificarile ortografice 18. Modificirile ortografice Unele din aceste modificari ortografice au ca scop si pastreze pronuntia ulti- mei consoane din radicalul verbului, indiferent de vocala aflati la inceputul terminatici. © + asuo + qu + esmi colocar Los coloqué con orden. a aseza, a plasa Le-am asezat in ordine. g + asmo + gu + esmi apagar Apagué la luz. a stinge Am stins lumina. gu + asauo > gi +e averiguar Averigiié las causas. acerceta, a verifica ‘Am cercetat cauzele. z + asauo >ec + eswi cruzar Hace falta que cruce. @ traversa Trebuie sé traverseze. © + esau +2 + aso veneer: Te venzo en a invinge, a intrece Te tntrec in agilitate. ge + esaui > j + asao elegir Quiero que elija. aalege Vreau ca (el, ea) sd aleagd. 41 gu+esaui > g + asao distinguir Distingo una estrella. adistinge Disting 0 stea. qu+esaui +c + aso delinquir No delincan por ignorancia. a comite un delict Sci nu comitefi vreun delict din nestiinfa. Alte modificari ortografice privese i-ul situat 1a inceputul terminatiei sau in finalul radicalului anumitor verbe si afecteazi persoana a IlI-a singular si plural a perfectului simplu, cele doua forme ale imperfectului conjunctiv si gerunziul. a. i aton plasat intre dou vocale se serie y. huir a fugi huy6 el fugi_— ela fugit huyeron ei fugird ei au fugit b. Dupa ch, Il si fi, i-ul aton de 1a inceputul terminatici este suprimat. tefir a vopsi tin el vopsi__el a vopsit tifleron ei vopsird. ei au vopsit Observatie: tefir, a vopsi si reftir, a (se) certa, se conjuga la fel ca pedir (vezi p. 16). . Cand un i de la inceputul terminafiei verbelor in ~ efr vine in contact cu uni din finalul radicalului, acesta din urma este suprimat. reir arade _ rié (in loc de rii6) el rase ela ras rieron (in loc de riieron) ei rdserd_ ei au ras Observatie: verbele in ~ efr se conjuga ca pedir (vezi p. 16) si in plus, dupa exemplul lui refr, cer la anumite timpuri un accent scris. Ind. prezent : rio ries rfe_—refmos refs rien Conj.prezent : ria rfas_—rfa_—sriamos_—ridis rian Perf. simplu : ref refste rié6 —_refmos —_refsteis__rieron 42 Exercifii cu grupul verbal a. Exercifiu cu prezentul indicativului. Punefi la singular: | 1. estudiamos — estudio 11. salimos ~> salgo |. 2Lescribimos 12. vamos 3. perdemos 13. decimos 4. contamos 14. traemos 5. dormimos 15. ponemos 6. repetimos 16. podemos 7. incluimos 17. cabemos 8. ofrecemos 18. sabemos 9. producimos 19. queremos 10. continuamos 20. vemos b. Exercitiu cu perfectul i simplu. Puneti urmatoarele verbe la persoana cerutd: 1. (ayudar) mucho, 2. (leer) 3. (escribir) 4. (querer) 5. (poder) 6. (pedir) me 7. (traducir) 8. (ir) 9. (salir) -inmediamente 10. (decir) . la verdad. c. Puneti urmitoarele verbe la ejaadis prezent: L.colocar > coloque 6. haber 2. aprender 7. hacer 3. venir 8. poner 4. decir 9. poder 5. tener 10. ir d. Puneti urmiatoarele verbe la forma I a eee conjunctiy: 1. escuchar > escuchara 6. deci 2. vender eat 3. hacer 8. saber 4. haber 9. ser 5. tener 10. €. Puneti verbele din propozitiile de mai jos la perfect compus: 1. Llamé varias veces. 5. ¢ Viajasteis mucho ? 2.4 Lefste el periodico ? 6. Fueron ellos a la playa. 3. Bila vivi6 aqui mucho tiempo. _7. uso Ud los papeles sobre la mesa ? 4, Lo compramos en Buenos Aires. 8. { No dijeron Uds nada a nadie ? £. Puneti verbele din propozitiile de mai jos la imperfectul indicativ: 1. Saldrén a la calle a la hora del 2. La empresa cuenta con mas de dos mil empleados. 3. Tuvimos que estar allf a las ocho. 4. ¢ Querrén ellos visitar la fabrica ? 43 5. Van a bailar cada noche. 6. Seran muy felices y tendran muchos hijos. 7. Salimos para ir de compras. 8. Desde la terraza se ve el mar. g- Punefi verbele din urmatoarele propozitii la diateza pasiva: 1. Una a traduce la carta. 2. Pablo cerré las ventanas. 3. El isto de P; une las dos Américas. 4. Ana recibié al representante. 5. Mis amigos pondrin la casa en orden. 6. Un nuevo arquitecto ha hecho los planos. 7. Altas murallas rodeaban el castillo. 8. Mi abuelo construy6 esta casa. h. Exercitiu cu imperatival. Punefi la plural: : l.escucha -> escuchad 11. escuche Ud -* escuchen Uds 2. come 12. coma Ud 3. escribe 13. escriba Ud 4. cierra 14. cierre Ud 5. juega 15. juegue Ud 6. traduce- 16. traduzca Ud 7. haz 17. haga Ud 8. dime 18. dfgame Ud 9. ponte 19. pongase Ud 10. vete 20. vayase Ud i. Exercitiu cu ee Punefi la forma afirmativa: 1. no abras + abre ll.noabraUd -+ abraUd 2. no abrais 12. no abran Uds 3. no mires 13. no mire Ud 4. no miréis 14. no miren Uds 5. no lo pidas 15. no lo pida Ud 6. no lo piddis 16. no lo pidan Uds 7. no te sientes 17. no se siente Ud 8. no os sentéis 18. no se sienten Uds 9. no lo sientas 19. no lo sienta Ud 10. no lo sintdis 20. no lo sientan Uds & oe verbele de mai jos la persoana cerutd a imperativului: (tener) Pe Todo se arreglaré. 2 J ewslead (salir) 3. Ud (divertirse) 4. Uds (mandarselas) 5. Nosotros _(esperarlos) 6. Ta (irse) 7. Vosotros _(irse) 8. Ud (irse) 9. Uds (irse) I Grupul nominal e. Articolul hotarat precede cuvintele sefior, sefiora, sefiorita pentru desem- narea persoanelor despre care se vorbeste: Ha salido la sefiora. Doamna a iesit. Va a llegar el sefior Tapia. DI. Tapia va sosi. Articolul dispare daca ne adresam direct persoanei: Sefiora, siéntese. Doamné, luagi loc. f. Asezat in fata unui infinitiv, articolul el echivaleaza cu expresia faptul de... El decirlo le daba vergiienza. Faptul de a o spune faicea sa-i fie rusine. El no aguantaba el tener que hacerlo todo. El nu a suportat faptul de a fi obligat sa faca totul. g- Articolul hotarat echivaleaz4 cu un pronume demonstrativ (cel, cea, cei, cele): el alumno que responde bien > _el que responde bien elevul care raspunde bine cel care rdspunde bine las mujeres que se casan + las que se casan femeile care se marita cele care se marita la puerta de mi cuarto + lade mi cuarto usa de la camera mea < cea de la camera mea los libros de mi padre + los de mi padre _ céirtile tatdilui meu cele ale tatdilui meu h. Articolul hotarat singular preceda un procentaj considerat ca exact: El veinticinco por ciento de los electores Doudzeci si cinci la sutd dintre alegatori 3. Omisiunea articolului hotarat a. in fata numelor de fri sau regiuni, exceptdnd cazul cénd ele sunt determi- nate de un adjectiv sau un complement: Espafia Spania dar _1a Espajia de los turistas Méjico Mexicul dar _ el Méjico revolucionario Exist totusi céteva excepfii: el Salvador, el Japén, el Brasil etc. b. in fata anumitor cuvinte: * casa in expresiile en casa, de casa, a casa, por casa, care se traduc prin acasé la: Durmieron en casa de un amigo. Au dormit acasa la un prieten. Volvian a casa. S-au intors (la ei) acasa. © clase (clasd, lectie), misa (liturghie), caza (vdndtoare), dac& nu sunt de- terminate de un complement: s re Ari & Por qué no vas a clase ? De ce nu mergi in clasa (la ord)? Iba a misa cada domingo. Mergea la liturghie in fiecare duminica. Dar: Nunea fui a la caza del jaball, Nu am fost niciodata la vanatoare de mistrefi. ¢. Cand un adjectiv la superlativ este plasat dupa substantivul la care se rapor- teazA (bdtiatul cel mai mare): Es el chico més alto de la clase. . Este bdiatul cel mai inalt din clasa. Son las chicas més guapas del barrio. Sunt fetele cele mai frumoase din cartier. d. in numeroase expresii: a Pefacipios la inceputul } del afio la mijlocul fermuta toe fines (finales) la sfarsitul por primera vez pentru prima oard por ultima vez pentru ultima oard por enésima vez pentru an-a oara ide parte de quién ? din partea cui ? tener paciencia para @ avea rabdare pentru tener tiempo para @ avea timp pentru tener valor para 4 avea curaj pentru etc. pedir limosna cere de pomand pedir permiso a cere permisiunea etc. 4. Articolul neutru lo a. Folosit in fata unui adjectiv calificativ sau a unui participiu la masculin singular, Jo confera expresiei o valoare abstracti si echivaleaz adesea cu cea ce: Lo desagradable de esta situacién ... Ceca ce este dezagreabil in aceasté situasie ... Lo dicho, dicho (proverb). Ce-am zis, e bun zis. Cum am zis, asa raiméne. Quiero lo mismo. Vreau acelasi lucru. b. lo ... que incadrand un adjectiv, un participiy ~ care se acord& cu substanti- vul calificat — sau un adverb, echivalea7’ cu cat, car de. 7 Lo buena que es usted ! Cat de bund sunteti ! 48 No te puedes imaginar lo cansadas que estamos. Nici nu-fi pofi imagina cat de baste ‘suntem. j Lo bien que habla ! Cat de bine vorbeste ! ¢. lo que, lo de * Io poate preceda relativul que, iar lo que se traduce prin ceea ce. Eso es lo que me gusta. Asta este ceea ce-mi place. Le apasiona lo que dices. /l pasioneaza ceea ce spui. * Io urmat de prepozitia de este echivalent cu povestea, afacerea, istoria, faptul de a etc. * Lo de esta mafiana es inaceptable. Ce s-a intémplat azi-dimineaja este inacceptabil. Lo de tu hermana, no lo creo. Povestea surorii tale, eu nu o cred. 2. Articolul nehotarat ARTICOLUL NEHOTARAT singular plural masculin un unos feminin una unas uncaso = un caz una casa ocasé in general, limba spaniola nu utilizeaz articolul nehotirat plural: Ha tenido dificultades, Ela avut dificultayi. No como sino ‘Nu mandne decat portocale din Spania. De remarcat utilizarea pronominala a lui uno (nu un) si uma, care se traduc ‘Tengo uno. Am unul. He visto una. Am vdzut una. 1. Utilizari : isi hve lili aren a. in fafa unui substantiv feminin la singular care incepe cu un a sau un ha accentuat, spaniola utilizeaza fara nici o deosebire un sau una. un sau una alma un suflet un sau una alza o crestere un sau una hada 0 zana un sau una haya un fag 49 b. in fata unui procentaj considerat ca aproximativ, spaniel utilizeaza un: un veinticinco de los electores in jur de doudzeci si cinci la suté dintre alegdtori 2. Utilizarea articolului plural unos, unas a. unos (unas) este folosit in fata unui adjectiv calificativ utilizat ca substantiv: Son unos imbéciles. Sunt niste imbecili. Sois unas ingenuas. Sunteri niste naive. b. unos (unas) desemneazA un numér mic, un grup restréns; este echivalent cu niste, cdfiva (cdteva), fiind in acest caz sinonim cu algunos (algunas): ‘Tiene unos libros muy interesantes sobre este tema. (El, ea) are cateva carfi foarte interesante pe aceasta tema. Nos ha hecho unas preguntas y se ha marchado sin decir nada. Ne-a pus céteva intrebari si a plecat fara sd spund nimic. . unos (unas) precede un substantiv la plural care desemneaza niste obiecte perechi: Le miré co unos ojos Hlenos de Ea l-a privit cu niste ochi plini de lacrimi. Siempre lleva unos gemelos muy originales. Intotdeauna poarta niste butoni de mangeta foarte originali. 4. unos (unas), in fata unui numeral, indica o cantitate aproximativa: Eran unos veinte. Erau vreo douédzeci. Tenfa unas quinientas pesetas, no mas. Avea in jur de cinci sute de pesete, nu mai mult. €. unos (unas) preceda un substantiv Ja plural dar care desemneaza un singur obiect: Eran unas tijeras de acera sueco. Erau niste foarfeci de ofel suedez. f. unos (unas) preceda in general un substantiv la plural cu rol de subiect si aflat la inceputul propoziti Unos gamberros le habian agredido en plena calle. Niste huligani l-au agresat in plind strada Totusi, aceasta utilizare a articolului nehotirat nu este sistematic’, mai ales daca exist mai multe substantive: Chicos, chicas, padres ¢ incluso abuelos se habfan opuesto a la susti- tuci6n del director del instituto. Baieti, fete, paringi si chiar bunici se opuseserd inlocuirii directorului li- ceului. 50 3. Omi icolului né a. in fata lui cierto, anumit, oarecare, cualquier, orice, oricare, igual, egal, medio, jumdtate, otro, altul, semejante, asemdnator, tal, asemenea, atare, asifel de, tan, atat de, asa de, tanto (+ substantiv), atar, astfel: Manifestaba cierta preocupacién. El (ea) manifesta 0 anumitd preocupare. Lo veremos otro dia. It vom vedea intr-o alta zi. En semejante situacién yo reaccionaria como él. Intr-o situatie asemanatoare, ag reactiona la fel ca el. No se imaginaba que recibiera tal cantidad de telegramas. Nu gi-a inchipuit cit va primi un asemenea numdr de telegrame. Lo dijo con tanta violencia que me chocé. A spus-o cu atdta violenfa incat m-a socat. b. in fata unui substantiv complement circumstantial de mod introdus de pre- pozitia con: Lo confesé con desconcertante ingenuidad. A marturisit cu 0 ingenuitate deconcertanta. Nos acogié con sorprendente amabilidad. Ne-a primit cu 0 amabilitate surprinzatoare. c. in fata unui substantiv prezentat sub 0 forma comparativa: Nunca he visto mayor coche. Nu am vazut niciodata o masin& mai mare. ¢ Existe mejor solucién ? Exist& o solugie mai buna ? d. in fata unui substantiv care prezinta un obiect sub forma generica, de cate- gorie, si nu ca pe un obiect individual: Siempre llevaba traje negro. . Intotdeauna purta un costum negru. ‘Todos nuestros chalés tienen piscina y sauna. Toate vilele noastre au piscind si saund. Dar: En casa de mis primos hay una piscina y una sauna In casa verilor mei exista o piscind si 0 sauna. 3. Pronumele 5i adjectivele posesive ADJECTIVELE POSESIVE Au doua forme, dup’ cum preced sau urmeazA substantivul pe care-I deter- mina. aL 1. Adjectivele care preced _substantivul mi ‘meu, mea mis ‘mei, mele ca) du, ta tus tai, tale su sau, sa, lui, et sus si, sale, lui, ei nuestro,-a ——nostru, noastra_—_| nuestros, -as —_ nostri, noastre vuestro, -a vostru, voastra vuestros, -as vostri, voastre su lor sus lor Son mis padres. Sunt parintii mei. & Viene tu hermana ? Sora ta vine ? Estamos preparando nuestras vacaciones. Facem pregatiri pentru vacanja. 2. Adjectivele care urmeazd substantivul mio, -a meu, mea mios, -a ‘mei, mele tuyo, -a tau, ta tuyos, -as tai, tale suyo, -a sau, sa, lui, ei | suyos, -as sai, sale, lui, ei nuestro, -a nostru, noastra | nuestros,-as nostri, noastre vuestro, -a vostru, voastra | yuestros,-as —_vostri, voasire suyo, -a lor suyos, -as lor No es asunto mfo. Nu e treaba mea. ¢ Es una hermana tuya ? E una din surorile tale ? ‘Un compafiero vuestro os ha llamado. V-a chemat unul din colegii vostri. PRONUMELE POSESIVE Se obfin pundnd articolul hotarat in fata formei adjectivului plasat dupa substantiv. al meu, a mea al tdu, ata al sau, a sa, al (a) lui, al (a) et al nostru, a noastra al vostru, a voastra al (a) lo: ai mei, ale mele qi tai, ale tale ai sdi, ale sale, ai (ale) lui, ai (ale) ei ai nostri, ale noastre ai vostri, ale voastre ai (ale) lor ‘el mio, la mia el tuyo, la tuya el suyo, la suya los tuyos, las tuyas los suyos, las suyas Jos nuestros, las nuestras: los vuestros, las vuestras Jos suyos, las suyas 52 Esos libros, no son los mios. Cartile acestea nu sunt ale mele. Esas maletas serdn las tuyas, no hablemos més de esto. Valizele acestea vor fi ale tale, sci nu mai vorbim despre asta. Estas son vuestras habitaciones, pero, z dénde esta la nuestra ? Acestea sunt camerele voastre, dar unde este a noastra ? vil vel in limba spaniola, adjectivul posesiv se foloseste numai cAnd auditorul sau cititorul poate avea dubii cu privire la cine este posesorul; cand acest lucru _ este evident, in locul adjectivului posesiv se foloseste articolul hotarat. Me han robado la documentacién durante el partido. Mi-au furat actele in timpul meciului. ¢ Cémo ? ; No habéis venido con Ia familia ? Cum ? Nu afi venit impreund cu familia ? Inlocuirea posesivului cu articolul hotarat se produce mai ales cAnd ver- bul, care are atunci o constructie reflexiva, se refera la ingrijirea corpului, sau Ja imbrdcdmintea purtata. Lavate el pelo. Spala ee Cértate las ufias. Tai ii outs a tetbay pore is tapalias Scoate-fi paltonul si pune-fi papucii de casa. La fel se intampla cu verbele de absorbfic (a bea, a manca, a inghifi, a fuma etc). Re din Bébete la cerveza y vamonos. Bea-fi berea si sd mergem. Famate el puro tranquilo y veremos . Fumeazé-ti linistit tigara (de foi) si pe urma vom vedea. Posesivul plasat dupa substantiv se traduce indeosebi prin expresiile wad .. mei, una din ... noastre, etc. un amigo mio ... unul din prietenii mei una vecina nuestra... una din vecinele noastre il gasim de asemenea in dialoguri, cu rol de interpelare. i Hijo mio ! 2 Qué estas diciendo ? Fiul meu ! Ce spui tu ? Cu aceasta valoare il intélnim si in corespondenta de afaceri: Muy Sefior mio: Dragd Domnule, De retinut folosirea articolului neutru lo urmat de un posesiv pentru traducerea expresiilor ce este al (a) ... , ct priveste ... etc. Lo mio, mio, y lo tuyo de entrambos. (proverb) Ce este al tau, este si al meu, ce este al meu, este numai al meu. Atentie speciala trebuie acordata traducerii in spaniol& a posesi soana a Il-a: al vostru, al dvs. Date fiind cele doua traduceri posibile ale lui dvs. (vezi pronumele personale, p. 58), posesivul poate fi: ae vuestro, el vuestro daca ne adres&im mai multor persoane pe care le tutuim in mod individual; su, suyo, el suyo dac& ne adresdim uneia sau mai multor persoa- ne cu reverent fafa de fiecare in parte. 4 : Amigos, tengo vuestra reserva. 4 Prieteni, am rezervarea voastré. Sefior, tengo su reserva. Domnule, am rezervarea dvs. Sefiores, tengo su reserva. Domnilor, am rezervarea dvs. Echivoc este in special utilizarea lui su, intrucat acesta poate s& corespunda persoanci a Ill-a singular sau plural: dac& existi riscul de confuzie, folosim dupa substantiv prepozitia de plus pronumele personal complement adecvat. ‘Tengo su (Ia) reserva de él. ‘Am rezervarea sa. ‘Tengo su reserva de usted. ‘Am rezervarea dvs. (domnule). Tengo su reserva de ustedes. ‘Am rezervarea dvs. (domnilor). ‘4. Pronumele si adjectivele demonstrative 1. Adjectivele si pronumele demonstrative Exist trei seri de demonstrative: fiecare corespunde unei persoane sau unui loc. aceste (acele)cesti_ | acele mese plural Adjectivele si pronumele demonstrative se acorda in gen si numar cu substantivul la care se raporteaz, sau pe care-I inlocuiesc: este coche aceasta maging este archivo aceasta arhiva estamiel aceastd miere aquellasubasta__acea licitatie Exist de asemenea pronume demonstrative neutre: esto, eso, aquello. 2. Demonstrativele si persoana Este corespunde persoanei I: No tengo estos discos. Nu am aceste discuri. Nosotros tenemos éstos. ; Los quiere usted ? Noi le avem (pe acestea). Le dorifi ? Ese corespunde persoanei a Il-a: Si tienes ese proyecto, abandénalo. Daeé ai acest proiect, renunté la el. _ 1 No 0s preocupéis por esas cosas ! Nu vé faceti griji din aceste motive ! ¢ Es usted el que ha propuesto esa excursién ? Dys. suntefi cel care a propus aceasta excursie ? ‘Aquel corespunde persoanei a Ill-a: Carlos ocuparé aquel asiento y yo esté. Carlos va ocupa locul acela, iar eu pe acesta. Ellas impusieron aquel modo de vestir tan extrafio. Ele au impus modul acesta atat de ciudat de a te imbréica. a eae tae Demonstrativele servesc la localizarea in spatiu sau in timp. Este desemneaza lucrul aflat cel mai aproape: Vivo aqui en este piso. Locuiesc aici, in acest apartament. No han yenido este afio. Nu au venit anul acesta. 58. 5. Pronumele demonstrative neutre Esto, eso si aquello nu pot face trimitere decat la un grup de cuvinte, lao idee: Esto no lo puedo aceptar. Aceasta nu pot s-0 accept. No sé si dijo aquello pensando en ti. Nu stiu dacd a spus acel lucru géndindu-se la tine. Urmate de prepozitia de, aceste pronume neutre pot lua sensul de aceastd poveste, aceasta afacere etc., fiind astfel sinonime cu lo de (vezi p. 49): Eso de salir todos mafiana por la mafiana, ; ni pensarlo ! Povestea asta sd plecéim tofi maine dimineaja, nici gand ! Pe de alt parte, aceste forme neutre intra intr-un numar de expresii idioma- ti catre (orele cinci) cu toate acestea cat priveste bine, de acord intocmai asta da! asta nu ! asta nu se poate ! esto es adicé no por esto... aceasta nu impiedicé ... por eso de aceea ¥ €80 que ... unde mai pui ca... etc. 6. Traducerea lui_iatd Constructia echivalenta cea mai des utilizata este fara indoiala demonstra- tivul urmat de verbul ser, a fi, aceste doud elemente acordandu-se cu substan- tivul: Iaté-I pe / acesta este tatal meu. Este es mi padre. Jata-i pe/ acestia sunt paringii mei. Estos son mis padres. Iat-o pe / accea este sora mea. Esa es mi hermana. Jata-i pe / aceia sunt invingatorii. Aquellos son los vencedores. * Se intalnesc de asemenea adverbele aqui si ahf, precum si: —verbul estar daca nu exista miscare Tata locul dvs., domnule. Aqui esta su sitio, sefior. Tata-ma. Aqui estoy. — verbele Hegar, venir etc., in cazul in care exista migcare Tata ca vine fratiorul meu. Ahi viene mi hermanito. Tata ca sosese directorii. Aqui llegan los directores. 537 56 nu se mai utilizeaza: © Formele he aqui, he ahf, care puteau primi pronume personale enclitice, Tata-ne. Henos aqui. lata-te. Hete aqui. © Intainim in spaniola gi alte echivalene: Jata-i plecafi. Ya se han marchado. Jata cd se apropie vacanja. Pronto serd el dia de las vacaciones. (lata cd) este aici de 0 ord. Hace una hora que esta ahi. ] Jatd (aici avefi), domnisoara. _'Tenga, sefiorita. ! lata (aceasta este) totul, Eso es todo. Iata-ne aici. ‘Ya estamos. | 5. Pronumele le PRONUMELE PERSONALE SUBIECT 1. Pronumele personale subiect au urmatoarele forme: © Atentie la formele feminine ale persoanelor | gi a II-a plural, inexistente in limba rom4na: nosotras, vosotras. © usted si ustedes se prescurteazt adesea Ud, Uds sau Vd, Vas. © Neutral ello a ajuns sa fie rar utilizat ca subiect; in locul lui sunt preferate “emonstrativele neutre esto, eso, aquello. 220 eae, : Voi, dvs., urmate intotdeauna in limba romana de persoana a Il-a plural, se traduc in spaniola prin: © vosotros, -as + persoana a II-a plural a verbului, daca este vorba de un grup de persoane tutuite in mod individual: Voi nu ascultafi, copiii mei. Vosotros no escuchdis, nifios. © usted + persoana a III-a singular a verbului, daca dvs. reprezinté 0 singura persoani careia ne adresam in mod politicos: Divs. nu ascultati, domnule. Usted (Ud) no escucha, sefior. © ustedes + persoana a Ill-a plural a verbului, daca dvs. reprezint& un grup de persoane carora ne adresdm cu reverenta fiecareia in parte. Dys. nu ascultafi, domnilor. Ustedes (Uds) no escuchan, sefiores. 58 intrebuintarea acestor diferite persoane ~ a [l-a plural si a Ill-a singular sau plural — se verificd de asemenea atunci cénd voi (dvs.) sunt complemente (va Privesc, vezi p. 61; va vorbesc, vezi p. 62) sau cand este vorba de traducerea Posesivului al vostru, al dvs. (I-am vazut pe fratele vostru / dvs., vezi p. 53). 3. Ca gi in limba romana, in spaniola utilizarea pronumelor personale subiect nu este obligatorie: terminatia verbului ajunge cel mai adesea pentru identifi- carea subiectului. Traeré el periédico. Voi aduce ziarul. ¢ Habéis entendido ? Afi injeles ? ¢ Qué hiciste mientras preparébamos la cena ? Ce ai ficut cat timp noi am pregatit cina? Seiior, puede pasar. Domnule, putefi intra. Pronumele personal subiect se foloseste totusi in urmatoarele situafii: pentru a evita 0 confuzie cind verbul are aceeasi terminatie la persoane diferite: persoanele I si III singular la imperfectul indicativului, la conditional si la timpurile conjunctivului: Yo estaba seguro de que ella lo dirfa. Eram sigur cd ea o va spune. EI no quiere que yo vaya. E/ nu vrea ca eu sa merg. Ella no acepté que é1 lo hiciera sin decir nada. Ea nu a acceptat ca el s-o faci fara sd spund nimic. pentru a traduce pronumele subiect folosite fird verb (eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele): 4 Quién acompanaré al nifio ? ; Ta ? Cine-I va insofi pe copil ? Tu ? Da, eu. 4 Quién va a pagar esto ? ; Usted 0 nosotros ? — Ustedes. Cine va plati asta ? Dvs. sau noi ? — Dvs. * _ pentru evitarea confuziei atunci cand o aceeasi forma verbal, a IIl-a sin- oy sau plural, poate avea subiecte diferite: Si, yo. vino. Ella vino. Usted vino. Ela venit. Ea a venit. Dvs. afi venit. Ellos lo saben. Ellas lo saben. Ustedes lo saben. Ei o stiu. Ele o stiu. Dvs. o $titi. © pentru marcarea insistentei: Yo lo sé desde hace ocho dias. Eu stiu (asta) de opt zile. Vosotros iréis. Voi vesi merge. & Qué piensas ti de esto ? Tu ce crezi despre asta ? Trebuie totusi remarcat cA atunci cand un substanti noi sau voi ca subiecte (noi, barbatii ... voi, femeile {in pofida insistentei pe care 0 marcheaza, nu se traduc. Noi, barbatii, credem ca ... Los hombres pensamos que ..- Voi, femeile, considerati cd ... Las mujeres estimais que 59 se gaseste in opozitie cu ) pronumele noi si voi, PRONUMELE PERSONALE COMPLEMENT Sunt de doud feluri: complement direct (il vad pe logodnicul meu. Pe cine viéd ? Pe logodnicul meu.) si complement indirect (fi vorbesc logodnicului meu. Cui fi vorbesc ? Logodnicului meu.) 1. Pronumele personale complemente directe au urmatoarele forme: te os ve peroana alia) sane Gtere- wes. | yes leaps eit peat, neutru. Jo_il,o a Il-a singular si plural, pronumele se utilizeaza in aceleasi condifii ca in limba romana. : Carlos me escucha un poco y te admira mucho. Carlos md asculta pugin si te admiré mult. Nos han invitado ya y sé que os invitaran también. Pe noi ne-au invitat deja $i stiu cd va vor invita $i pe voi. 2. Utilizarea pronumelor la persoana a III-a este ceva mai delicat&: © lasingular —Io, masculin, reprezint& un obiect sau un animal: Este disco, no lo tengo. Discul acesta, nu-l am. Ie, masculin, reprezint’ o persoana de sex masculin: < No conoces a mi marido ? - No, no le conozco. Nu-l cunosti pe soful meu ? — Nu, nu-l cunosc. Dar utilizarea lui lo, numita loismo, este frecventa si admisa, in locul lui le, mai ales in America Latina, Aeeste actor, no lo aprecio mucho. Pe actorul acesta nu-l apreciez prea mult. —la, feminin, reprezinta un obiect sau o persoand de sex femi Esta cancién, no la conozco. Cantecul acesta, nu-l cunosc. & Quién es aquella mujer ? La encuentro muy hermosa. Cine este femeia aceea ? O gisesc foarte frumoasa. — lo, neutru, inlocuieste un grup de idei, un verb, un adjectiv (sau un partici- piu): : Todo lo que habéis dicho hasta ahora, lo comprendo pero no lo acepto. Tot ce afi spus pand acum injeleg, dar nu pot sd accept. Lola se pasa el dia cocinando pero nadie lo hace tan bien como ella. Lola-si petrece ziua gétind, dar nimeni nu o face atdt de bine ca ea. ¢ Estéis convencidos ? — Si, sefior, lo estamos. Suntefi convinsi ? — Da, domnule, suntem. 60 ° la — los reprezinta ceea ce este masculin: Esos zapatos, ya no los Ievo. Pantofii acestia nu-i mai port. A estos jévenes los encuentro muy simpiticos. Pe tinerii acestia fi gdsesc foarte simpatici. (Les, pe care-| intélnim uneori in spaniola in locul lui los, nu este recomanda- bil din punct de vedere ,,academic™.) ~Ias reprezint& ceea ce este feminin: Esas bebidas, no las tolera Jaime. Jaime nu suferd aceste béuturi. i Que las chicas se vistan como chicas ! Las preferimos asi. Fetele sd se imbrace ca niste fete ! Le preferiim asa. 3. voi, sau forma de politeje dvs., complement direct, se traduce prin: * _ 0s, persoana a Il-a plural, dacd ne adresim unui grup de persoane pe care Je tutuim in mod individual: Copiti mei, vai astept chiar acum. Niiios, os espero ahora mismo. * le, la, persoana a Ill-a singular, daca ne adresim politicos unei singure Persoane: Domnule, va astept. Doamna, va astept si pe dvs. Sefior, le espero. Sefiora, la espero también. * los, las, persoana a Ill-a plural, dac& ne adresim unui grup de persoane, politicos fata de fiecare in parte: Domnilor, va ascult. Doamnelor, va ascult si pe dvs. Sefiores, los escucho. Seiioras, las escucho también. Daca utilizarea acestor pronume riscd si genereze confuzii, deoarece le si la se tradue atat prin pe el, il, pe ea, o, c&t si prin dvs.(o singura persoand), iar los si las pot si insemne pe ei, fi, pe ele, le, dar $i dvs.(mai multe persoane), spa- niola asaz4 dupa verb un complement cu prepozitie: aa il vad (pe el) pores austed vd vad (pe dvs., 0 singura persoana) Lasdmiro { "ella 0 admir (pe ca) austed vd admir (pe dvs., 0 singura persoana) acllos ——_fi'aud (pei) b-mbey. oe vai aud (pe dvs., mai multe persoane) acllas —_lefelicit (pe ele) bl oad { austedes vd felicit (pe dvs., mai multe persoane) Je lui, ii 61 Utilizarea acestor pronume nu ridica probleme speciale, cu exceptia traducerii lui voi si dvs. Nunca me habla el portero. Portarul nu-mi vorbeste niciodata. Alberto nos ha escrito que te enviarfa el libro. Alberto ne-a scris ci-fi va trimite cartea. Trebuie remarcata totusi obignuinta limbii spaniole de a folosi pronumele (complement indirect) chiar si atunci cand substantivul (tot complement indi- rect) este exprimat: aceasta utilizare redundanta este frecventa si nu are 0 va- loare expresiva deosebita. " Les dije a tus amigos (sau a tus amigos les dije) que yo no podia venir. Le-am spus prietenilor ti cd nu puteam sd vin. Si in acest caz, voi sau dvs., complement indirect, se traduce prin: © 05, daca ne adresim unui grup de persoane pe care le tutuim in mod indi- vidual: Va spun adevarul, prieteni. Os digo la verdad, amigos. Ie, daca ne adrestim cu reverent unei singure persoane: Va spun adevarul, doamnda. Le digo la verdad, sefiora. © les, daci ne adresim unui grup de persoane, cu respect pentru fiecare in parte: Vai spun adevarul, doamnelor si domnilor. Les digo la verdad, seiioras y sefiores. Daca le si les genereazA confuzii, deoarece se pot traduce prin lui, lor dar $i prin dvs. (una, respectiv mai multe persoane), spaniola asazi dupa verb un complement cu prepozitie. Lekatus a Gl (aella). Ti vorbese (lui, ei). a. usted, sefior (sefiora). _Dvs.vd vorbesc, domnule (doamnéd). Lame a ellos (a ellas). Le scriu (lor). auustedes, sefiores (sefioras). Dvs. vii scriu, domnilor (doamnelor). 5. Cand doua pronume complement urmeaz& unul dupa altul, intotdeauna pronumele complement indirect il preceda pe cel direct: El director me lo ha dado a entender y te lo repito. Directorul mi-a dat de infeles acest lucru $i eu fi-l repet. Nos lo ha propuesto Pili. Pili ne-a propus-o. No 0s lo habiamos dicho ? Nu v-am spus-o ? 62 Céind cele doua proriume complement sunt la persoana a IIl-a (lui fi, ei fi, lor le etc.), pronumele indirect le sau les, asezat in fata unui pronume direct lo, le, Ja, los, las, se transforma in se: Se lo he prometido. L-am promis-o. Le putand fi tradus prin lui sau dvs.(o persoana), iar les prin lor sau dvs.(mai multe persoane), riscul de confuzie este evitat prin utilizarea dupa verb a pro- numelui mammal cu prepozitie corespunzator: Lam promis-o (lui). 7 ‘ila Lam promis-o (ei). Selo he austed — V-am promis-o (dvs., domnule sau doamnd). prometido ) aellos ——Le-am promis-o (lor, ei). aellas —_Le-am promis-o (lor, ele). austedes V-am promis-o (dvs., domnilor sau doamnelor). 6. Pronumele personale complement pot fi precedate in anumite cazuri de 0 Pprepozitie (0 fac pentru el; el merge cu ei; el crede tn noi etc.) aceste pronume au urmatoarele forme: [oe ae eee | persoana I nosotros. persoana a I-a ‘vosotros | persoana alia |" Gi ella, usted | ellos, ellas, ustedes | a TP EP a in afara primelor doua persoane de la singular — maf si ti — celelalte pronume ‘sunt de fapt, la fel ca in limba romana, pronume personale subiect. Ha dicho que lo haria sin ti y sin mi. Ela spus cd 0 va face fiird tine $i fara mine. z Vendrds con ella ? Vei veni cu ea ? No hay que decepcionarle: cree en vosotros y en nosotros. Nu trebuie sd-I dezamégim: el crede in voi $i in noi. Lo hago por ellos. O fac pentru ei. 7. Dupa prepozifiile segiin, dupa, conform, potrivit, incluso, hasta, chiar si, pana, menos, salvo, fara, entre, intre, se utilizeaz’, in locul lui mf gi ti, pronumele subiect yo si ti. Todos estaban informados excepto yo. Tofi erau informati, cu exceptia mea. Segin ti, z no seria posible hacerlo en una dia ? Dupa parerea ta, n-ar fi posibil s-o facem intr-o singura zi? La aceleasi persoane si cu prepozitia con, cu, exist formele conmigo, cu mine $i contigo, cu tine. < Viene Mauricio contigo o conmigo ? Mauricio vine cu tine sau cu mine ? Pentru forma consigo, vezi p. 64. 63 8. Aceste pronume precedate de o prepozitie se folosesc mai ales: pentru a exprima insistenta: é Telo ha dicho a ti? Ji-a spus-o ? | © pentru eliminarea unui posibil echivoc: ad. L-o dau (lui). Soler: of eee V-o dau (dvs.). 9. Pronumele neutru ello, tradus in limba romana prin acel (lucru), aceasta, aceea, se refera la un grup de idei sau de fapte deja exprimate, No sigas pensando en ello. ‘Nu te mai gandi la aceasta. 10. Pronumele personale reflexive au urmatoarele forme: Aceste pronume reflexive se folosesc pentru conjugarea verbelor reflexive si a celor care primesc construcfii reflexive. 11. Pronumele sf are particularitatea de a desemna aceeasi persoana ca si subiec- tul, fra deosebire de gen si numir; nu se utilizeazi decdt precedat de o prepozi- tie; poate fi intarit de mismo, care se’ acorda cu persoana desemnati de sf. Lola no confia en si. Lola nu are incredere in sine. Estos chicos siempre estn seguros de sf mismos. Baietii acestia sunt intotdeauna siguri pe ei. Cu prepozitia con, forma reflexiva este consigo. Hay que levarlo consigo. Trebuie s-o porfi la tine. 12. Utilizarea pronumelor reflexive corespunde adesea in spaniol& unei valori specifice pe care limba romana nu o traduce intotdeauna. © mai mare participare a subiectului la actiune: Melo sé de memoria. O stiu pe de rost. Me quedo porque me gusta quedarme. Réimén fiindcd-mi place sé raman. © Ele dau frazei o valoare posesiva si fac inutila folosirea adjectivului posesiv: z No te quitas el abrigo ? Nu-fi scofi paltonul ? Os bebéis el café mientras voy a telefonear. Befi-vat cafeaua in timp ce eu voi da telefon. 64 © La persoana a IlI-a, pronumele reflexiv poate s& corespunda: —unei exprimari impersonale (vezi p. 184): No se oye nada. Nu se aude nimic. Se distinguen varias etapas en la evolucién de la enfermedad. Se disting mai multe etape in evolutia bolii. — unei formulari pasive (vezi p. 36): Se pagar la factura a fines del mes. Factura va fi platita la sférrgitul luni 13. Enclisa este un fenomen gramatical care consti in mutarea pronumelui complement dupa verb si sudarea sa fara liniuja de unire. Alungirea formei verbale datorita adaugirii pronumelor complement nu modifica accentuarea verbului, astfel ca accentul trebuie scris cand el cade pe forma verbala, inain- tea enclisei, cénd exist riscul unei deplasari. Enclisa se produce: * laimperativ afirmativ Dime lo que te interesa. Spune-mi ce te intereseaza. Acvérdate de lo que te digo. Adu-fi aminte ce-fi spun. Siéntese usted, péngase cémodo. Asezafi-vd, faicefi-va comod. © la infinitiv gi la gerunziu Es initil repetirselo. Este inutil a i-o repeta. No creia haberte molestado. Nu credeam ca te-am deranjat. Estoy haciéndolo. Sunt pe cale s-o fac. Habiéndolo prometido en ptblico tenia que hacerlo. Promitand-o in public, era obligat s-o faca. Totusi, dact infinitivul si gerunziul sunt precedate de un verb semiauxiliar — ir, a merge, poder, a putea, estar, a fi, seguir, a urma, a continua etc. pronumele, unul sau mai multe, se pot pune inaintea verbului semiauxiliar. Voy a explicdvtelo. Te lo yoy a explicar. Ji-o voi explica. Puedo haberlo dicho. Lo puedo haber dicho. Poate am spus-o; puteam s-o fi spus. Sigo pensdndolo. Lo sigo pensando. Continui sai cred aceasta. 6. Adjectivul calificativ Adjectivul calificatiy este cuvantul care confera substantivului caruia ii este asociat 0 calitate: usor, greu, frumos, urdt etc. Participiul poate fi folosit ca adjectiv calificativ: obosit, machiat, pervertit etc. 65 LE ininiilut adjecti © Adjectivele terminate in ~ o la masculin formeaza femininul inlocuind o cu a: alto inalt i ee ancho larg, lat > ancha pequefio mic > pequefia serio serios - seria Exceptie: adjectivele compuse care indica culoarea rimén invariabile. una chaqueta rojo oscuro 0 vest rosu inchis © Adjectivele terminate in alta litera decét ~ 0 au o singura forma pentru masculin si feminin: idiota idiot * idiota alegre vesel > alegre caqui kaki > caqui hindé hindus ~ hinda facil usor oe facil ruin Josnic - ruin mejor ‘mai bun > mejor cortés politicos + cortés capaz capabil > capaz etc. Cazuri particulare: * Adjectivele terminate in ~dor, ~tor, ~sor, ~in, ~4n, ~6n formeazi femininul adaugind ~a: admirador = admirator -* ~—aadmiradora reductor reductor - reductora previsor prevézitor > previsora chiquitin —~ mititel ~+ chiquitina holgazin —_enes > holgazana chillén galéigios + chillona etc. © Adjectivele care indica nationalitatea sau apartenena la o regiune sau un ras gi care se termina cu o consoana, formeaza femininul adaugénd un ~a: ‘espaiiol spaniol + espafiola aléman german > alemana francés francez + francesa inglés englez “> inglesa etc. barcelonés —barcelonez_ > ~_arcelonesa mallorquin din Maiorca -> _—_mallorquina leonés dinLeon => _leonesa andaluz andaluz > andaluza etc. 66 © Adjectivele terminate in ~ete si ~ote formeaza femininul inlocuind e cu a: pobrete sdrman > —— pobreta francote foarte sincer -> — francota etc. 2. Formarea pluralului adjectivelor © Adjectivele care se termina cu o vocala neaccentuata formeaza pluralul prin adaugarea unui ~s: bonito drégut + bonitos optimista. optimist > optimistas verde verde + verdes caqui kaki + caquis etc, * Adjectivele care se terminé cu o consoana sau cu ~f formeaza pluralul adaugand ~es: igual egal + iguales comén comun + comunes interior interior + interiores berlinés berlinez + —_ berlineses gris cenusiu + grises precoz precoce > precoces iranf iranian + — iranfes etc. 3. Acordul adjectivului Adjectivul calificativ se acorda in gen gi numér cu substantivul la care se ra- porteaza: Los rboles eran muy altos. Copacii erau foarte inalfi. Las casas grises y cerradas le dejaban una impresién extraiia. Casele cenusii si ferecate i-au lésat o impresie stranie. Totusi, daca adjectivul se raporteaza la mai multe substantive, pe care le pre- cede, el nu se acorda in general decat cu primul: Lo declaré con asombrosa fuerza y autoridad. A declarat-o cu o forfa $i 0 autoritate surprinzdtoare. Pentru adjectivul comipus care exprima o culoare, vezi p.66. 4. Locul adjectivului, Locul adjectivului este aproape acelasi in spaniola si in romana; el depinde in mare masura de voinja expriméarii, de stil, de efectul cdutat. Este greu s se fixeze niste norme precise; iat doar cAteva indicatii orientative: 67 a. Se gisesc asezate dupa substantiv: * _acele adjective care introduc substantivul la care se raporteazi intr-o cate gorie sociala, religioas’, administrativa, de forma, culoare, dimensiune etc. el pueblo espafiol poporul spaniol la religién catélica religia catolicé la energfa nuclear energia nuclearé una sala rectangular o sala dreptunghiulara un pantalén negro un pantalon negru etc. © participiul folosit ca adjectiv: un nifio cansado una mujer embarazada un cielo encapotado etc. un copil obosit 0 femeie insarcinaté un cer acoperit © adjectivul urmat de un complement: una promesa agradable de ofr 0 promisiune placuté auzului un ejemplo caracteristico de su modo de actuar un exemplu caracteristic pentru modul sdu de a acfiona una caja lena de golosinas o cutie plind cu delicatese etc. b. Se gasesc asezate inaintea substantivului: © anumite adjective folosite in sens figurat; agezate dupa substantiv, aceleas adjective au sensul lor propriu: un buen chico un bdiat de ispravé un gran proyecto un proiect maret un nuevo piso un nou apartament un pobre hombre un biet om una pura coincidencia 0 purd coincidenja etc. un chico bueno un bitiat generos (bun) una casa 0 cas mare una camisa nueva 0 cdimasa noud un hombre pobre un om sdrac un aire puro un aer pur * comparativele mayor, menor, mejor, peor (vezi p. 70) su mayor ambicién cea mai mare ambifie asa el menor cel mai mic zgomot 68 las mejores condiciones la peor solucién cele mai bune condigii cea mai rea solutie Totusi, cand mayor si menor au sensul de mai varstnic si respectiv mai tandr, ele se agaz& dupa substantiv: el hermano mayor (fratele mai mare la hermana menor sora mai mica La fel se intémpla in cazul unor expresii consacrate: Ja plaza mayor piafa mare la misa mayor liturghia mare Asia menor Asia Mica las 6rdenes menores ordinele minore ete. © Adjectivele numerice: ~adjectivul ordinal, pana la al zecelea Felipe segundo Filip al Il-lea capitulo quinto capitolul al cincilea el canto décimo dela Odisea_—_cdintul al zecelea din Odiseea — adjectivul cardinal, atunci cAnd il inlocuieste pe cel ordinal incepand cu al unsprezecelea: Luis trece Ludovic al XII-lea capitulo quince capitolul al cincisprezecelea el siglo veinte secolul al XX-lea Pentru a indica etajele unei cladiri, se poate zice la fel de bine primer piso sau piso primero, primul etaj etc. 5. Comparativul adjectivelor ‘Comparativul poate fi de superioritate, de inferioritate sau de egalitate. superioritate : mas alto mai inalt inferioritate : menos alto. mai putin inalt egalitale tan alto la fel de inalt Cand comparatia implica un al doilea element, acesta este introdus de que pentru superioritate si inferioritate si de como pentru egalitate: El es més alto que té (que tu padre, que antes). El este mai inalt decdt tine (decat tatal tau, decat inainte). Son menos amables que usted. ‘Sunt mai putin amabili decat dvs. Eran tan ricas como generosas. Erau tot atat de bogate pe cat de generoase. 69 Atentie: nu trebuie si se confunde tan ... como cu tan ... que, care indica o consecinta: Eran tan ricas que no sabjan qué hacer con su dinero. Erau atat de bogate incat nu stiau ce sd facd cu banii. Daca al doilea clement al comparafici nu este un pronume personal, un adjec- tiv sau un adverb, cio propozitic, que se pnlocuieae cu de lo que (vezi propo- zitia complement a unui comparativ, p. 204). Eran mis ricas de lo que me imaginaba. Erau mai bogate decat imi inchipuiam. in limba speniols exist patru comparative neregulate: bueno mejor mai bun malo > peor mai rau grande + = mayor — mai mare, major pequefio > menor mai mic, minor in limbajul uzual, ins, comparativele regulate ale acestor patru adjective sunt la fel de frecvente ca si cele neregulate: més bueno mismalo mis grande _mas pequeiio Utilizarea lui mayor si menor este obligatorie numai pentru exprimarea varstei: Es mayor que tii pero menor que yo. Este mai in varstd decdt tine, dar mai tandr decdt mine. 6. Superlativul adjectivului Superlativul poate fi relativ sau absolut. © Superlativul relativ poate fi de superioritate sau de inferioritate gi se objine pundnd articolul hotarat in faja lui mas sau menos. Es el més habil de nosotros. - Este cel mai indemdnatic dintre noi. Son las mas inteligentes de todas las que conozco. Sunt cele mai inteligente dintre toate cate le cunosc. Atentie: daca superlativul este asezat dupa substantiv, sau daca se afl intr-o propozitie relativa, articolul hotirat (el, la, los, las) dispare. Es el libro més interesante que he lefdo. Este cea mai interesantd carte pe care am citit-o. Es éste el que es ms interesante. Acesta este cel mai interesant. Comparativelor neregulate ale lui bueno, malo, grande, pequefio le cores- pund la superlativ aceleasi forme neregulate: elmejor cel mai bun el mayor cel mai mare, cel mai varsinic elpeor cel mairdu el menor cel mai mic, cel mai tndr 70 ‘* Superlativul absolut se formeaza cu sufixul ~fsimo, care inlocuieste voca- Ia final a adjectivului sau se adauga consoanei sale finale: guapo frumos_ => ——_guapisimo foarte frumos grande mare > —grandisimo foarte mare personal personal -> — personalisimo foarte personal Atentie la disparitia accentului adjectivului si la modificarile ortografice: fragil fragil => _—_fragilisimo foarte fragil trio rece > frifsimo foarte rece simpitico simpatic > simpatiquisimo foarte simpatic precoz precoce > —precocisimo —_‘foarte precoce Toate superlativele in ~fsimo pot fi inlocuite prin muy + adjectiv: muy frégil, muy frio etc. De altminteri, in limba curenta aceasté utilizare a lui muy este mai frecventé decat recursul la sufixul ~fsimo si mai sigur, deoarece exist superlative neregulate (amable -> amabilisimo, de exemplu). in limbajul familiar mai exista si alte modalitati de exprimare a superlativului: hiper~, super~, re~, requete~: hipersensible hipersensibil, foarte sensibil superfino extrem de fin rebién foarte bine requetebién ‘foarte, foarte bine 7. Substantivul in limba spaniola nu exista substantive neutre, astfel ci genul unui substantiv nu poate fi decat masculin sau feminin. 1. Substantivele masculine Sunt masculine: © substantivele terminate in ~o elacto — actul el minuto — minutul el cuento povestea elpinico —panica ellabio — buza elsegundo secunda ele. Exceptii: la mano, mdna si cuvintele prescurtate: la foto(grafia), fotografia, la moto(cicleta), motocicleta, la radio(difusién), radioul etc. * substantivele terminate in ~or elardor — arsija el olor mirosul elcolor —culoarea elsudor —— sudoarea etc. 71 Exceptii: la coliflor, conopida, la flor, floarea, la labor, munca, la sor, so Gn ie). Sunt de asemenea masculine, indiferent de terminatie, substantivele care semneaza: © culoarea (el color) el naranja portocaliul el violeta_violetul * un rau (el rfo) el Sena Sena el Amazonas Amazonul el Loira Loara elGuadiana Guadiana etc. © mare (el mar) el Mediterraneo Marea Mediterana elEgeo Marea Egee el Negro Marea Neagré el Baltico Marea Baltica etc um Jan} de munti (los montes) los Andes Anzii los Pirineos —Pirineii etc. © masina (el coche) un citroen un Citroén un Seat un Seat ete. 2. Substantivele feminine Sunt feminine: * majoritatea substantivelor terminate in ~a: la casa casa la costa coasta lacalma —_calrnul la tarifa tariful Excepfiile sunt foarte numeroase. lati cateva dintre cele mai freevente: el dia ziua el programa —programul el problema problema el mapa harta elalerta —alerta elcentinela santinela elcometa —cometa elplaneta planeta elenigma — enigma elrecluta —recrutul ete. © substantivele terminate in ~ad: | Ja actividad activitatea ladificultad — dificultatea | labondad = bundtatea lafacultad —facultatea la verdad — adevéirul lalibertad —libertatea i etc. © substantivele terminate in ~ie: 5 labarbarie barbaria la serie seria la especie specia la superficie suprafara etc. 72 © majoritatea substantivelor terminate in ~i6n: lanacién —_nafiunea la operacién —operafia la pensién —pensia la televisi6n —televiziunea lareligién —religia lareuni6n —adunarea larebelién rebeliunea Ja region regiunea etc. © substantivele terminate in: ~ed lapared _peretele lared —plasa ~ez _latimidez timiditatea la vejez —_batrdnejea ~is lacrisis criza la tesis teza Exist cAteva except el anilisis analiza el cutis pielea, tenul el paréntesis ;paranteza 3. Observatii asupra genului anumitor substantive a. Un anumit numir de cuvinte care desemneaza 0 activitate, o profesiune, sunt masculine sau feminine dup4 cum sunt exercitate de un barbat sau de 0 femeie si numai determinantul ia forma de masculin sau feminin: el sau la artista artistul sau artista el sau la gufa ghidul sau ghida el sau la intérprete interpretul sau interpreta el sau la negociante negustorul sau negustoreasa el sau la pianista pianistul sau pianista el sau la socialista socialistul sau socialista el sau la testigo ‘martorul sau martora el sau la viajante caildtorul sau caildtoarea b. Un acelasi cuvant igi poate schimba sensul dup’ cum este masculin sau feminin: el capital capitalul la capital capitala el cometa cometa la cometa zmeul (de hartie) el frente frontul la frente fruntea (fafa) (prima linie) el mar marea Ja mar (de) mare cantitate, un munte de elorden ordinea, la orden ordinul, porunca, agezarea ordinul(religios, militar) el parte buletinul, la parte partea, rolul comunicatul el pendiente —cercelul lapendiente —povdrnigul — el vista vamesul Ia vista véizul, privirea ¢. Cuvantul arte, arta, este masculin la singular si feminin la plural: el arte de Velazquez arta lui Velazquez 73 Dar: las bellas artes artele frumoase las artes graficas artele grafice 4. Formarea femininului Numai cuvintele referitoare la meserii, la grade de rudenie Sau la animale care, se raporteaza la fiinfe de cele doua sexe pot avea un feminin. a. Substantivele terminate in ~o formeaza femnininul prin inlocuirea acestuia cu a elpeluquero —frizerul = > —‘la peluquera | el primo varul > laprima el perro cainele = > —_—laperra etc. b. Substantivele terminate in consoand formeaza in general femininul prin adaugarea unui ~a: el huésped musafirul lahuéspeda—_musafira el oficial oftjerul 1a oficiala ofijereasa el leén leul la leona leoaica el patrén patronul lapatrona ——_patroana el director directorul ladirectora_—_directoarea el dios zeul la diosa zeifa el juez Jjudecatorul Ya jueza judecatoarea in cazul unui adjectiv folosit ca substantiv, nu se adauga a: el joven tandrul la joven tandira c. in spaniola contemporana, substantivele terminate in ~e tind si formeze femininul prin inlocuirea acestuia cu a. el jefe seful la jefa sefa el monje calugarul la monja calugarita el presidente _pregedintele la presidenta _presedinta el sastre croitorul la sastra croitoreasa el sirviente servitorul. —_lasirvienta _servitoarea etc. In cazul unui adjectiv folosit ca substantiv, inlocuirea lui e cu a nu are loc: el sau la estudiante studentul, studenta 4. Un anumit numar de cuvinte au pentru feminin forme speciale: elalcalde primarul Ia alealdesa’—_primarita el conde contele Tacondesa ——_contesa el duque ducele laduquesa —ducesa elemperador —impdratul ‘Ia emperatriz_impdrdteasa el héroe eroul laheroina ——_eroina el rey regele la reina regina 74 Altele au ca forme de feminin niste substantive diferite: el marido soful la mujer sofia ‘el macho masculul lahembra —_—_femela el toro taurul la vaca vaca el yerno ginerele lanuera nora e. in sfarsit, alte substantive au o singura forma pentru maseulin si feminin, gi numai determinantul variazé (vezi p. 73): el sau la colega colegul sau colega el sau la mértir ‘martirul sau martira el sau la modelo ‘modelul i el sau la némada nomadul sau nomada f el sau la reo acuzatul sau acuzata etc. ‘S. Formarea pluralului J i ‘a. Substantivele terminate cu vocal neaccentuat& formeazi pluralul prin unui ~s: -elproblema problema -* los problemas _ Ialiebre iepurele > las liebres lametrépoli metropola > _ las metr6polis el disco discul > —_ los discos elespiritu. —spiritul > _ os espiritus A b. Substantivele terminate cu 0 vocal accentuat’ se repartizeaza pentru for- marea plufalului in doua categori: : cele care se termina in ~4, ~€, ~6 formeaza pluralul adaugénd ~s: el sof sofaua. > los sofas elcafé , cafeaua > los cafés eldominé —dominouil > — los dominés © cele care se termina in ~i si ~i formeaza pluralul cAnd in ~fes si ~tes elbigudi —bigudiul © los bigudies sau bigudis elfrenesi. _frenezia > los frenesies sau frenesfs elbambé = —‘bambusul + los bambies sau bambiis el tabi tabuul > lostabiies —sau_tabiis fn aceste seri de substantive, pluralul in ~s pare si predomine pentru cuvinte precum el bisturf, bisturiul, el esqui, skiul, la gachi, fata, el pirulf acadeaua ~ bisturis, esquis, gachis, pirulis si el champé, samponu/, la interviG, in- terviul, el ment, meniul - champis, intervits, mends. 75 + Substantivele terminate cu o consoand alta decdt ~s sau ~x, sau in y, neazA pluralul prin adaugarea unui ~es: laedad varsia > —_ las edades el reloj ceasul + —_ los relojes el sol soarele > lossoles elélbum = —albumul > _ Ios dlbumes eljardin ——grddina_-* _ os jardines elcalamar —calmarul + los calamares elrrey regele > _ los reyes la voz vocea —* las voces 1. Substantivele terminate la singular in ~s se repartizeazi pentru fos dluralului in doua categor * daca ultima silaba, cea terminatd in ~s, este accentuata, pluralul se tdaugand ~es: el cabas cosnifa + los cabases el mes luna > los meses elinterés —— interesul > _ los intereses ellis crinul = > os lises el pais fara — los paises el tos tusea > los toses sete. + daca ultima silaba nu este accentuata, cuvantul nu are nici un semn dik inctiv pentru plural: el atlas atlasul > — los atlas el lunes lunea — los lunes el miércoles miercurea ~* los miércoles | el dosis doza > los dosis i el crisis, crica > loscrisis ! el tétanos tetanosul —* — los tétanos . 7 el virus virusul => Jos virus 7 \. Ca si in limba romand, anumite cuvinte exist in spaniold numai la singular au numai la plural: elarchivo — arhivele los alrededores _ imprejurimile labasura . gunoiul _las tinieblas tenebrele ete. ». Anumite substantive, trecdnd la plural, capata un alt sens: i el celo zelul Jos celos gelozia 4 la esposa sofig Jos esposas cditusele el trabajo munca Jos trabajos chinurile | ete. 76 Astfel, forma de masculin plural a substantivelor care indic& grade de rudenie poate si desemneze cuplul, sau un grup alctuit din cele doua sexe: elhermano fratele > loshermanos frafii sau _fratele si sora el hijo ful = oshijos fii. = sau copii el padre tatal => lospadres —tafii__— sau_parintii el rey regele > los reyes regii sau _regele si regina el tio unchiul > los tios unchii sau _unchiul si métusa etc. ¢. Trecand de la singular la plural, anumite substantive pot s4 capete sau s4-si piarda accentul scris (vezi p. 232): el joven tandrul > os j6venes el Volumen —volunul > —_los volimenes ete. el anis anasonul -* los anises la operacién operatia -* —_ las operaciones etc. d. Daca la singular substantivele se termina in ~z, acesta se transforma in ~c ‘inainte de ~es: la cruz crucea oh las cruces el pez pestele rad los peces la voz vocea ee las voces ete. 7. Pluralul cuvintelor de origine straina si al substantivelor compuse a. Substantivele de origine straina se supun regulilor generale cnd ortografia lor este adaptata celei spaniole: el carné carneul > los carnés el club clubul ne los clubes el chalé cabana > los chalés_ elesténdar — standardul > los estindares el mitin mitingul > — los mitines etc. Daca ortografia nu este inca adaptata celei spaniole, substantivul fie primeste un ~s care nu se pronunfa, fie ramane invariabil: el bistec bifiecul > los bistecs sau __bistec ‘el complot complotul — los complots sau complot el cofiac coniacul > los cofiacs sau cofiac el déficit deficiul > los déficits sau déficit elsmoking — smokingul > los smokings sau smoking el soviet sovietul = — los soviets sau soviet ete. t 7 b, Pentru substantivele compuse, modalitatea de formare a pluralului nu a fe inc definitiv impusa de uz. Par s& se contureze urmatoarele reguli: * daca substantivul compus se termina la singular in ~s, el raméne invasi bil: 5 el limpiabotas lustragiul “+ Jos limpiabotas el paraguas umbrela + Jos paraguas el portay portavionul + Jos portaviones etc. daca substantivul compus este alcituit din doua adjective, sau dintr- substantiv si un adjectiv, numai ultimul element se acorda: el claroscuro clarobscurul > Tos claroscuros ellatinoamericano —Latino-americanul —* _ los latinoamericanos el camposanto cimitirul = el semicfrculo semicercul > Pentru celelalte substantive compuse, este preferabil si se consulte di tionarul. 8. Derivarea ‘Derivarea consta in formarea de cuvinte noi prin adaugarea unui alt element I un cuvant care deja exista: mic > micut; bogat -> bogdtan; barbat > barb tos etc. Derivarea se va limita aici la sufixele diminutive, augmentative, co- lective gi la cele care exprima o loviturd. Addugarea acestor sufixe antrene: © deplasare a accentului (vezi p. 232) si, uneori, o modificare ortografica. DIMINUTIVELE Sunt foarte numeroase gi foarte des folosite. Cel mai utilizat este (-cito, ~cita; ~ecito, ~ecita); dintre celelalte, merit retinute ~illo ( ~ecillo), ~uelo ( ~zuelo, ~ezuelo). 1. Formarea diminutivelor Daca cuvntul se termin’ cu o consoand, sufixul se adaugi dupa ea; daca se termina cu o vocala, sufixul i se substituie acesteia. © Se utilizeaza ~ito, ~ita: — daca cuvantul se termina cu o consoana alta decdt ~n sau ~r i Arbol copac > arbolito clavel garoafa > clavelito portugués portughez + portuguesito ete. — daca cuvantul se termina cu ~o sau ~a 78 vaso pahar > -vasito mesa masa > mesita ahora acum + ahorita etc. ~ dac& cuvantul se termina cu ~e si are mai mult de doua silabe principe —_ pring > principito Paquete —_pachet +> paquetito etc. Se foloseste ~cito, ~cita: — dac& cuvantul se termina cu ~e si este bisilabic golpe lovituré + — golpecito hombre om * hombrecito ete. ~ daca cuvantul se termina cu ~n sau ~r joven ténar + jovencito reaccién reactie = reaccioncita calor cdldurd > calorcito mujer femeie > mujercita etc. O exceptie in limbajul curent: sefior domn ‘aod sefiorito Se foloseste ~ecito, ~ecita = dac& cuvantul este monosilabic sol soare > solecito pan pdine > panecito tos tuse + tosecita voz voce + vocecita etc, — dac& cuvantul confine un diftong accentuat piedra.——piatra > piedrecita pueblo sat + pueblecito fuente Santana = fuentecita etc. O neregularitate in limbajul curent: pie picior “+ piececito * Celelalte sufixe diminutive se folosesc in acelasi fel: vaca vaca > vaquilla ave paséire > avecilla mozo tanar — mozuelo hombre om > hombrezuelo etc. Excepfiile 1a formarea diminutivelor sunt extrem de numeroase; este prefer bil s4 nu le utilizati decat pe cele atestate. 79 2A . 5 Diminutivul poate si desemneze un obiect mai mic. una casita 0 casuyja una mesita oO masufa un pajarito 0 pasarica etc. Se intémpla de asemenea ca diminutivul si desemneze un obiect diferit; acest caz, apare frecvent diminutivul ~illo: . una casilla 0 casd de bilete una mesilla (de noche) 0 noptiera una cucharilla o lingurita una ventanilla un ghiseu ele. Totusi, cea mai frecventi valoare a diminutivului este una afectiva; el exprima sentiment de suferinja, de bucurie, de tandrefe, de afectiune etc.: un pajarito bineinfeles, o pasdricd, dar este in primul rand o pasire care emotioneaza fi este ranita sau cdnta etc. De asemenea, utilizarea diminutivelor, atat datoriti fe ri lor, cat si a valorii afective pe care o au, trebuie fiicuté cu prudenta si dis mant. Diminutivele prenumelor, att de departate uncori de cuvantul de origi dovedesc cu prisosini aceasti valoare: ele nu desemneazA neaparat un copil ci intotdeauna intimitatea, bonomia, familiaritatea. Concepcién -> Concha, Conchita Dolores > Lola, Lolita Francisco + Paco, Paquito, Pancho, Frasquito Jestis > Chucho José > Pepe, Pepito d Pedro > Perico etc, AUGMENTATIVELE } Mai putin numeroase si fara indoiala mai rar intrebuinfate decat diminutivele, augmentativele adauga adesea la valoarea Ir y.opriu-zisi de augmentare un) sens peiorativ. Formarea lor cunoastc inca si mai multe neregularitai decat a diminutivelor si utilizarea lor necesita si mai mult prudenta. 80 1. Sufixul ~6n, ~ona Exprimi o idee de maretie, de fort’. unhombre —unom unhombr6n un voinic, un zdrahon una mujer ofemeie unamujerona 0 femeie bine feicuta | Formarea augmentativului poate uneori si antreneze: [© schimbarea genului “unaculebra—oviperd — uncculebrén—_un sarpe mare | + disparitia diftongului (una puerta o usd un portén 0 usd mare |e schimbare de sens "una mosea o mused unmosc6n —_o mused albastrd (de carne) | adaugarea altui element intre cuvant si sufix "una nube un nor unnubarrén ut nor mare | Sufixul ~6n se poate substitui terminatiei unui infinitiv: lorar aplange — Morén plangaret pelear a lupta peleén batdus E valoarea sa augmentativa, sufixul poate si adauge: © valoare peiorativa I el soltero celibatarul el solter6n flac&ul tomnatic valiente curajos —_-valentén fanfaron | valoare figurata | elintento incercarea \aintentona —_ incercarea temerara lamerienda —gustarea_—lamerendona _gusiarea copioasa jin mod exceptional, poate lua o valoare de diminutiv: una calle estrada uncallejin —ostrdidupi triste wrist trist6n nitel trist 2. Sufixul ~ote, ~ota Exprima cel mai adesea o idee peiorativa, de urdtenie, ridicol, vulgaritate, antipatie ete. aldeano faran aldeanote fardnoi, foparlan libro carte librote carfoi, terfeloaga lugar loc lugarote wéigdund, loc izolat palabra cuvdnt palabrota mojicie etc. in mod exceptional poate lua o valoare de diminutiv: camara camera camarote cabind de vapor 81 3. Sufixul ~azo, ~aza Acest sufix adaugi adesea méretiei sau marimii o nuan{a peiorativa: bueno bun buenazo blajin, bleg dedo deget dedazo deget gros mano mana manaza ména batdtorita ojo ochi ojazo ochi mare etc. Acelasi sufix ~azo poate de asemenea si exprime o lovitura (vezi p. 83). 4. Sufixele ~acho, ~acha si ~ucho, ~ucha Mai putin frecvente decétt cele dinainte, aceste sufixe nu se gasesc decat la un mic numar de cuvinte; foarte adesea ele au o nuan{A peiorativa: pueblo sat poblacho vagdund, localitate izolata delgado zvelt delgaducho sfrijit Sufixul ~acho poate si devind ~ach6n gi si capete o valoare peiorativa mai evidenta: | bueno bun bonachén sdrac cu duhul puerco pore porcachén murdar 4 SUFIXELE COLECTIVE ‘ | Sufixele colective desemneaza locurile unde abunda obiectele exprimate de substantivul caruia fi sunt atasate. ; 1. Sufixele ~al, ~ar, ~edo, ~eda Acestea indic& in general locul unde “abunda anumiti arbori, plante, animale sau materiale: el robledal elroble ——stejarul el robledo stejdrigul la robleda j elpino §—pinul el pinar padurea de pint elarroz —orezul el arrozal orezaria laarena _nisipul el arenal bancul de nisip ; el conejar i. " elconejo — iepurele il corel cotepul de iepuri ete. 2. Sufixele ~fo, ~erfa Ele nu desemneaz tn principiu det grupe de persoane sau de animale: lamujer —_femeia el mujerio femeile eljudio —evreul Ia juderia canal evreiesc 82 elmarinero marinarul la marinerfa echipajul ~ elganado turmade vite la ganaderia crescatoria de vite lavaca vaca Ia vaqueria turma de vaci elgato —_pisica Ia gateria ceata de pisici etc. Intainim sufixul ~erfo pentru a desemna un ansamblu mai abstract: elgrito —fipatul el griterio fipetele, larma la voz vocea el vocerio vociferarea, zarva etc. De remarcat ca majoritatea cuvintelor care desemneaza locurile unde se exex~ cita o activitate comercial sunt formate cu sufixul ~erfa: lacafeteria cafeneaua lapescaderia. —_pescaria la carnicerfa mdceléria _la ferreteria fieraria la camiserfa atelier sau magazin de camdsi ete. | 3. Sufixul -ada Exprima in general lovitura dat cu un obiect tdios sau ascutit: un pufial un pumnal una pufialada_—_ 0 lovitura de pumnal a atand aan aaegenll un cuchillo un cusit una cuchillada 9 /oviturd de cufit unalanza 9 lance una lanzada o loviturd de lance ete. Este preferabil s& verificim in dictionar existenfa cuvantului, fiindc& excep- fiile sunt numeroase: ~ elalfiler — acul unalfilerazo 0 impunsaturd de ac Pe linga cuchillada, gasim si cuchillazo etc. Sufixul ~ada poate de asemenea s& exprime o lovifurd dati — indiferent de obiectul utilizat ~ fara violenta: lacabeza — capul la cabezada lovitura de cap elpincel —_pensula la pineelada tusa de pensuld etc. Sufixul ~ada poate avea si un sens figurat: elcorazén — inima lacorazonada —_pornirea, elanul inimii la red ndivodul la redada aruncdtura de navod etc. 4. Sufixul ~azo Exprima o loviturd tras cu o arma de foc, sau o lovitura data cu fort sau violent’: eleafion — tunul el cafionazo lovitura de tun elfusil = pusca el fusilazo impuscditura 83 elbast6n == bastonul el bastonazo: lovitura de baston el codo cotul el codazo lovitura de cot etc. Exceptiile sunt numeroase gi este prudent, si in acest caz, si se consulte dil fionarul. ] Sufixul ~azo poate avea si un sens figurat: 4 elteléfono — telefonul el telefonazo apelul telefonic | la vista vazul el vistazo ocheada etc. De altminteri, ~azo poate fi un sufix augmentativ (vezi p. 82). 5. Sufixul ~6n ‘Acest sufix — care poate fi augmentativ (vezi p. 81) — poate sA exprime si lovitura sau un soc. El are particularitatea ca se substituie terminatiei infiniti velor, mai ales celor din prima grupa (~ar): agarrar a apuca un agarrén 0 izbitura, o zdruncinatura empujar —aimpinge —_unempujén un brénci, o bruftuluiale encontrar a lovi unencontrén wrt soe, 0 ciocnire estirar a intinde un estirén 0 smucitura sacudir — ascutura un sacud6n o zguduiturd (am.) | tropezar ase poticni__un tropezén 0 poticneala, un pas gresit etc. I 9, Pronumele si adjectivele nehotarate } 1. algo si i Algo, ceva si nada, nimic, au functie de substantiv: ele pot fi subiect, atribut sau complement; adjectivul care se raporteaza la ele se pune la masculin sin= gular. g Es algo auténtico ? Este ceva autentic ? j Algo es algo ! Mai bine mai pugin decat nimic ! Quieren hacer algo. Fi (ele) vor sai faca ceva. No hay nada mas importante. Nu exista nimic mai important. * Cand mada precede verbul, negatia no nu se foloseste: No veo nada. Nada veo. ; Nu vad nimic. Nu véid nimic. ‘* Algo si nada pot avea de asemenea functie de adverb, caz in care se tra- due prin pusin si respectiv deloc. Estas algo decepcionada, ; verdad ? Esti putin dezamdagitd, nu-i aga ? 84 La excursi6n no les ha gustado nada. Excursia nu le-a placut deloc 2. alguien si nadie Pronumele nehotarate alguien, cineva si nadie, nimeni, se pot referi numai la Alguien ha dejado esto para ti. Cineva a /dsat asta pentru tine. No lo crefa nadie. Nu-/ credea nimeni. * CAnd nadie preceda verbul, negatia no nu trebuie folosita: No ha venido nadie. + Nadie ha venido. Nu a venit nimeni. Nu a venit nimeni. © Cand alguien si nadie indeplinese functia de complement direct, ele sunt ‘precedate de prepozitia a (vezi p. 103): Conozco a alguien que lo haria. Cunose pe cineva care ar face-o. No conozco a nadie. Nu cunosc pe nimeni. * /Cfnd cineva desemneazi o persoand dintr-un grup, nu se mai foloseste alguien, ci alguno: ¢ Alguno de vosotros le ha visto ? L-a vazut cineva dintre voi ? 3. Aleuno (alguna, algunos-aleunas) vreunul (vreuna, vreunii, vreunele) gi nici unul (nici una, nici unii, nici unele), pot fi act sau pronume gi se acorda cu substantivul la care se sau pe care-| inlocuiesc. in fafa unui substantiv masculin la singu- lar, alguno si ninguno devin algdn si ningun (vezi p. 93). La singular, alguno si alguna au un sens apropiat de al articolului nehota- rat un, una, dar ii confera substantivului la care se raporteaz o acceptiune mai vaga. ¢ Has tenido una dificultad ? Ai avut vreo dificultate (deosebitd) ? ¢ Has tenido alguna dificultad ? Ai avut vreo dificultate (oarecare) ? © Laplural, algunos si algunas au o valoare cantitativa, fair indoialé putin inferioard lui unos, unas: La he visto, en algunas ocasiones. Am vazut-o, cu cateva ocazii. Llegardn en algunos dias. Vor sosi peste cateva zile. 85 * Intr-o constructie negativa, alguno, asezat dupa substantivul la care raporteazA, capata sensul de nici un/o: No hay dificultad alguna. Nu existd nici o dificultate. | Lo ha hecho sin dar explicacién alguna. i A fticut-o feirdt sai dea nici o explicatie. * ninguno (ningiin), ninguna, asezate in fata verbului, suprima negatia no: En ningin caso lo harfa, = No lo haria en ningin caso. Nu ar face-o in nici un caz. * _ningunos, ningunas se gasesc doar in faja acelor substantive care nu exis- 14 decat la plural: No tengo ningunas ganas de quedarme. Nu am nici un chef sd raiman. * Folosite ca pronume, alguno si ninguno au aceleasi valori ca si atunci cAnd sunt adjective (pentru alguno cu valoare de alguien, vezi p. 85). ! & Algunos han creido que era posible ? | A crezut cineva cd era posibil ? —No, sefior, ninguno lo ha crefdo. —Nu, domnule, nimeni nu a crezut. ¢ Algunos de vosotros le ha visto ? L-a vazut cineva dintre voi ? j | | 4. mucho, poco, demasiado, bastante Se folosesc in dou’ moduri: ca adjective (sau pronume) sau ca adverbe. i © Asezate in fata unui substantiv, mucho, mult, poco, pusin, demasiado, prea (mult), bastante, destul, sunt adjective gi se acorda in gen si numar cu, substantivul la care se raporteazA sau pe care-| inlocuiesc cand sunt Pronume | 7 (mucho, mucha, muchos, muchas; poco, poca, pocos, pocas; demasiada, demasiados, demasiadas; bastante, bastantes). ‘No sé si gana mucho dinero, pero tiene poca ambicién. Nu stiu daca castigt multi bani, dar are putina ambitie. Hay demasiados alumnos en cada clase. ‘Sunt prea multi elevi in fiecare clas. Tengo bastantes motivos para no estar orgulloso de él. Am destule motive sé nu fiu mandru de el. Que hayan venido muchos 0 pocos tiene significacién, ; no ? Ca au venit multi sau putini, are o semnificatie, nu-i asa ? 86 mucho se acorda cu substantivul chiar dacd este separat de el prin més menos. Ella tiene muchas mas excusas. Ea are mult mai multe scuze. ‘Tienes muchos menos méritos que tu hermano. Tu ai mult mai multe merite decat fratele tau. Agezate in fafa unui adjectiv calificativ, sau cfind determina un verb sau adverb, mucho, poco, demasiado, bastante sunt adverbe si deci invaria- ile; astfel utilizat, mucho devine muy, foarte, in fata adjectivului sau a ad- ului. Son muy ricas pero demasiado presuntuosas a mi Sunt foarte bogate, dar prea increzute dupa parerea mea. Es una chica bastante guapa pero poco comprensiva respecto a sus compaiieras. Este o. Pfatd destul de draguta, dar or putin injelegatoare fata de colegii ei. No creo que estudiéis bastante. Nu cred ca voi studiai destul. Reaccioné muy violentamente. A reactionat foarte violent. De retinut expresia estar harto de, a fi sditul de: Estamos hartos de todas esas complicaciones. Suntem sdtui de toate complicatiile acestea. . todo * Todo, totul, este adjectiv sau pronume gi se acord’ in gen si numar cu substantivul la care se raporteazA sau pe care il inlocuieste (todo, toda, todos, todas). Ha llovido todo el dia. A plouat toatda ziua. Ha dormido durante toda la excursién. A dormit tn tot timpul excursiei. Bs Se les comunicarén todos los detalles a su debido tiempo. Toate detaliile va vor fi comunicate in timp util. ‘Todos estaban alegres. Tofi erau veseli. ‘Todas estaban, atentas y serviciales. Erau toate acolo, atente $i indatoritoare. Eran asi en todas las situaciones. Erau asa in toate situatiile. Ca pronume, todo ia numérul si genul substantivului pe care-I inlocuieste: Sus vecinos le quieren mucho: todos han venido a verle. Vecinii sai il iubese mult: toi au venit sd-l vada. Daca reprezinta persoane, todos (todas) este precedat de prepozitia a: Los habitantes de este pueblo, los conozco a todos. Locuitorii acestui sat, ti cunose pe tofi. (li cunose pe tofi locuitorii acestui sat.) > 87 2 * Cand substantivul este precedat de un articol nehotirat, todo nod ideea de totalitate, intreg: todo un afio un an intreg toda una temporada un sezon intreg in acelasi context, poate avea valoare de superlativ: Es todo un hombre. £ un om adevarat. Es toda una belleza. E cu adevarat o frumuseze. * O particularitate a lui todo pronume consta in faptul cA se poate gru cu pronumele personal la cazul nominativ: todo ti, 1 cu totul, 1 de-a-ntregul, todos nosotros, noi tofi. © Cu valoare adverbiala, in fata unui adjectiv sau participiu la singular, (toda) este echivalent cu muy gi se traduce foarte: Carlos est todo (muy) contento. Carlos este foarte mulfumit, | Lola esta toda (muy) conmovida Lola este foarte emotionata. Observatie: Dac& adjectivul sau participiul sunt Ja plural, se foloseste enteramente sau del todo asezate dupa adjectiv: Carlos y Lola estiin muy contentos. Carlos $i Lola sunt foarte mulfumiti. Estaban enteramente dispuestos ayudarle, sefior. Erau foarte (intru totul) dispusi s va ajute, domnule. ¢ Inaintea unui numeral care desemneaza un ansamblu (au venit tofi cinci tofi nu se traduce, spaniola folosind numai articolul hotarat: Au venit tofi cinci. Van venido los cinco, Tofi trei aveau propriul lor apartament. Las tres tenian su proprio piso. * Todo poate fi pronume neutru, in care caz este invariabil: Todo ha cambiado, ; verdad ? Totul s-a schimbat, nu-i asa ? Todo esta terminado. Totul este terminat. in aceasta acceptiune, daca todo este subiect al verbului ser, verbul ramane la singular sau poate trece la plural daca substantivul atribut este plural. Todo era alusiones sau todo eran alusiones. Totul era (numai) aluzi Daca todo este complement direct, el este anuntat de lo, care se agaz in fa verbului (daca nu se produce fenomenul de enclisa): Lo sé todo porque lo veo todo. ‘$tiu totul fiinded vaid totul. 88 Quiero saberlo todo. Vreau sa stiu totul. Si tienes hambre, cémelo todo (puedes comerlo todo). Daci-ti este foame, mandnca totul (pofi sa mandnci totul) * Todo poate avea de asemenea functic adverbiala. Daca subiectul verbului este la singular, todo poate trece 1a feminin; dac& subiectul este la plural, todo rimdne in principiu invariabil. El esta todo oidos. Ella también est toda ofdos. Eleste numai urechi. Ea de asemenea este numai urechi. Ellos estan todo ofdos. Ellas también estan todo ofdos. Ei sunt numai urechi. Ele de asemenea sunt numai urechi. 6. cada Adjectivul nchotirat cada, fiecare, este invariabil: cada segundo ‘fiecare secunda cada minuto fiecare minut cada hora fiecare ora © Urmat de uno sau una, are si sensul de oricine, oricare: Cada uno puede decidir. Fiecare (oricine) poate sd decida. Cada una tiene derecho a escoger. Fiecare (oricine) are dreptul sé aleaga. cada uno, cada una pot fi inlocuite prin cada cual = Daca este urmat de un numeral si un substantiv la plural, cada primeste 0 valoare distributiva si are sensul de Ia fiecare: Cada quince dias. La fiecare cincisprezece zile. Cada seis semanas. La fiecare ase séptamani. © Intr-o frazi exclamativa, cada primeste o valoare de insistenta: j Organizaba cada banquete ! Organiza niste banchete ! j Agarraba cada tajada ! A tras niste befii ! 7. cualquiera Cualquiera, oricare, orice, oarecare, poate fi adjectiv, pronume sau substan- tiv. Are o singura forma pentru masculin si feminin; la plural are forma cua- lesquiera. ‘© Caadjectiy, el este supus apocopei in fata unui substantiv la singular (vezi p. 93) si nu este niciodata precedat de articolul nehotarat (vezi p. 51). Lo hard cualquier dia, le da igual. O va face in orice zi, i este indiferent. Dale cualquier pretexto pero no le acompaiies. Da-i un pretext oarecare dar nu-l insofi. 89 * Ca pronume, poate sa reprezinte un lucru (orice, oricare) sau 0 perso: (oricine, oricare). Cualquiera de estas soluciones le conviene. Oricare din aceste solufii ti convine. Cualquiera hubiera aceptado con gusto. Oricine ar fi acceptat cu placere. Cualquiera urmat de que inseamna oricine si in spaniola este intotdeau urmat de conjunctiv. Cualquiera que lo haya visto lo puede contar. Oricine I-a véizut poate sd povesteasca. inseamna nimeni: j Cualquiera los comprende ! Nimeni nu-i ingelege ! « Ca substantiv, cualquiera, cualquieras este precedat de articolul nehot rit gi inseamna un om de nimic, primul venit, un terchea-berchea etc. 'No le hagas caso, es un cualquiera. Nu-l baga in seamd, este un om de nimic. ‘Todos dicen que son unos cualquieras. Toatd lumea spune ca sunt niste oameni de nimic. 8. otro a Otro (altul), otra (alta), otros (alfii), otras (altele) poate fi pronume sau jectiv si nu este niciodatd precedat de articolul hotarat. Yo creo que era otro dia, pero quiz& me equivoco. Eu cred cd era 0 alta zi, dar poate ma insel. En otras circunstancias, hubiera sido posible. In alte imprejurari, ar fi fost posibil. Los otros dijeron que no. Ceilalji au spus cd nu. * Cand prin ceilalfi se intelege tofi ceilalfi, restul, cei rdmagi, in loc otros, spaniola poate sa utilizeze los ‘Amparo si Lola ar fi acceptat, dar (tofi) ceilalfi au refuzat categoric. Amparo y Lola habian aceptado pero las demas se negaron tajan- temente. | Lo demas semnifica (tot) restul, ceea ce réimane. | © In traducerea expresiei unul ... celalalt, articolul hotarat se foloseste nu- mai in fata lui otro. ; Unul era imbracat in rogu, celdlalt, in negru. Uno se vestia de rojo y el otro, de negro. 90 © in traducerea expresiei unii ..., alfii.., uzanta in spaniola este si nu se foloseasca de loc articolul hotirat. Unii intrau, alfit iegeau. Unos entraban, otros salian. © Otros preceda intotdeauna numeralul: Alfii doi s-au prezentat. Otros dos se presentaron. Alte trei persoane au murit ca urmare a ranilor. Otras tres personas acaban de morir a consecuencia de sus heridas. 9. tal Tal, asifel (de), asemenea, asa, cutare, prezintd urmatoarele particularitati de utilizare: in fafa unui substantiv comun la singular, nu este niciodata precedat de articolul hotarat (vezi p. $1): Tal afirmacién era provocativa. O astfel de afirmatie era provocatoare. «in fafa unui substantiv propriu sau a unui prenume precedat de articolul nehotarat, el echivaleazd cu un anume: Un tal Pérez te ha Hamado. Te-a chemat un anume Pérez. Una tal Rosita te est esperando. Te asteapta o anume Rosita. * La plural, tales este practic echivalent cu adjectivul demonstrativ. Tales alusiones eran intolerables. Astfel de aluzii erau intolerabile. Precedat de un substantiv si de de, Tal se traduce prin cutare. Daca se impune o repetare a lui cutare, al doilea se reda prin Cual: Se presents el sefior de Tal pero no insistio. S-a prezentat ca domnul Cutare, dar nu a insistat. Discutian con mucha animacién el sefior de Tal y la sefiora de Cual. Domnul Cutare si Doamna Cutare discutau cu multa insufletire. Foarte des se intlneste si expresia fulano de Tal. 10. tanto Tanto (atat), tanta (atta), tantos (atajia), tantas (atatea) indic& o cantitate nedeterminata. 1 Tantos afios sin saber nada de ella ! Atdgia ani faird a sti nimic despre ea ! 91 * tanto primeste corelativele como sau que: ~ tanto (~a, ~os, ~as) ... como exprima comparatia: Lo haré tantas veces como me lo pidas. O voi face de cate ori mi-o vei cere. — tanto (~a, ~0s, ~as) ... que exprima consecinja: Lo he hecho tantas veces que no quiere repetir. Am faicut-o de atdtea ori incdt nu vreau sé o iau de Ja capat. 4 Apocopa este un fenomen gramatical care consta in c&derea vocalei sau uneia sau mai multor silabe finale. Apocopa actioneazA asupra anumitor adjective si, in anumite conditii, asuy adverbelor terminate in ~mente. 1. Apocopa lui bueno, malo, santo, grande ‘ * Adjectivele calificative bueno, bun si malo, rau, devin buen si mal faja unui substantiv masculin la singular: una buena mujer > un buen hombre ofemeie de treabi + un barbat de isprava una mala noticia + un mal momento 0 veste proasta > un moment prost © Adjectivul santo, sfant, devine san in fata unui prenume masculin: Santa Antonia — San Antonio sfania Antonia + sféintul Anton Santa Luisa > San Luis sfanta Ludovica + sfantul Ludovic Santa Marcela + San Marcelo sfanta Marcela > sfantul Marcel Aceasti apocopa a lui santo nu se produce in faja prenumelor masculine care: incep cu Do~ sau ~To: Santo Domingo Santo Tomés Santo Tomé Santo Toribio * Adjectivul grande, mare, devine gran in faja unui substantiy, masculin sau feminin, la singular. un gran hombre una gran mujer un om mare o femeie mare 92 2. Apocopa lui alguno, ninguno, cualquiera ‘* alguno (vreun, vreunul) si ninguno (niciunul), devin algén si ningéin (atenjie la accentul scris) in fafa unui substantiv masculin la singular, chiar daca intre cele doua se intercaleaz& un alt adjectiy: algdn beneficio algdn otro beneficio a vreun beneficiu vreun alt beneficiu en ningén caso en ningdn otro caso in nici un caz in nici un alt caz © cualquiera, oricare, oricine, devine cualquier in faja unui substantiv alt adjectiv: en cualquier edificio in oricare edificiu en cualquier nuevo edificio in oricare nou edificiu en cualquier casa in oricare casé en cualquier vieja casa in oricare casé veche 3.4) lui ‘* uno devine un in fata unui substantiv masculin la singular: una charca 0 mlastind uncharco o baltd unlibra—o livra unlibro carte una novia ologodnicd — unnovio _un logodnic in fata unui substantiv feminin la singular care incepe cu a accentuat se poate utiliza si forma un (vezi articolul nehotarat, p. 49). un sau una alma un suflet un sau una alza ocrestere Apocopa lui uno se produce in fata unui substantiv masculin la plural daca uno este in combinafie cu un alt numeral: - treinta y un huéspedes treizeci $i unu de invitagi ciento un casos o suté $i unu de cazuri © primero, primul, tercero, al treilea, postrero, ultimul, devin primer, tercer si postrer in fafa unui substantiv masculin la singular: el primer golpe prima lovitura el tercer nifio al treilea copil el postrer encuentro ultima intalnire © ciento, o sutd, devine cien in fafa unui substantiv, masculin sau feminin, sau in faja lui mil si millones: cien pilotos y cien azafatas 0 sutd de pilofi si o suti de stewardese cien mil francos ‘0 sutd de mii de franci . cien millones de seres humanos 0 sutd de milioane de fiinje umane 93 Apocopa aceasta se poate produce si atunci cand substantivul este in evident subinjeles: ¢ Cuantos corredores has visto ? Cézi alergétori ai vazut ? —No sé exactamente pero mas de cien. — Nu stiu exact, dar peste o sutd. ‘Sutd la sutd se traduce prin ciento por ciento, dar in limba vorbita si prin por cien. In celelalte cazuri, o suid se traduce intotdeauna prin ciento. 4. Apocopa lui tanto si cuanto © tanto, atdi, atata si cuanto, cat, devin tan si respectiv cuan in fata unt adjectiv sau a unui adverb: tanta sabiduria > tan sabio atdta injelepciune atat de ingelept con tanta violencia + tan violentamente cu atdta violenja atat de violent ; Con cufnta desenvoltura! >; Cudn desenvuelto esta ! Cu cdta dezinvolturd ! Cat este de dezinvolt ! © tanto si cuanto nu sufera apocopa in fata lui mejor, peor, ms si menos: & Tanto peor o tanto mejor ? Cu atat mai réu sau cu atat mai bine ? ‘Cuanto mas la veo, mis la aprecio. Cu cat 0 vad mai mult, cu atat o apreciez mai mult. 5. Apocopa adverbelor in ~mente C4nd dou& sau mai multe adverbe in ~mente sunt coordonate, m ultimul primeste terminatia ~mente (vezi p. 133), iar celelalte se prezinta forma adjectivului la feminin (pentruformarea femininului, yezi p. 66). Hablaba lenta pero firmemente. Vorbea incet dar ferm. a Ella le miré fija, amable y trégicamente al mismo tiempo. if Adverbul recientemente, recent, devine recién in fafa unui participiu gi ca- Ea |-a privit fix, prietenos $i tragic tn acelasi timp. pata sensul de nou, de curdnd etc.: | : ’ Ja recién casada noua cdsdtorita los recién nacidos noii-nascuti los recién Hegados noii venifi 94 11. Numeralul Numeralele se clasificd in cardinale, indicdnd cantitatea, si ordinale, care indi- c& pozitia. NUMERALELE CARDINALE # 1, Forma numeralelor cardinale i * 0. cero 17. diecisieti® a 200. doscientos, ~as 1. uno, una 18. dieciochd) 300. trescientos, ~as 2. dos 19. diecinueve 400. cuatrocientos, ~as 3. tres 20. veinte 500. quinientos, ~as 4. cuatro 21. veintiuno (veintiGn) 600. seiscientos, ~as 5. cinco 22. veintidés 700. setecientos, ~as 6. seis 23. veintitrés 800. ochocientos, ~as 7. siete 30. treinta 900. novecientos, ~as 8. ocho 31. teinta y uno 1000. 9. nueve 32. treinta y dos 1020. mil veinte 10. diez 40. cuarenta 2000. dos mil 11. once 50. cincuenta 7500. siete mil quinientos 12. doce 60. sesenta 10 000. diez mil 13. trece 70. setenta 100 000. cien mil 14. catorce 80. ochenta 1.000 000. un millén 15. quince 90. noventa 2.000 000. dos millones 16. dieciséis 100. ciento (cien) 10", un billén 2.0 rf ' : © Conjunetia y nu se pune decat intre zeci si unitai: treinta y cinco dar _ciento dos Exceptie: las mil y unanoches —_cele o mie gi una de nopti * De la 16 la 29, limba spaniolA contemporana nu foloseste decét formele contractate: dieciséis si nu diez y seis. Atentie la accentul scris: veintidn (apocopa lui veintiuno in fafa unui substantiv masculin la plural), veintidés, veintitrés, veintiséis. © Singurele numerale cardinale care variazA in gen sunt uno gi sutele de la 200 la 900: veintitin chicos dar _veintiuna chicas doscientas personas doud sute de persoane mil quinientas pesetas o mie cinci sute de pesete 95 Sutele care se raporteaz la un substantiv feminin se pun la plural, chiar d sunt separate de acesta prin alte numerale: doscientos millones quinientas mil pesetas doua sute de milioane cinci sute de mii de pesete ‘* mil este invariabil cand are sensul de 0 mie; la plural, miles inseamni mi (de), cu miile si este sinonim cu millares. miles (sau millares) de visitantes mii de vizitatori © Atentie la traducerea lui miliard: mil millones cinci miliarde cinco mil millones cinci miliarde opt sute de milioane cinco mil ochocientos mil millones , © 0,65 se citeste cero coma sesenta y cinco 1,50 se citeste uno coma cincuenta (sau uno cincuenta; sau uno y medio) 2,125 se citeste dos coma ciento veinticinco (sau dos coma uno, dos, cinco) © Pentru apocopa lui uno si a lui ciento, vezi p. 93. 3. Observatii despre traducerca lui doi Doi se poate traduce prin dos: Los dos han legado al mismo tiempo. Cei doi au ajuns in acelagi timp. in limba spaniola se poate utiliza forma ambos, ambas, care poate fi adj sau pronume $i are particularitatea de a.desemna o pereche, un cuplu, ale parti au fost deja asociate in context. Margarita y Rosalia Megaron muy puntuales y ambas levaban ramo de flores. Margarita si Rosalia au sosit foarte punctual si améndoud au adus un bi chet de flori. 1 4. Sendos, sendas, adjectiv, inseamné fiecare cate un: Margarita y Rosalia llegaron con sendos ramos de flores. Margarita si Rosalia au sosit fiecare cu cate un buchet de flori. NUMERALELE ORDINALE 5. Forma ordinalelor primul —_ primero (primer) al4-lea. cuarto al2-lea segundo alS-lea — quinto al 3-lea tercero (tercer) al 6-lea sexto 96 al7-lea —_séptimo al 40-lea cuadragésimo al8-lea octavo al 50-lea quincuagésimo al9-lea —_ noveno al 60-lea sexagésimo al 10-lea décimo al 70-lea septuagésimo al 11-lea — undécimo _ al 80-lea octogésimo. al 12-lea_ duodécimo al 90-lea nonagésimo al13-lea décimotercero al 100-lea centésimo al 14-lea — décimo cuarto al 1000-lea milésimo al20-lea __vigésimo al 1.000 000-lea__millonésimo al21-lea _vigésimo primero al 1 000.000 000-lea mil millonésima parte al30-lea _ trigésimo ultimul postrero (postrer) 6. Observatii despre numeralele ordinale ‘© Numeralele ordinale se utilizeaza in mod curent pana la décimo: el quinto y el sexto capitulo capitolele al cincilea si al gaselea la octava edicién editia a opta Incepand de 1a al unsprezecelea, spaniola foloseste cardinalul corespunzator Pe care-1 agaza dupa substanti ~ Subo a la planta dieciséis. | Ure la etajul saisprezece. __ Esel encuentro treinta entre los dos hombres. | Este a treizecea intdlnire intre cei doi barbati. tru apocopa lui primero, tercero si postrero, vezi p. 93. * Daca marimea exprimata este inferioara unitatii, se foloseste: |= casi, aproape, menos de, mai puin de, a lo més, cel mult, cerca de, | aproape: | Eran casi las siete cuando me Hamé. Era aproape ora supte cdnd m-a chemat. Creo que son menos de ycinticineo. | Cred ca sunt mai putin de douazeci si cinci | Son veinticineo a lo mis. Sunt cel mult doudzeci si cinci. Son cerca de veinticinco. Sunt aproape doudizeci si cinci. — adjectivul eseaso, care se acorda in gen si numar cu substantivul care- | preceda si se traduce prin abia: La casa est a un kildmetro escaso del pueblo. Casa era abia la un kilometru de sat. 97 * Daca marimea exprimata este superioara unitatii, se foloseste: — mis de, mai mult de, peste, por lo menos, cel putin Son mAs de veinticinco. Sunt mai mult de doudzeci si cinci. Son veinticinco por lo menos. Sunt cel pusin douéizeci si cinci. —y pico, ceva peste, si ceva Son veinticineo y pico. Sunt ceva mai multi de doudizect si cinci. —y tantos, y tantas, si ceva, care se asaz dupa cifra zecilor, de la la noventa En aquel momento, tu padre tenia yeinte y tantos afios. Jn acel moment, tatdil tau avea doudzeci $i ceva de ani. veinte y tantos se poate scrie si veintitantos. — adjectivul largo, care se acorda in gen si numar cu substantivul precede, are sensul de pe pufin, minimum, bun La casa esté a un kilémetro largo del pueblo. Casa era la un kilometru bun de sat. Daca marimea este aproximativ egala cu unitatea, se foloseste: = unos, unas, vreo, cam, circa, mAs 0 menos, mai mult sau mai pufi circa, aproximadamente, aproximativ, circa, alrededor de, in jur de Son unos (sau mas 0 menos; sau aproximadamente; sau alrededor veinticinco. Sunt cam (circa) doudzeci $i cinci. — dac& aproximatia priveste ora, se va folosi hacia, sobre, cdtre, més 0 menos, aproximadamente, in jur de, aproximativ ! Era hacia (sau sobre) las cinco. Era catre orele cinci. Son las siete mis 0 menos (sau aproximadamente). Este in jur de (aproximativ) ora sapte. = (como) cosa de, (ceva) fn jur de EI piso le costé (como) cosa de cinco millones. Apartamentul I-a costat (ceva) in jur de cinci milioane. — sintagme colective formate din numeralele cardinale carora li se adauga cel mai adesea ~ena: diez zece + umadecena —_vreo zece doce doisprezece > unadocena _vreo doisprezece (duzind) veinte doudzeci — una veintena vreo doudzeci etc. De refinut: un centenar, o sufd, un millar, 0 mie Totusi, aceste sintagme colective sunt utilizate mai rar decat'in limba romana si spaniola prefera sa spuna son unos veinte, mai curand decat son una vein= tena. 98 isi rma » aidunarea, la suma; sumar, a aduna ‘Dos y (sau mas) dos son cuatro. Doi $i cu doi fac patru. scdderea, la resta, la sustraccién; restar, sustraer, a scddea Dos menos dos son cero. Doi minus doi fac zero. ° Inmulfirea, la wultiplicaci6n; multiplicar, a iamulfi Dos por dos son cuatro. Doi ori doi fac patru. impartirec, ta divt6n; dividir, a imparti Dos divididos por dos son uno. Doi impartit la doi este egal cu unu. Verbul ser poate fi inlocuit pentru cele patru operafii cu igual a. Ridicarea la putere (Ia elevaci6n a la potencia): 3* = tres elevado a cuatro (frei la puterea a patra) 98 = nueve elevado a ocho (noud la puterea.a opta) © Limba spaniola dispune de multiplicatorii el doble, dublul, el triple, triplul, el cuadruple, cvadruplul, el quintuple, cvintuplul, el séxtuplo, sextuplul etc., dar mult mai des se foloseste: dos (tres, cuatro, cinco, seis etc.) veces mas (sau mayor que): Pesa el doble de su hermano mayor. = Pesa dos veces mas que su hermano mayor. Cantareste de doud ori mal mult decdt fratele sau mai mare. “9. Procentajul in spaniola, procentajul are particularitatea de a fi precedat: de articolul hotarat el daca este vorba de un procentaj exact: EI 31% de los matriculados aprobé el examen final. 31% dintre cei inscrigi au reusit la examenul final. ‘¢ de articolul nehotirat un daca procentajul este aproximativ: Un 30% de los matriculados aprobé el examen final. in jur de 30% dintre cei inscrisi au reusit la examenul final. 99 Dar articolul el nu este in general folosit daca propozitia este titlul unui artic de ziar sau un comentariu de document si nu confine un verb: Inflacién del mes pasado: 0,3 % Inflatia pe luna trecuta: 0,3% 10. Fractiile Daca numiratorul este egal cu unu, in limbajul curent spaniola util pana la 1/10, articolul hotarat sau nehotérdt urmat de numeralul ordinal si cuvantul feminin parte: I una tercera parte 7 una séptima parte 110 una décima parte Se spune cu toate acestea: un décimo (de loteria) a zecime (de loterie) una décima o zecime pentru temperatura (febra): ‘Tiene treinta y ocho y cinco décimas. Are 38°5. sau pentru cronometraj: Corrié en diez segundos y tres décimas. A alergat in zece secunde $i trei zecimi. Dincolo de 1/10, se utilizeazi numeralul cardinal la care se sudeaz sufixt ~ava urmat de femininul parte: la onceava parte * @ unsprezecea parte la treinta y cincoava parte _ a freizeci si cincea parte {in limbajul matematic se foloseste: un medio 0 jumatate un tercio o treime ‘ un quinto 0 cincime un noveno onoime un onceavo 0 unsprezecime un treinta y cincoavo —_ a freizeci si cincea parte * Dac& numiratorul este superior lui unu, indiferent de valoarea numit lui, spaniola utilizeazi numeralele cardinale, cel care reprezinta numit fiind urmat de sufixul ~avos, care fi poate fi sudat sau nu: , 36 los tres dieciseisavos (sau dieciséis avos) 5228 los cinco veintiochoavos 100 introdus in mod normal de prepozitia de: la moto de Carlos motocicleta lui Carlos los hijos de esta sefiora copii acestei doamne ‘otusi, cfind este vorba de un substantiv care exprima un sentiment ~ dragoste, ic etc. — spaniola face o distinctie inexistent in limba romana. tea parinteasca, de exemplu: parintii pot fi ,,subiectul*, ci sunt cei care-gi iubesc copii. p&rin{ii pot fi ,,obiectul, copiii sunt cei care-si iubesc parintii. inarea acestei ambi iguitati, spaniola construieste cu de com- tul cu valoare de ,subiect“ si cu a complementul cu valoare de ‘el amor de los padres dragostea parintilor (purtata de parinti) el amor a los padres "dragostea de parinti (purtaté parintilor) el miedo del enemigo frica dusmanului (pe care o incearcd dusmanul) ‘el miedo al enemigo _ frica de dusman (pe care o incercdm fafa de dusman) urmare: el amor a lo hermoso dragostea de frumos el terror alo desconocide —_spaima de necunoscut la aficién al fatbol pasiunea pentru fotbal constructie cu a se extinde adesea ~ fir s& fie obligatorie — la alte ori de substantive decat cele care exprima un sentiment: el olor a cera mirosul de ceara el sabor a miel gustul mierii el hedor a basura duhoarea gunoiului etc. 2. Complementul de agent in cazul diatezei pasive, complementul de agent se introduce cel mai adesea _ cu ajutorul prepozitici por: Fue matado por unos desconocidos. A fost ucis de niste necunoscuti. El cuadro ha sido comprado por un japonés. Tabloul a fost cumparat de un japonez. 101 Uneori, el poate fi introdus prin de: Era odiado de todos. Era urat de tofi. 3. Complementul direct (CD) ‘Complementul direct — numit astfe! in limba romana fiindca actiunea vi se exercitA direct asupra complementului, fara intermediul unei prepoi ceea ce nu reprezinta insd o trasditura general, nici exclusiva — are in sj particularitatea de a fi introdus, in anumite cazuri, de prepozitia a. CD este precedat de prepoziti ‘* cand este vorba de un nume propriu, de persoan sau de animal: Esta tarde he encontrado a Maruja. In dupa-amiaza aceasta am intalnit-o pe Maruja. 4 Mis abuelos estdn muy tristes porque han perdido a Sultén, su gato. Bunicii mei sunt foarte tristi, fiindca |-au pierdut pe Sultan, motanul lor. * cnd este vorba de un substantiv comun care reprezinta 0 persoand sau animal si este precedat de un articol hotirat, un adjectiv demonstrativ posesiv: No conozco al marido de tu hermana. ‘Nucl cunose pe soful surorii tale. Sf, veo a esta chica pero no sé quien es. Da, o vad pe fata asta, dar nu stiu cine este. \ saludar a tus padres. As vrea sa-i salut pe paringii tai. © cAnd este vorba de pronume — demonstrative, posesive, nehotirate, nale ~ care reprezinté persoane: No conozco a ésos. Nu-i cunosc pe aceia. Voy a saludar a los tuyos. /i voi saluta pe ai tdi. No veo a ninguno. Nu vdd pe nici unul. Le escucho a usted sefior. Va ascult pe dvs., domnule. ¢ Imaginas a alguien que se atreveria a oponerse a él? Ifi imaginezi pe cineva care ar indrazni sa i se opund ? Atentie: dac& CD precedat de prepozitie este urmat de un complement indit introdus tot de prepozitia a, CD se construieste fara pigporitie si se agai diat dupa verb: Prefiero a Maruja. O prefer pe Maruja. Dar: Prefiero Maruja a Lola. O prefer pe Maruja lui Lola. 102 c. exceptia acestor cazuri, CD se construieste fara prepoziti Buscamos dos representantes. Cautdm doi reprezentanti. — Tendrdn un hijo. Vor avea un copil. totusi situafii in care CD este precedat de prepozitia a din alte motive determinarea. Constructia frazei spaniole are o astfel de natura inct uneori este necesar se distinga CD de subiect prin prepozitia a: El dolor precede a la enfermedad. Durerea precede boala. ia El dolor precede la enfermedad s-ar putea traduce: Durerea recede boala, dar si: Boala precede durerea. Un anumit numar de verbe care au in mod normal un CD persoana, sunt de prepozitia a chiar dact CD reprezint& un lucru: Hamar a la muerte a chema moartea temer al sol a se teme de soare matar al vicio a ucide viciul respetar ala justicia. a respecta justifia ete. \ Verbul mirar, a privi, este foarte frecvent urmat de prepozitia a, poate in imul rnd pentru a marca directia si precizia privirii: Miraba al techo. Privea tavanul. loc de a, putem avea hacia, inspre, dar atunci privirea este mai imprecisa, i ,,cuprinzAtoare*; Miraba hacia el techo. —_Privea inspre tavan. Cor ntul i Cl al unui verb se introduce indeobste cu ajutorul prepozitiei a: Escribo a mis padres. Le scriu parintilor mei Lo traeré a tu yecina. O voi aduce vecinei tale. ‘in locul prepozitici a, la dativ poate s apara si prepozitia para, indicand des- tinatarul sau beneficiarul actiunii verbului: - Han comprado un ramo de flores para’la abuela. Au cumpdrat un buchet de flori pentru bunica. Pentru pronumele personal Cl, vezi p. 64. Pentru constructia diferitelor complemente circumstantiale (de timp, de loc, de mod, de scop, de cauz), vezi capitolele despre prepozi , 103 Exereifii cu grupul nominal a. Asezati in fafa substantivului articolul hotardt convenabil si traduceti: L asta 11. verdad 2. pavor 12. conquista 3. Garona 13. dfa 4. advertencia 14. calefaceién 5. ambicién 15. ave 6. agua 16. provecho 7. fiebre 17. vez 8. intemperie 18. precio 9. asco 19. sudor 10. timidez 20. hambre b. Puneti la plural (atentie la accentele scrise) si traduceti: 1. el pulmén 6. el humo 2. la tienda 7. el joven 3. la tos 8. el perfil 4. el compas 9. la voz 5. el jardin 10. la libertad ¢. Punefi la singular (atenfic la accentele scrise) gi traducefi: 1. los angeles 6. los caracteres 2. las crisis 7. los salones 3. las raciones 8. los reyes 4. las tios 9. los juevez 5. las patrias 10. las alzas 4. inlocuiti substantivul complement direct cu pronumele personal convenabil: 4 Veseste dirbol? -* 3 Loves? 1. Ustedes Hamardn a su vecina. 2. ¢ Has lefdo el periddico ? 3. No molestes a tus padres. 4. ¢ Llamas atu amigo ? 5, Siempre esta viendo la television. 6. Usted busca los errores. 7. No temdis a yuestro profesor. 8. Ti no comprendes el inglés. 9. ¢ Comprenden ustedes la situaci6n ? 10. ¢ Comprenden ustedes a esta mujer ? 104 | Intocuitsubstantvul complement indies eu promumele personal convenabil Hablo a este chico. + Le hablo. 1. { Qué propones a tu hermana ? 2. 4 Has contestado a tu madre ? i é Ha contestado usted a los alumnos ? 4. { Has prometido a tus hermanas acompafiarlas ? 5. {No traes nada a tus hijos ? ‘f. Raspundeti inlocuind substantivul complement cu pronumele personal ‘convenabil. Atentic la modificarea pronumelui complement indirect le sau les fata unui pronume complement direct la persoana a IlI-a: El libro, lo prestas a tu compafiero ? + Se lo presto. 1. El coche, ; lo prestas a Carlos ? 2. El coche, ¢ lo prestas a Sofia ? 3. El coche, ¢ lo prestas a Carlos y a Soffa ? 4. Estos libros, {los das a tu hermano ? 5. Estos libros, ; los das a tu hermana ? 6. Estos libros, ¢ los das a tus hermanos ? g- Raspundeti la intrebari modificdnd in mod convenabil verbul si pronumele: & Me ensefias la foto 2 + Te la ensefio. 1. ¢ Me lo explicas, por favor ? 2. {Nos lo explicas, por favor ? 3. Sefior, { me lo promete usted ? 4, Sefiores, ; nos lo prometen ustedes ? 5. ¢ Yame lo has dado ? 6 { Se lo han regalado a usted ? 7. { Se lo han regalado a ustedes ? 8. ¢ Se lo han regalado a ellos ? 9. { Nos los habéis mandado ? 10. ¢ Me los habéis mandado ? h. inlocuiti substantivele cu pronumele convenabile si efectuati enclisa: Estoy preparando la cena. -+ Estoy prepardndola. 1. No puedo darte la respuesta. " 2. Digan ustedes la verdad. 3. Trae el periddico. 4, Dé usted la direcci6n a mi secretaria. 5. No me gusta prestar el coche a tu hermano. i. Puneti cuvintele de mai jos la forma diminutiva cu seria ~ito: casa > casita 1. error 6. cuerno 11. pastel 2. estrella 7. cruel 12. siesta 3. carton 8. noble 13. jardin 4. despacio 9. sefior - 14. pierna 5. ave 10. partido 15. pajaro j. Puneti la singular: 1. los buenos hombres 9. las terceras posibilidades 2. las grandes peliculas 10. ningunos argumentos 3. algunos casos 11. los grandes acontecimientos 4. los primeros intentos 12. algunas dificultades 5. las buenas mujeres 13. los postreros encuentros 6. los terceros platos 14, los malos dias 7. las malas intenciones 15. ningunas ocasiones 8. las primeras veces k. Puneti san, santo sau santa in fata urmitoarelor cuvinte: 1. Luis 6. el ... hombre 2. Emilio 7. Tomas 3. el... Papa 8. Jorge 4. Eulalia 9. la... mujer 5. Francisco 10. Domingo 1. Traduceti in limba spaniola: Este ceva important ? Nu este nimic. Nimeni nu o crede. (El) nu a vazut pe nimeni. (Ei) au vazut multe lucruri. Am mult mai putine dificultati acum. Casa este prea mica. Au venit amandoi. Voi veni la fiecare doua luni. : Pot sa vin in orice zi? abt: ale D m. Scriefi cu litere numerele de mai jos: 1. 16 6. 721 2. 126 7. 1995 3. 12 8. 101 325 4. 555 9. 9999 S. 1002 10. 1500 000 000 7 106 Il Cuvintele invariabile a indica timpul indica momentul relativ exact cand se intmpla ceva. Sale a las cinco. lese la ora cinci. A los treinta afios segufa viviendo con sus padres. La treizeci de ani continua sd locuiasca cu paringii. Estamos a doce de octubre. Suntem in (data de) doisprezece octombrie. ' particular: urmat de articolul hotirat singular si de o indicafie temporala aratd pe- riodicitatea: Le pagan a la hora. [i platese cu ora. ~ Trabaja s6lo veinte dias al mes. Nu lucreaza decat doudizeci de zile pe lund. No sé lo que gana al afio pero es mucho. Nu stiu cat cdstiga pe an, dar este mult. © aurmat de articolul hotarat plural, de un numeral, de o indicatie temporala si eventual de de + infinitiv, exprima durata si termenul la care se intémpli ceva: A las dos horas (de esperar) no podia mas. La capatul a doud ore (de asteptare), nu a mai putut. A los dos meses (de estar en Bogot4) quiso volver. La capatul a doud luni (de sedere in Bogotd), a vrut sd se intoarcé. © Prepozitia a se poate folosi inaintea unui substantiv care indica timpul, ora sau varsta cnd are loc actiunea unui verb: Nos veremos a la una de la tarde. Ne vedem la ora unu dupd-amiaza. El tren llega a medianoche. Trenul soseste la miezul nopfii. Terminé sus estudios universitarios a los veinticuatro afios. Si-a incheiat studiile universitare la varsta de doudzeci $i patru de ani. 4. a indica modul a introduce numeroase locutiuni ciréumstantiale de mod: acarcajadas (reir) (a rade) in hohote alo més cel mult a ciegas orbeste manos Ilenas cu mdinile pline a cual mejor pe intrecute, atodocorrer in goana mare care maidecare etc. a hurtadillas pe furis 109 5. a indi | unitar é Cudnto vale la gasolina ahora ? ~ A 50 pesetas el litro, sefior. Cat costa acum benzina ? — 50 de pesete litrul, domnule. & Qué manzanas quiere usted ? — De las de a 150 pesetas él kilo. 7 Ce mere doriti ? — Din cele de 150 de pesete kilogramul, 6. Alte valori ale ui a , + Prepozitia a preced un substantiv nume de agent fizic sau meteorologie la care este expus un lucru: Este balc6n da al sol. Acest balcon da (are vedere) la soare 3 ala sombra de un drbol. ‘Stam la wmbra unui copac. * _Prepozitia a se poate folosi inaintea unor substantive ca uso, costumbre, estilo, moda, tradicién etc., cand poate fi inlocuit cu prepozitia segén, dupa, conform, potrivit: Juana viste a (segéin) la moda de Paris. Juana se imbraca dupa moda de la Paris. © Cu denumirile geografice in acuzativ, gramaticile recomanda folosirea prepozitiei a: y Todavia no conozco a Roma. inca nu cunose Roma. Norma aceasta este din ce in ce mai putin respectata in spaniola actual — atat vorbita cat si scrisa — in care denumirile geografice respective apar frecvent fra a: ‘ Veo Madrid. Vad Madridul. Conozco Barcelona. Cunosc Barcelona. Totusi, se pAstreaza a atunci céind verbul indica o opozitie sau un antagonism: En 1808 Francia atacé a Espafia. Jn 1808 Franja a atacat Spania. X * Suibstantivele care desemneaza colectivitati de persoane (gente, oameni, lume, multime; muchedumbre, multime, gloatd, plebe, vulgo, plebe, vule, gloata etc.) cer prepozitia a numai daca actiunea verbului se exercitd asupra indivizilor: Conmover a la gente. A emotiona lumea / muljimea. Hay que convencer ala asamblea. Trebuie convinsa adunarea. © Prepozitia a preceda frecvent un atribut al unui substantiv care semnificd un sentiment (iubire, ura, respect, repulsie, frica etc.): El amor a los padres. Dragostea de parinyi. El miedo a los leones. Frica de lei. 110 ie: Folosirea prepozitici de (prin analogie cu limba roména) ar chimba sensul expresiei: El amor de los padres. Dragostea parinjilor. __ El miedo de los leones. Frica leilor. Verbul querer folosit cu sensul de a iubi, se construieste cu un comple- nent direct precedat de a: Quiere a sus hijos. /si iubeste copii. jie: Cand acest verb este folosit cu injelesul de @ vrea, prepozitia a nu Quiero cerezas. Vreau cirese. Vebul tener cu sensul de a avea se foloseste cu a in fata complementului aratd un"grad de rudenie numai daca acesta este insotit de un posesiv: ‘Tengo a mi hijo enfermo. ii am pe fiul meu boinav. tie: In mod obisnuit, tener a inseamna a socoti, a considera, a lua ‘pt: Tengo a Juan por tonto. /! consider pe Juan prost. a introduce complementul indirect, vezi p. 103. a introduce anumite complemente ale substantivului, vezi p. 102. PREPOZITIA en 4. en indica locul in interiorul sau pe suprafaja cAruia este situat un obiect sau desfaigoara un proces. fir migcare: Me esperaras en el pasillo. Md vei astepta pe coridor. Est4n en Espana. Ei sunt in Spania. El vino est en la mesa. Vinul este pe masa. El cuadro est en la pared. Tablou! sta pe perete. cu miscare daca complementul depinde de verbe precum entrar, a intra, etrar, a pétrunde, introducir, a introduce, ingresar, a intra, a fi admis, , @ integra etc.: Entré en la habitaci6n sin Hamar. A intrat in cameré fara sd batd la usd. Penetré en el edificio sin que nadie le viera. A patruns in cladire fara ca nimeni sd-l vada. Ingresé en el hospital el mismo dia que él. Am fost admis in spital in aceeasi zi cu el. 2. en indica timpul * en indica timpul intr-un mod mai pufin precis decat a (vezi p. 109): Llegé en 1950. A sosit in 1950. En aquel tiempo el pueblo no tenfa agua corriente. Pe vremea aceea, satul nu avea apd curenté. lll © en indic& o durata: Lo hicimos en cinco minutos. Am fiicut-o in cinci minute. Atentie: 0 amanare in vitor — in (peste) cinci minute, de exemplu ~ se traduce prin dentro de: Lo haremos dentro de cinco minutos. O vom face peste cinci minute. ao Le condenaron en 15.000 pesetas. L-au condamnat la (o amenda de) 15.000 de pesete. Te lo dejo en mil pesos. Ji-0 las la o mie de pesos. La quiebra se cifra en millones de francos. Falimentul se cifreaza la milioane de franci. 4. eni “¢ col verbului complacerse en 2 se roma Eis i face pistes, a avea satisfactia (de) confiar en a se increde (in), a se bizui (pe) creer en acrede (in) habil en priceput (in, la) lento en lent (in) Parco en zgdrcit (cu) participar en @ participa resuelto en hotdrdt (sa, in a) tardar en intérzia (sd) 5. eni \ce Numeroase locutiuni circumstantial enbroma — in glumd en secreto in secret encambio in schimb enserio in mod serios encueros inpielea goala entotal in total en general in general etc. Maria suele hablar en voz baja. Maria obignuieste sa vorbeascd cu voce scdzutd. ‘Suele coger el tranvia en mare! Obignuieste sa ia tramvaiul din in particular, toate complementele on ‘exprima un mijloc de transport sunt introduse de en: enbarco pe vapor entren — intren enavién in avion en metro in metrou Exista doua exceptii: a pie, pe jos si a caballo, cdilare. 6. in unele on itis un_ver! ima ideea de cioc- El coche chocé en (contro, con) un poste. Automobilul s-a ciocnit de un stalp. El avi6n se estrellé en (contra) un pefiasco. Avionul s-a zdrobit de 0 sidned. 112 7. en se foloseste, de asemenea, intre un verb (cu subiect nume de fiinfa) care exprima un dubiu, o ezitare si un infinitiv cu functie de complement care ex- prima obiectul indoielii: Vacilé en prestarme su libro. A ezitat sd-mi imprumute cartea sa. Dudo en escribir la carta. Ezit sd scriu scrisoarea. PREPOZITIA de 1, de indicd posesia, apartenenta: ¢ De quién es esto ? Cui fi apartine acesta ? Estos zapatos son de mi hermano. Pantofti acestia sunt ai fratelui meu. De retinut: la senora de Gomez d-na Gomez los sefores de Gomez d-l. $i d-na Gomez 2. de indica originea: Todos los Llorente son de Segovia. Tofi (cei din familia) Llorente sunt din Segovia. z De dénde vienes ? De unde vii ? Este tren llega de Mélaga. Trenul acesta soseste din Malaga. 3. de exprima o caracterizare. in aceasta calitate, el indica: © trdsdtura fizica sau moral considerata ca esent} Es un chico de ojos azules. Este un baiat cu ochi albastri. La muchacha de la honestidad a toda prueba. Fata cu o cinste de nepétat (F.-J. Alcantara) * aspectul sau punctul de vedere din care este prezentata calitatea atribuita unei persoane sau unui obiect: un hombre ancho de pecho un om lat in piept una cocina baja de techo 0 bucdtérie cu tavanul jos una persona cargada de espaldas 0 persoand adusd de spate una manzana amarga de sabor un mdr cu gust amar Acest tip de complement poate fi exprimat gi printr-un infinitiv: una noticia dificil de creer 0 tire greu de crezut + materialul din care este faicut un obiect: una pluma de oro 0 penitd de aur un vaso de cristal fino un pahar de cristal una mesa de marmol 0 masa de marmura una bolsa de plistico o pungd de plastic 113 © finalitatea unui obiect: i una maquina de escribir 0 masind de scris una cocina de gas 0 masind de gatit cu gaz un barco de vela un vapor cu panze un avién de reaccién un avion cu reactie 4. de introduce complementul anumitor verbe sau adjective: gritar de alegria a striga de bucurie Horar de emocién a plange de emotie morirse de frio a muri de frig falto de recursos lipsit de mijloace loco de atar nebun de legat satisfecho del resultado satisfacut de rezultat 5. de exprima durata, perioada in care se intampla ceva: de dia ziua de nifio cand era copil de mafiana dimineaja de viejo cand era batran denoche — seara, noaptea etc. 6.dei ome : ‘i de buena gana cuplacere debroma —_ in gluma de antemano —anticipat de mala gana in sild de paso in trecere de balde gratis, degeaba de prisa degraba de veras intr-adevar in aes de introduce complementul care indica pozitia corpului: pe burté de puntillas pe varfuri ss aie pe spate de rodillas in genunchi de pie in picioare etc. 7 lupa anumite verbe, introduce indi vit estar de secretaria a avea functie de secretar ir de paseo a merge la plimbare estar de vacaciones a fi in vacanfa ir de caza a merge la vandtoare etc. 8. Spre deosebire de situatia din limba roména, in limba spaniolé apozitia fii zitia de. In acest caz, substantivul determinat are caracter generic — ciudad, oras, calle, strada, mes, lund etc,, iar apozitia este specificativa: Ja ciudad de Madrid orasul Madrid la calle de Alcala strada Alcalé el mes de enero luna ianuarie 9. de + infiniti b “ i “ De tener dinero no trabajaria. Dacé as avea bani, nu ag munci. 114 De haber ido en autobiis, habriamos llegado a tiempo. Daca am fi mers cu autobuzul, am fi ajuns la timp. 4 In acest caz, limba romani poseda o constructie echivalentd cu cea spaniola” de-as avea, de-am fi mers. PREPOZITIA con 1. con indic& insotirea 4 Has venido con tus hijos ? Ai venit cu copiti tai? Siempre viaja con sus perros y sus gatos. Intotdeauna célatoreste cu cdinii i pisicile sale. & Tomas café con leche ? /ei niste cafea cu lapte ? Atentie: cdnd cuvantul care urmeaz4 dupa prepozifia con este un pronume per- sonal — cu mine, de exemplu — spaniola are pentru persoanele I si II singular gi persoana a III-a reflexiv (singular si plural) o forma proprie (vezi p.63 si 64): z Vienes conmigo ? ~ Si, voy contigo. cu mine ? Da, vin cu tine. Hay que tener siempre consigo dinero y documentacién. Antotdeauna trebuie sé ai la tine bani si acte. luchar con entusiasmo a lupta cu entuziasm olvidar con el tiempo a uita cu timpul recibir con amabilidad a primi cu amabilitate hablar con firmeza a vorbi cu fermitate amenazar con represalias a ameninfa cu represalii etc. arrancar con unas tenazas a smulge cu clestele apretar con unos alicates a strange cu clestisori cerrar con lave a incuia cu cheia seducir con halagos a seduce cu linguseli sefialar con el dedo a ardta cu degetul Complementele de mod, care in limba romana pot fi introduse si de alte prepozitii decat cu — de exempl un ton dezagreabil — se construiesc in spaniola intotdeauna cu prepozitia con: Salié del cuarto con los ojos Henos de lagrimas, A iesit din incdpere cu ochii plini de lacrimi. Me respondié con un tono muy displicente. Mi-a rdspuns pe un ton foarte dezagreabil. Spre deosebire de prepozitia cu din limba roména, con nu poate introduce un complement de mod care sa exprime preful. In acest caz se folosesc por sau a: Kilogramul de zahdr se vinde cu zece mii de lei. E\ kilo de azicar se vende por (a) diez mil lei. 3. con introduce _un_complement circumstantial de timp exprimand simul- taneitatea, fiind posibild alternanja cu a: Saldremos de excursién con (a) el amanecer. Vom pleca in excursie cand se va lumina de ziud. 115

S-ar putea să vă placă și