Sunteți pe pagina 1din 91

PUNCTUL DE VEDERE AL

SOCIETATII ROMANE DE CARDIOLOGIE,


SOCIETATII ROMANE DE PNEUMOLOGIE
SI AL FUNDATIEI ROMANE A INIMII
IN LEGATURA CU INITIATIVELE DE MODIFICARE A LEGII
PENTRU PREVENIREA
SI COMBATEREA EFECTELOR PRODUSELOR DIN TUTUN
1

Dr. Gabriel Tatu-Chitoiu


Medic primar cardiolog, Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca Bucuresti
Presedinte, Societatea Romana de Cardiologie

Prof. Dr. Florin Mihaltan


Medic primar pneumolog, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Bucuresti
Presedinte, Societatea Romana de Pneumologie

Dr. Magdalena Ciobanu


Medic primar pneumolog, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Bucuresti,
Centrul de consiliere pentru renuntarea la fumat, coordonator Expert al
Ministerului Sanatatii Publice pentru controlul tutunului, la Comisia
Europeana si OMS

Dr. Ioana Munteanu


Medic primar pneumolog, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Bucuresti,

Prof. Dr. Ioan Mircea Coman


Medic primar cardiolog, Institutul de Boli Cardiovasculare C.C.Iliescu, Bucuresti,
Presedinte, Fundatia Romana a Inimii
2

DE CE NU TREBUIE SA FIE MODIFICATA LEGEA NR.15/2016


PUNCTUL DE VEDERE AL SOCIETATILOR PROFESIONALE
MEDICALE IN LEGATURA CU INITIATIVELE DE
MODIFICARE A LEGII PENTRU PREVENIREA SI
COMBATEREA EFECTELOR PRODUSELOR DIN TUTUN
(text prescurtat)

Acest material este sinteza documentului


De ce NU trebie modificata Legea nr. 15/2016
Punctul de vedere al Societatilor Profesionale
Medicale in legatura cu initiativele de modificare Legii nr. 15/2016 pentru prevenirea si
combaterea efectelor produselor din tutun

I.Introducere.
Sustinuta de 80% din populatia tarii implementarea legii nr. 15/2016 pentru
prevenirea si combaterea efectelor produselor din tutun se desfasoara, incepand cu 17
Martie 2016, in mod responsabil, fara incidente notabile. In totala discrepanta cu
aceasta realitatea o campanie impotriva acestei Legi a fost declansata de catre o parte
a presei. Pe acest fond un grup de Senatori ai Parlamentului Romaniei au depus,
recent, amendamente avand drept scop relaxarea prevederilor acestei Legi. In
opinia Societatilor Romane de Cardiologie (SRC) si Pneumologie (SRP) precum si a
Fundatiei Romane a Inimii (FRI) la baza acestei campanii se afla ignorarea adevaratei
magnitudini a efectelor devastatoare ale fumatului si a prevederilor Constitutionale
referitoare la garantarea dreptului la sanatate. Ca Societati profesionale medicale
intens implicate in tratarea victimelor fumatului, SRC, SRP si FRI considera ca este
de datoria lor sa aduca la cunostinta opiniei publice punctul lor de vedere care este
contrar tentativelor de modificare a Legii nr. 15/2016. Acest material sintetizeaza
argumentatia noastra.
II. Impactul dramatic al fumatului asupra sanatatii.
Fumatul este un drog prin faptul ca induce dependenta (prin nicotina) si
afecteaza grav starea de sanatate fizica si psihica a fumatorului. Prin actiunea celor
peste 4000 de compusi dintre care minim 50 sunt cancerigeni fumatul afecteaza toate
organele fumatorului. Spre deosebire de drogurile legalizate fumatul este insa singurul
drog care ii afecteaza si pe cei aflati in preajma fumatorului. Fumatul omoara anual
mai multi oameni decat accidentele de circulatie, sinuciderile, crimele, excesul de
alcool sau consumul de droguri ilegale la un loc!.
Anual, 42.000 de romani mor prin boli cauzate de fumat (respectiv peste
80/zi). Fumatul omoara in special prin cancer si prin boli cardiovasculare.
Aproximativ 90% dintre cancerele pulmonare sunt datorate fumatului.Riscul de
cancer pulmonar este de 26 de ori mai mare pentru fumatori un barbat fumator.
Costurile tratamentului unui pacient cu cancer pulmonar sunt de 10.000-15.000
euro/luna. Fumatul accelereaza procesul de ateroscleroza. Drept urmare arterele
fumatorului sunt cu 10 ani mai batrane decat cele ale nefumatorului. Din acest
motiv riscul unui fumator de a avea un infarct de miocard sau un accident vascular
cerebral este echivalent cu cel al unui nefumator cu 10 ani mai in varsta. Pana la

Cuprins

De ce acest material ? .. 5
Rezumat. 7
I. Impactul dramatic al fumatului.9
II.Cum se produc efectele nocive ale fumatului ? ...20
III. Tipuri de fumatori..29
IV. Impactul fumatului pasiv sau inconstient asupra copiilor ...44
V. Copiii si adolescentii-principala tinta a industriei tutunului..49
VI.Legea nr. 15/201652
VII. Critica criticilor anti Lege nr. 15/2016 formulate de catre o parte a massmediei....56
VIII. De ce nu tebuie modificata Legea nr. 15/2016 (Critica amendamentelor
depuse de unii senatori in vederea modificarii Legii nr.15/2016)....................................65
IX. Perspective ale implementarii legii antifumat..............................................................78
X. Impactul benefic major si rapid asupra starii de sanatate a populatiei generale......81
XI. Concluzii finale................................................................................................................85
XII. Comentarii finale............................................................................................................89
4

DE CE ACEST MATERIAL ?

Implementarea legii nr. 15/2016 pentru prevenirea si combaterea efectelor produselor din
tutun se desfasoara, incepand cu 17 Martie 2016, in mod responsabil, fara incidente.
In totala discrepanta cu aceasta realitatea o campanie impotriva acestei Legi a fost
declansata de catre o parte a presei iar un grup de Senatori ai Parlamentului Romaniei
au depus amendamente avand drept scop relaxarea prevederilor acestei Legi.
Societatile Romane de Cardiologie (SRC) si Pneumologie (SRP) si Fundatia Romana a
Inimii (FRI) considera ca la baza acestei campanii se afla lipsa de informare asupra
adevaratei magnitudini a efectelor devastatoare ale fumatului si asupra prevederilor
Constitutionale referitoare la garantarea dreptului la sanatate.
Ca Societati profesionale medicale intens implicate in tratarea victimelor fumatului, SRC,
SRP si FRI considera ca este de datoria lor sa aduca la cunostinta opiniei publice punctul
lor de vedere care este contrar tentativelor de modificare a Legii nr. 15/2016. Acest
material sintetizeaza argumentatia noastra.
6

Rezumat (1)
Fumatul are un impact negativ major atat asupra fumatorilor cat si a nefumatorilor
(prin expunere la fumat pasiv si/sau involuntar).
Fumatul omoara mai multi oameni decat alcoolul, accidentele de circulatie,
drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de sinucidere sau de crima la un loc !
Cei mai expusi la efectele nocive ale fumatului pasiv sunt copiii si
adolescentii. Acestia sunt si tinta predilecta a industriei tutunului.
Singura modalitate de a proteja nefumatorii de fumat pasiv/involuntar si
fumatorii de fumatul excesiv este ca fumatorii s fumeze n aer liber, n spaii
complet deschise, aflate la distan de intrarea n cldiri.

Rezumat (2)
In oricare alta situatie (crearea de spatii semideschise pa terase, cu mai multi
de doi pereti si un acoperis, crearea de spatii destinate exclusiv fumatului,
etc) se creeaza conditii inacceptabile pentru fumatul pasiv / involuntar al
nefumatorilor si pentru fumat excesiv a fumatorilor cu consecinte severe
asupra starii de sanatate a ambelor categorii.
Prevederile Legii nr. 15/2016 asigura conditiile necesare protejarii
nefumatorilor de fumatul pasiv si a fumatorilor de fumat excesiv
Legea nr. 15/2016 nu este nici pe departe cea mai dura lege antifumat din
Europa
Initiativele actuale de modificare a Legii nr. 15/2016 reprezinta un atentat la
adresa sanatatii intregii populatii, atat a nefumatorilor (carora li se creeaza
conditiile fumatului pasiv sau involuntar) cat si a fumatorilor (carora li se
creeaza conditii pentru fumat excesiv)

I. IMPACTUL DRAMATIC AL FUMATULUI

FUMUL DE TIGARA ESTE UN DROG !:

- da dependenta
- imbolnaveste si omoara
Spre deosebire de toate celelalte droguri (ilegale}
FUMUL DE TIGARA ESTE SINGURUL DROG CARE
IMBOLNAVESTE SI OMOARA SI PE CEI DIN JUR,
AFLATI IN CONTACT CU FUMATORULUI !
10

FUMATUL CAUZEAZA (1):


- 9 dintre 10 cazuri de cancer pulmonar
-

Cancer al gurii i al gtului

Cancer al gurii, buzelor, de faringe, laringe, esofag, stomac,


vezica urinara, col uterin

Leucemie

Boli cronice pulmonare grave

- Atacuri de inima (infarct).Fumatul duneaza plmnilor


- Accidente vasculare cerebrale i infirmitate (paralizie)
11

FUMATUL CAUZEAZA (2):


- Arterita (blocarea arterelor)
- Orbire
- Impotenta
- Infertilitate

12

Fumatul omoara mai multI oameni decat alcoolul, accidentele


de circulatie, drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de
sinucidere sau de crima la un loc !
Cauze de decese evitabile in SUA (mii/ an)

Sinucideri

Alcool

Accidente Crime
de circulatie

Droguri

Obezitate Fumat

Sursa:: (AIDS) HIV/AIDS Surveillance Report 1998; (Alcohol) McGinnis MJ, Foege WH. Review: Actual Causes of Death in the
United States. JAMA 1993; 270:2207-12; (Motor vehicle) National Highway Transportation Safety Administration, 1998;
(Homicide, Suicide) NCHS, vital statistics, 1997; (Drug Induced) NCHS, vital statistics, 1996; (Smoking) SAMMEC, 1995

13

Fumatul este factor de risc de deces in 6 din


cele 8 cauze principale de mortalitate din lume.
Europa 650.000 /an decese datorate fumatului
Ariile hasurate indica procentajul
de pacienti decedati cu o anumita
boala si la care cauza de deces este
fumatul
*Includ cancerele: gurii, orofaringial
gastric,alte cancere si alte boli
cardiace non-ischemice si boli
cerebro-vasculare
Sursa: Mathers CD, Loncar D.
Projection of global mortality and
Burden of diseases from 2002 to
2030 PlosMedicine 2006, 37,e442.

Sursa pentru datele referitoare la


SIDA: AIDS-epidemic update.
Geneva,Joint United Nation Programme on HIV/AIDS (UNAIDS) and
World Health Organisation (WHO),
2007
Boala
Cardiaca
ischemica

Boli
cerebro
vasculare

Infectii de
cai respiratorii
inferioare

Boli cronice
obstructive
pulmonare

SIDA

Boli diareice

Tuberculoza

Cancer
Total
bronhodecese
pulmonar induse de
sau traheal
fumat

14

Romania
SatuMare

Botosani
Maramures
Suceava
BistritaNasaud

Salaj

Iasi

Bihor

Neamt

42.000 DECESE AN DATORATE FUMATULUI


Cluj

Mures

Arad

Harghita

115 DECESE / ZI

Bacau

Vaslui

Alba

Covasna

Timis

Sibiu

90% DIN TOATE CANCERELE PULMONARE


Hunedoara

CarasServerin

Vrancea

Brasov

Galati

Buzau

70% DIN STEMI SUB 60 DE ANI


Gorj

Valcea

Arges

Prahova

Olt
Dolj

Tulcea

Dambovita
Ilfov

Mehedinti

Braila

Ialomita
Calarasi

Teleorman

Giurgiu

Constanta

15
15
http://www.economica.net/peste-42-000-de-romani-mor-anual-din-cauza-bolilor-provocate-de-fumat--cheltuim-1-2-mld--lei-pe-an-ca-sa-tratam-fumatorii_113694.html#ixzz45Y4vXPRq.

Romania

2012:
-1,89 Milioane de romani internati
pentru boli datorate fumatului
- 1,2 miliarde lei pentru afeciunile cauzate de fumat.

16

http://www.economica.net/peste-42-000-de-romani-mor-anual-din-cauza-bolilor-provocate-de-fumat--cheltuim-1-2-mld--lei-pe-an-ca-sa-tratam-fumatorii_113694.html#ixzz45Y4vXPRq.

HTA

90%

Tabagism

Dislipidemie

Diabet

Obezitate

IM vechi

80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
<25

25-29

30-34

35-39

40-44

45-49

50-54

55-59

60-64

65-69

70-74

75-79

80-84

85-89

90-94

Factori de risc pentru infarctul de miocard in populatia Romaniei


Registrul Ro-STEMI. (HTA=hipertensiune arteriala; IM = infarct de miocard).
NB:fumatul este principala cauza de infarct pana la varsta de 60 de ani.
Ulterior ponderea hipertensiunii arteriale o depaseste pe cea a fumatului.
Motivul: speranta de viata a fumatorilor este cu 10 ani mai redusa decat a
fumatorilor. Drept urmare un numar semnificativ mei redus de fumatori ajung
la varste mai inaintate)(11).

17

Relatia dintre numarul de tigari fumate si


riscul de infarct
Chiar si cei care fumeaza mai putin de 5 tigarete pe zi se expun
unui risc crescut de a face un infarct miocardic acut.
Riscul creste cu 1,056 pentru fiecare tigara fumata
Sub 15 tigarete/ zi = risc de 2 ori mai mare .
Peste 15 tigarete/zi = risc de 2,5 ori mai mare
Peste 40 de tigarete/zi =risc de 9 ori mai mare !!!

18

Speranta de viata a fumatorilor este cu 10 ani mai redusa


decat cea a nefumatorilor

Studiu prospectiv efectuat in Australia in 2015: 204,953 de persoane cu vrste intre


45 si 75 de ani. Rata estimat de deces este de departe semnificativ mai mare la
fumtori.
19

Banks et al. BMC Medicine 2015 13:38 doi:10.1186/s12916-015-0281-z

II.CUM SE PRODUC EFECTELE NOCIVE


ALE FUMATULUI ?

20

Fumul de tigara contine peste 7000 de substante.


Dintre acestea cel putin 250 pot cauza boli
Cel putin 69 de substante pot declansa cancer!.
Intre acestea se regasesc:
Acetaldehida
Amine aromatica
Arsenic
Benzen
Benzopiren
Beriliu
1,3Butadiene
Cadmiu

Crom
Oxid etilenic
Formaldehida
Nichel
Polonium-210 (radioactive)
Hidrocarburi policiclice
Nitrozamine
Clorura de vinil

National Cancer Institute.http://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/tobacco/cessation-fact-sheet

21

I.1.Cum apare dependenta de fumat ?

Nicotina se leaga de un receptor


specific (receptorul nicotinic 42) din
creier). Prin stimularea acestui
receptor se eliberareaza dopamin,
substanta care creeaza senzatia de
bine a fumatorului si sete responsabil
de sistemul de recompens a
fumatorului. Dopamina se degradeaza
treptat fapt care duce la diminuarea
senzatiei de bine. Din acest motiv
fumatorul isi aprinde o noua tigara.
Astfel apare dependenta!

Nicotina
Dopamina

Coe JW et al. Presentat la 11th Annual Meeting and 7th European Conference of the Society for Research on
22Nicotine
and Tobacco. 2005. Prague, Czech Republic. 2. Picciotto MR et al. Nicotine Tob Res. 1999; Suppl 2:S121-S125.

I.2.Cum imbolnaveste si omoara fumatul ? (1)

Efectele nocive ale fumatului se realizeaza prin actiunea:


1. Nicotinei;
2. Monooxidului de carbon
3. Gudroanelor si altor substante cancerigene
4. Substantelor aditive
23

I.2.Cum imbolnaveste si omoara fumatul ? (2)


Efectele nicotinei:
1. Stimuleaza sistemul nervos central
2. Stimuleaza glanda suprarenala
Prin aceste doua mecanisme creste cantitatea de adrenalina din sange. Aceasta
determina accelerarea ritmului inimii sicresterea tensiunii arteriale;

3.Creste cantitatea de colesterol rau (LDL colesterol) care se depune


pe peretii arterelor
4. Scade cantitatea de oxid nitric din celulele endoteliale care
captusesc arterele pe dinauntru. In felul acesta arterele devin mai putin
elastice si nu se mai apara de depunerea de colesterol pe pereti
Prin mecanismele 3 si 4 se accelereaza depunerea de colesterol pe peretii interni ai
arterelor; se accelereaza, deci, ateroscleroza

24

I.2.Cum imbolnaveste si omoara fumatul ? (3)


Nicotina contribuie, deci, la accelerarea
procesului de ateroscleroza care conduce la
ingustarea arterelor si chiar la blocarea
(ocluzia) lor.

Ateroscleroza

Depunere de
Colesterol (placa)

Astfel apare infarctul de miocard (daca ocluzia se produce pe arterele


inimii) un accident vascular cerebral (daca ocluzia se produce pe
arterele creierului) sau o arterita la nivelul membrelor inferioare care
poate duce pana la gangrena care necesita amputatie.
Dat fiind accelerarea procesului de ateroscleroza la fumatori arterele
acestora sunt de obicei cu 10 ani mai batrane comparativ cu arterele
nefumatorului. Altfel spus, umatorul este cu 10 ani mai batran in
interior decat varsta sa cronologica.
25

I.2.Cum imbolnaveste si omoara fumatul ? (4)


Efectele monooxidului de carbon:
Monoxidul de carbon din fumul de tigara se leaga de
hemoglobina (substanta aflata in globulele rosii si care este
raspunzatoare de transportul de oxigen in organism sub forma de
oxihemoglobina).
Astfel, o parte a hemoglobinei se transforma in
carboxihemoglobina. In felul acesta cantitatea de oxihemoglobina
scade fapt care se traduce prin reducerea cantitatii de oxigen
care ajunge la organele interne. In acest mod, capacitatea de
efort a fumatorului scade.
26

I.2.Cum imbolnaveste si omoara fumatul ? (5)


Efectele gudroanelor si altor substante cancerigene:
In fumul de tigara se regasesc peste 4000
de substante dintre care cel putin 50 sunt
cancerigene. Intre acestea se afla
hidrocarburi aromatice polinucleare, amine
aromatice, nitrozamine, particole
radioactive poloniu radioactiv- aldehide,
arsenic etc.)
Cel mai frecvent cancer indus de fumat este cancerul pulmonar
27

I.2.Cum imbolnaveste si omoara fumatul ? (6)

Actiunea substantelor aditive:


- au efect de potentare a dependentei de nicotina si au efect
toxic;

28

III. TIPURI DE FUMATORI


29

Tipuri de fumatori
Exista 3 tipuri de fumatori :
-activi
-pasivi (fumatori la mana a doua): - expusi
voluntar sau involuntar la fumul de tigara
emanat de un fumator
-inconstienti (fumatori la mana a treia):
acestia aspira componentele fumului de
tigara care sunt depozitate pe
suprafete,haine, mochete, etc.
30

Fumatul pasiv (1)

Efectul unei singure tigari fumate intr-o camera: sunt necesare


aproximativ 2 ore pentru a se putea ajunge la nivelul minim de
siguran admis pentru particulele respirabile
31

Ott et al. J. Air & Waste Manage. Assoc, 2003

Fumatul pasiv (2)

Concentraia medie a particulelor respirabile din fumul de tutun


emanat de catre un fumator este aproape zero atunci cnd exist
cureni de aer sau nefumatorul se afla la distan mai mare de 2
metri fa de fumtor. n schimb, lng fumtor concentratia este
aproape la fel de mare ca n camerele n care se fumeaz
(Klepeis NE. J Air Waste Manag Assoc.2007 May;57(5):522-3

32

Fumatul pasiv (3)


Fumatul pasiv este la fel de nociv ca si fumatul activ.
Multe toxine sunt prezente n fumul lateral n concentraii mai nalte
dect n cel principal, inhalat direct de catre fumator. Curentul lateral
nefiltrat permite apariia unor concentraii de 50 de ori mai mari de
nitrosamine faa de curentul principal.
Dupa o ora de fumat ntr-o camer nchisa , nefumtorul care se afla
n acceai ncpere cu cel care fumeza, inhaleaza cantiti egale de
nitrozamine cu cele existente n 15 igri filtrate.

Fumatul si sanatatea publica in Romania. Cunostinte, atitudini si practici legate de


consumul de produse din tutun in randul populatiei generale din Romania, 2004.33

Fumatul pasiv (4)


Conform Autoritii n Sntate i Securitate (HSA) din Irlanda:
-exista dovezi convingtoare ca lucrul alturi de ali angajaI
fumtori crete riscul de apariie a cancerului pulmonar cu 20-30%
la persoanele nefumtoare.
-riscul bolilor cardiace crete cu 25-35% la angajatii ai caror
colegi sunt fumatori.
- Riscul cel mai mare il au angajatii nefumatori din turism,
hoteluri si restaurante ai cror colegi sunt fumtori.
34

Fumatul pasiv (5)

Aceste date explica severitatea legii antifumat adoptata in unele tari


cum ar fi Anglia si Irlanda. n fiecare an n Marea Britanie se nregistreaza aproximativ 600 de decese care se datoreaza cancerului
pulmonar i 12.000 de cazuri de boli cardiace la nefumtori care pot
fi atribuite fumatului pasiv.
Expunerea la fumat pasiv a condus la 600.000 de decese premature
in toata lumea in anul 2010.

35

Fumatul pasiv ce nu stie publicul despre fumatul pe


balcoane sau pe terase (1)
Studiu, 8 ri europene (2009 2011):
nivelul nicotinei n aerul din faa spaiilor publice n care fumatul este
interzis, este de 10 ori mai mare n cazul spaiilor semi-deschise (cu
acoperi i/ sau 1 perete) comparativ cu spaiile total deschise
(concentraie medie de 4,23 mg/m3 fa de 0,58) => fumat excesiv!.
In interiorul spaiilor publice n care NU se fumeaz, concentraia de
nicotin este de peste 3 ori mai mare dac afar se fumeaz n spaii
semi-deschise (1,44 mg/m3) fa de situaia n care afar se fumeaz
n spaii deschise (0,40 mg/m3)
=> fumat pasiv.
PloS One 2012;7(8):e42130. doi: 10.1371/journal.pone.0042130. Epub 2012 Aug
36
Lopez L et al. Tob Control 2010 Feb;19(1):19-23. doi: 10.1136/tc.2009.030544. Epub 2009 Oct.

Fumatul pasiv ce nu stie publicul despre fumatul pe


balcoane sau pe terase (2)
Studiu 2007 (Merlbourne, Australia):
-Concentraia de particule a crescut in interiorul restaurantului (in care
NU se fuma) de fiecare dat cnd pe teras se fuma, ajungndu-se i la
valori de 60 de ori mai mari (de la 8.4 g/m3 la 483.9 g/m3) n cazul
teraselor cu muli fumtori.
S-a calculat c, n medie, expunerea NEFUMATORILOR aflati in interior
crete cu aproximativ 30% pentru fiecare persoan care fumeaz. Daca
terasa este acoperit, expunerea crete suplimentar cu 50% !

Cameron et al. Tob Control 2010 Feb;19(1):19-23. doi: 10.1136/tc.2009.030544. Epub 2009
37 Oct.

Fumatul pasiv ce nu stie publicul despre fumatul pe


balcoane sau pe terase (3)
Studiu 2009: Dovada incontestabil a expunerii nefumatorilor aflati pe o
teras unde se fumeaz dei n interiorul localului nu se fumeaz:
- Cotinina (produs de degradare a nicotinei) msurat n saliva
nefumtorilor care au stat n zona pentru fumat a teraselor barurilor
ori restaurantelor a crescut cu 162%, dup 6 ore de expunere.
- Prin comparaie, n cazul nefumtorilor care au stat pe o teras n care
nu se fuma, cotinina salivar a crescut cu doar 16% (56).

Sureda X et al. , Environ Health Prospect2013 Jul;121(7):766-73. doi: 10.1289/ehp.1205806. Epub 2013 May 7.

38

Fumatul inconstient (la mana a treia)(1)


Fumatul la mana a treia este indus de reziduul, aparent invizibil ,
depus pe prul i hainele fumtorului , dar i pe covoare, canapele ,
etc i care poate persista mult timp chiar dac camera este aerisita.
Acesta conine metale grele, carcinogene i substane
radioactive . . . .
Rabin, Roni. A New Cigarette Hazard: Third-Hand Smoke, The New York Times, Jan. 3, 2009.

IMPORTANT!
Fumatul nafara casei NU protejeaza complet locuina fumtorului
de fumat pasiv i expunerea copiilor la fumat pasiv. Fumul tigarii
fumate pe balcon patrunde in casaparticolele se depun pe
perdele, covoare, haine, mochete
Matt GE et all. Tob Control. 2004 Mar;13(1):29-37.
39

Fumatul inconstient (la mana a treia)(2)


Fumatul la mana a treia se produce astfel (cei trei R):
1.Ramane!: particulele din fumul de igar se depun pe suprafeele din jurul locului
unde s-a fumat. Aceste particule contin aproximativ 11 substante cancerigene i
alte substante toxice i iritante (nicotina, cianuri, plumb, arsenic, hirocarburi
aromantice, substane radioactive);
2.Retransforma!: substantele din particulele depuse retransforma n faz de gaz.
Astfel,In urma acestui proces denumit off-gasing , reziduul de tutun depozitat pe
suprafee continu eliminarea de toxine n atmosfer, chiar i dup ncetarea
fumatului propriu-zis;
3. Reactioneaza!: substantele degajate reactioneaza cu oxidul nitric din sange si
cu ozonul din atmosfera rezultand nitrosamine, formaldehid i alte substane
chimice cu potential cancerigen. Contaminarea fumatorului involuntar (la mana a
treia) se face prin inhalare, contactul pielii cu produsele din tutun si prin ingestia
acestora.

40
Sleiman M, et al (April 2010). Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 107 (15): 657681. doi:10.1073/pnas.0912820107

Fumatul inconstient (la mana a treia)(3)


Fumatul involuntar (fumatul la mana a treia) se produce deci :
in casele fumatorilor (membri familiei acestora)
in apartamente / case locuite anterior de fumatori (o casa ramane contaminata
chiar si la 2 luni de la parasirea ei de catre fumatori)
Matt GE et all. Tob Control. 2004 Mar;13(1):29-37.

in complexe de garsoniere unde fumatul este permis,


in automobilele fumtorilor (maini second-hand folosite anterior de fumatori !)
in camerele de hotel. In hoteluri expunerea personalului la fumat la mana a treia
este mai mare dacat a locatarilor ocazionali
Leslie Zellers & Samantha K. Graff, Tobacco Control Legal Consortium, Workplace Smoking: Options for
Employees and Legal Risks for Employers (2008)

CONCLUZIA unui studiu efectuat in 2009 in (Boston, USA):


89% dintre locuintele NEFUMATORILOR (!) erau contaminate cu nicotina
provenita din locuintele fumatorilor existente in acelasi bloc
Tob Control doi:10.1136/tc.2009.029728
41

Concluzii preliminare (1)


1.Crearea de spatii semi-deschise (pe terasele restaurantelor, cluburilor,
etc) provoaca nefumatorilor fumat pasiv iar fumatorilor fumat excesiv
2.Fumatul inafara caselor fumatorilor sau pe terasele restaurantelor,
cluburilor, etc NU protejeaza de fumat pasiv spatiile interioare in care se
afla nefumatorii.
3.Nici un sistem de ventilatie (inclusiv cel cu presiune negativa) nu poate
evita contaminarea spatiilor nefumatorilor de particolele degajate in
spatiile pentru fumatori
Samet JM, et al ASHRAE's Environmental Tobacco Smoke Position Document Committee. ASHRAE position document on
environmental tobacco smoke. Atlanta, GA. American Society of Heating Refrigeration and Air Conditioning, 2005.
42

Concluzii preliminare (2)

4.Singura modalitate de a exclude fumatul pasiv dintr-un anumit spatiu


(inchis/ semideschis) este interzicerea completa a fumatului in acel spatiu
Institute of Medicine. Chapter 7: Exposure to environmental tobacco smoke. In: Clearing the Air: Asthma and Indoor Air
Exposures, National Academy Press, Washington, DC 2000. p.263.
US Department of Health and Human Services. The Health Consequences of Involuntary Exposure to Tobacco Smoke: A
Report of the Surgeon General. US Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and Prevention, National
C, 2006.
World Health Organization. Protection From Exposure to Second-hand Tobacco Smoke, WHO Press, Geneva 2007.

43

IV. IMPACTUL FUMATULUI PASIV SAU


INCONSTIENT ASUPRA COPIILOR

44

Gravidele care fumeaza ameninta cresterea si dezvoltarea


normala a propriului copil inca din viata intrauterina

-Nivelul de expunere al unui fetus a carui


mama fumeaza activ este egal cu cel al
unui fumator activ.
- Pot aparea malformatii:
- cardiovasculare
- ale membrelor;
- ale ochilor
- gastrointestinale
- Pot aparea si tulburari neuropsihice.
45

Reducerea greutatii la nastere


Deficitul de greutate inregistrat la nastere
asociat cu fumatul este de la 100 la 300 de
grame, n functie de numrul de tigari
fumate .

Nastere prematura
Femeile care fumeaza au cu 1.3-2.5 ori mai
multe sanse de a avea o nastere prematura,

Moarte subita infantila


In unele studii 20-90% dintre cazurile de moarte subita infantila au
fost asociate cu fumatul in timpul sarcinii
46

Fumatul in timpul sarcinii poate induce afectiuni


psihice copilului care se va naste
Deepresie
Agresivitate
Tendinta la infractionalitate

Ardesheer Talati. Maternal Smoking During Pregnancy and Bipolar Disorder in Offspring. American Journal of Psychiatry, 2013; 170
(10): 1178 DOI: 10.1176/appi.ajp.2013.12121500. http://ajp.psychiatryonline.org/article.aspx?articleID=1746572
Gaysina D, Fergusson DM, Leve LD, et al. Maternal Smoking During Pregnancy and Offspring Conduct Problems: Evidence From
3 Independent Genetically Sensitive Research Designs. JAMA Psychiatry, 2013; DOI: 10.1001/jamapsychiatry.2013.127. http://
archpsyc.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=1716166
Lotfipour S, Ferguson E, Leonard G, Perron M, Pike B, Richer L, Sguin JR, Toro R, Veillette S, Pausova Z, Paus T. Orbitofrontal
cortex and drug use during adolescence: role of prenatal exposure to maternal smoking and BDNF genotype. Archives of General
Psychiatry, 2009 Nov;66(11):1244-52. doi: 10.1001/archgenpsychiatry.2009.124. http://archpsyc.jamanetwork.com/article.aspx?
articleid=210420
Slotkin TA. Maternal Smoking and Conduct Disorder in the Offspring. JAMA Psychiatry, 2013; DOI: 10.1001/jamapsychiatry.
2013.1951. http://archpsyc.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=1716165
47

Afectarea respiratorie a copiilor supusi fumatului pasiv


Incidenta bolilor respiratorii (astm bronsic, infectii acute si cronice de
cai respiratorii) este semnificativ mai mare la copiii expusi fumatului
pasiv (cu alte cuvinte a copiilor care traiesc in acelasi stabiliment cu
adulti fumatori).
Expunerea la fumat pasiv a copiilor are repercursiuni asupra calitatii
vietii lor deoarece acestia se imbolnavesc mai frecvent si
absenteaza mai des de la scoala.

- Mannino DM et al. Tob Control. 1996;5(1):13.


- Burke H et al Pediatrics. 2012;129(4):735.US Department of Health and Human Services. The Health Consequences of Involuntary Exposure to Tobacco Smoke:
A Report of the Surgeon General. US Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and Prevention,
National C, 2006.
- California Environmental Protection Agency (Cal EPA) and Air Resources Board. Proposed identification of environmental tobacco
48
smoke as a toxic air contaminant. California Environmental Protection Agency; Sacramento, 2005.

V. COPIII SI ADOLESCENTII
PRINCIPALA TINTA A IDUSTRIEI
TUTUNULUI

49

Alturat putei
vedea rezultatul
unei supravegheri
efectuate n SUA
pe o perioad de
11 ani. Peste 50%
dintre fumtori au
nceput s fumeze
nainte de 18 ani,
de regul la 14
15 ani.
Pe aceste date se
bazeaz i
industria tutunului
n promovarea
osten-tativ a
produselor sale.

Fumat initiat la 18 ani sau mai tarziu


Fumat initiat inainte de
18 ani

Vrsta de iniiere a fumatului n populaia Statelor Unite ale Americii ,12-18 ani
i,respectiv, peste 18 ani (studiu efectuat pe o perioad de 11 ani).
Sursa: Substance Abuse and Mental Health Services Administration, Center for Behavioral Health Statistics and Quality,
National Survey on Drug Use and Health, 2002-2012. Date preluate din The Health Consequences of
Smoking50 Years of Progress A Report of the Surgeon General Executive Summary . U.S.
DEPARTMENT OF HEALTH AND HUMAN SERVICES Public Health Service, Office of the Surgeon
General Rockville, MD , 2014
50

Tinerii: tinta industriei tutunului


Phillip Morris:
Adolescentul de astazi este clientul nostru potential de
maine si majoritatea fumatorilor incep sa fumeze in
adolescenta. Comportamentul fata de fumat al
adolescentilor este in mod particular important pentru
Phillip Morris
(Phillip Morris, Special Report, Young Smokers:Prevalence, Trends, Implications and Related
Demographic Trends, March 31, 1981, Bates No. 1000390803.).

RJ Reynolds:
...segmentul de populatie 14-18 ani este un segment in
crestere al populatiei de fumatori. RJR-T trebuie sa
stabileasca repede un brand nou de succes pe aceasta
piata pentru mentinerea pe termen lung a pozitiei noastre
(RJ Reynolds, Planned Assumptions and Forecast for the Period 1977-1986, March 15, 1976, Bates No. 502819513 -953227.
Brown & Williamson, Memo by RL Johnson, Brand Manager, to Executive Vice President Pittman, February 21, 1973, Bates No. 680135996).
51

VI.LEGEA NR. 15/2016


(Legea de modicare a Legii nr. 349/2002


pentru prevenirea si combaterea efectelor
produselor din tutun)

52

Necesitatea modificarii Legii nr. 349/2002 (forma anterioara a Legii


antifumat) a aparut urmare a constatarii ineficientei acesteia prin
imposibilitatii separarii complete, in spatiile publice inchise
(restaurante, cluburi, baruri, etc.) a spatiilor destinate fumatorilor de
cele destinate nefumatorilor.
Crearea de zone pentru fumatori/nefumatori in acelasi spatiu
inchis (modalitate de aplicare a Legii nr.349) s-a dovedit a fi mai
degraba o gluma in urma careia majoritatea de 74% a nefumatorilor
din Romania a fost discrimnata, fiind practic obligata sa fumeze
pasiv in aceste spatii.
53

Obiectivul Legii nr. 15/2015


Art. 1.
Prezenta lege stabilete unele msuri privind prevenirea i combaterea
consumului produselor din tutun, prin interzicerea complet a fumatului n
toate spaiile publice nchise, n spaiile nchise de la locul de munc i
n locurile de joac pentru copii, prin inscripionarea pachetelor cu produse
din tutun, prin desfurarea de campanii de informare i educare a populaiei,
informarea consumatorilor cu privire la produsele din tutun pe care urmeaz
s le achiziioneze, prin indicarea n produsele finale a coninutului de gudron,
nicotin i monoxid de carbon, prin unele msuri privind utilizarea
ingredientelor pentru produsele din tutun
avnd ca scop protejarea sntii persoanelor fumtoare i
nefumtoare de efectele duntoare ale fumatului, prevenirea rspndirii
fumatului n rndul minorilor i asigurarea unui nivel adecvat al calitii
vieii populaiei din Romnia."

54

Prin urmare, Legea nr. 15/2016 are drept obiectiv


respectarea unei prevederi Constitutionale majore,
respectiv garantarea dreptului la sanatate ATAT PENTRU
NEFUMATORI (care trebuie sa fie feriti de fumatului pasiv)
CATSI PENTRU FUMATORI (care tebuie sa fie feriti de
fumat excesiv).

55

VII. CriVca criVcilor anV Lege nr.


15/2016 formulate de catre o parte a
massmediei

56

Legea nr. 15/2016 ar fi excesiv de severa


(cea mai dura lege antifumat din Europa)

Fals !
prevederile legilor similare din Anglia, Irlanda,
Grecia, Finlanda,Franta, Ungaria, Croatia,
Lituania, Bulgaria, Moldova sunt mai severe
comparativ cu legea romaneasca.
http://nannystateindex.org(2016)

Spre exemplu in Anglia fumatul este permis la


minim 100 m de intrarea intr-o cladire publica.

57

The Best and the Worst to Eat, Drink, Smoke and Vape in the EU
Least free

Less free

Freer

Frest

58

http://nannystateindex.org(2016)

Legea nr. 15/2016 ar discrimina fumatorii

Eronat !
Constitutia nu consacra dreptul la fumat
si nici alte drepturi specifice fumatorilor.
Neexistand aceste drepturi acuzatia de
discriminare nu are fundament (motivatia
Curtii Constitutionale (CC) nr.
29/27.01.2016).
Mai mult: aceasta lege protejeaza
fumatorii de fumat excesiv !

59

Legea nr. 15/2016 nu ar respecta dreptul la


asociere al fumatorilor

Eronat !
Obiceiul de a fuma sau dorina de a
degusta produse din tutun... nu este de
natur s determine calificarea
persoanelor care fumeaz ca alctuind o
asociaie (citat din motivatia Curtii
Constitutionale nr 29/27.01.2016).

60

Legea nr. 15/2016 nu ar respecta art. 26 din Constitutia Romaniei care


garanteaza dreptul individual de a dispune de propria persoana
(formulari: dreptul de ma sinucide, dreptul de a face ce vreau eu,
dreptul nefumatorului (sic!) de a sta langa un fumator

Eronat !
Art 26 specifica ...persoana fizic are
dreptul s dispun de ea nsi, dac nu
ncalc drepturile i libertile altora....
In consecinta dreptul de a dispune de
propria persoana este limitat pentru
fumatori in situatiile in care acestia
creeaza conditii prin care incalca dreptul
constitutional la sanatate al celor din jurul
lor (motivatia Curtii Constitutionale nr.
29/27.01.2016).

61

Legea nr. 15/2016 ar conduce la un impact economic


national negativ
(Aceasta afirmatie se sprijina pe datele statistice care arata ca industria tutunului este al doilea contributor la
bugetul de stat

Eronat !
NU industria tutunului este al doilea pltitor la
bugetul de stat ci victimele ei care platesc
pentru produsele acestei industrii!.
Bugetul niciunui stat (inclusiv al statului roman) nu
este dependent de comercializarea acestui drog.
Niciuna dintre tarile care au implementat o lege
antifumat nu a a intrat in colaps economic.
Nici un calcul economic nu poate justifica
incalcarea articolelor constitutionale nr. 22, 34, 35,
49 referitoare la apararea sanatatii cetatenilor tarii.

N.B.
A sugera faptul ca economia
Romaniei se sprijinape
veniturile obtinute de catre
industria tutunului
echivaleaza cu a sugera ca
economia Romaniei este
d e p e n d e n t a d e
comercializarea unui drog
iar statul Roman ar trebui sa
accepte sa fie complice la
comercializarea unui drog.
62

Legea nr. 15/2016 ar fi fost adoptata fara


existenta unui studiu de impact economic

Fals !
Acest studiu exista si a fost discutat in Comisiile
parlamentare in perioada de pregatire a textului
Legii.
http://www.economica.net/peste-42-000-de-romani-mor-anual-din-cauza-bolilor-provocate-de-fumat--cheltuim-1-2-mld--lei-pe-an-ca-sa-tratam-fumatorii_113694.html#ixzz45Y4vXPRq.

63

Poluarea este aste mai daunatoare decat fumatul. Datorita


poluarii speranta de viata din bucuresti este cu 10 ani mai
redusa decat in restul tarii
(D-l Liviu Mihaiu, emisiunea Intre bine si rau, 31.03.2016)

Bucuresti (2012)

Fals!
Bucurestiul se afla pe locul doi (dupa jud. Valcea) in ceea ce priveste speranta de viata.
64
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-17596267-unde-traieste-cel-mai-mult-romania-judetele-durata-viata-cea-mai-ridicata-din-tara-noastra.htm

VIII. DE CE NU TREBUIE MODIFICATA


LEGEA NR. 15/2016
(CriVca amendamentelor depuse de unii
senatori in vederea modicarii
Legii nr. 15/2016)

65

IMPORTANT PENTRU DISCUTIA CARE URMEAZA


CONSTITUTIA GARANTEAZA DREPTUL LA SANATATE
PENTRU TOTI CETATENII (art 24, 34,35,49).
STATUL ARE DECI OBLIGATIAEL DE A ASIGURA:
1. DEPLINA PROTECTIE A NEFUMATORILOR FATA DE
FUMATUL PASIV SAU INVOLUNTAR
2. DESCURAJAREA FUMATULUI
3. PROTEJAREA FUMATORILOR DE FUMATUL EXCESIV
66

Amendamentele domnului senator


Daniel Fenechiu


1.Definitia spatiului public inchis existenta in Legea nr. 15/2016
(respectiv acel spatiu care are minim doi pereti si un acoperis) ar fi
necorespunzatoare. Definitia propusa: spatiu inconjurat cu pereti de
jur imprejur
2. Ar trebui create camere special amenajate care s serveasc
exclusiv fumatului i activitilor asociate fumatului, cum ar fi de
exemplu consumul de cafea, buturi calde sau buturi rcoritoare,
etc..
3.Permisiunea ca fumtorii s se constitute n asociaii sau cluburi de
fumtori care pot amenaja spaii destinate exclusiv fumatului i
activitilor asociate fumatului.
67

Raspunsuri la amendamentele domnului senator


Daniel Fenechiu

1.Definitia spatiului public inchis existenta in Legea nr. 15/2016
(respectiv acel spatiu care are minim doi pereti si un acoperis) ar fi
necorespunzatoare. Definitia propusa: spatiu inconjurat cu pereti de
jur imprejur

Raspuns:
definiia spaiului public nchis inclus n legea nr. 15/ 2016 nu
este o inventie romaneasca ci definiia recomandat de
Organizaia Mondial a Sntii (OMS) n Convenia Cadru
pentru Controlul Tutunului, tratat ratificat de Romnia

68

Redefinirea spatiului public inchis propusa de domnul Fenechiu


inseamna drum deschis pentru crearea de spatii care sa aiba doi/trei
pereti si un acoperis si care sa fie considerate drept spatii publice
semi-deschise.
In consecinta toate terasele restaurantelor, cluburilor, discotecilor
care ar indeplinii aceste criterii ar deveni spatii semi-deschise cu
fumat permis.
Accesul in aceste spatii NU poate fi interzis pentru nefumatori. In
consecinta in aceste spatii nefumatorii vor fi, din nou, siliti sa fumeze
pasiv indiferent unde ar dori sa stea: pe terasa sau in interiorul
stabilimentului (a se vedea argumentele stiintifice prezentate la
Fumatul pasiv).
69

Intr-un spatiu semiinchis gradul de expunerea la fumat creste


exponential pentru fumatori. Acestia vor fi invitati la fumat excesiv
(a se vedea argumentele stiintifice prezentate la Fumatul pasiv).
In consecinta definitia spatiului inchis propusa de domnul senator
Fenechiu ar anula practic obiectivul central al legii nr. 15/2016
respectiv protectia atat a nefumatorilor cat si a fumatorilor (art. 1).
Nefumatorii vor fi condamnati la fumat pasiv iar fumatorii la fumat
excesiv
In consecinta, aceasta definitie conduce la anularea Legii nr. 15/2016
si la incalcarea articolelor 22, 34, 35 si 49 din Constitutia Romaniei
referitoare la asigurarea dreptului la sanatatate a tuturor cetatenilor
tarii
70

Al doilea amendament al domnului senator Daniel Fenechiu (1):


Crearea de camere special amenajate care s serveasc exclusiv fumatului i activitilor
asociate fumatului, cum ar fi de exemplu consumul de cafea, buturi calde sau buturi
rcoritoare, etc.

Raspuns
I.Amendament formulat suspect de ambiguu deoarece:
1.foloseste termenul etc: Prin etc se poate usor intelege bauturi alcoolice.
Usor de presupus, se preconizeaza crearea de cafenele, baruri, restaurante,
cluburi exclusiv destinate fumatului.
2. Amendamentul este un atentat la sanatatea nefumatorilor. Aceasta deoarece
NU poate interzice accesarea camerelor destinate exclusiv fumatului de catre
nefumatori. Deci orice fumator va putea intra in aceste stabilimente insotit de
membrii nefumatori ai familiei sau cu prieteni invitati la o aniversare incalcandu-le
acestora, prin expunere la fumat pasiv, dreptul la sanatate.
71

Al doilea amendament al domnului senator Daniel Fenechiu (2):

2. (continuare). Ipoteza ca accesarea acestor spatii este o decizie


personala a nefumatorilor, pe riscul lor, in buna cunostinta de cauza, este
exclusa deoarece.
-Statul are datoria de a-si proteja cetatenii
- Curtea Constitutionala a precizat ca, deoarece fumatul (activ/
pasiv) are efecte nocive fumatorii trebuie sa-si adapteze comportamentul la cel al nefumatorilor si nu invers (Decizia CC nr. 29/27.01.2016)

72

Al doilea amendament al domnului senator Daniel Fenechiu (3):

3.Amendamentul este un atentat la sanatatea personalului nefumator


angajat al stabilimentului, personal silit la fumat pasiv permanent.
Atentie!: varianta angajarii exclusive a fumatorilor este exclusa deoarece
conduce la discriminare
4.Amendamentul este un atentat la sanatatea fumatorilor deoarece
concentratia particulelor generate de tutun ar creste enorm in aceste spatii.
Fumatorii vor fi siliti la fumat excesiv ceea ce conduce la cresterea uriasa a
riscului lor de imbolnavire. Cei mai afectati ar fi fumatorii tineri si foarte
tineri, grupe de varsta pentru care statul trebuie sa aiba o preocupare
speciala in protectia lor.
73

Al doilea amendament al domnului senator Daniel Fenechiu (4):

5. Crearea unor spaii/ camere/ locuri destinate fumatului n interiorul spaiilor publice

nchise nu asigur protecia celor care se afl n afara spaiilor respective care continua sa
fie agresionati prin fumat pasiv sau/si involuntar (la mana a treia). Particulele de tutun
emise intr-un astfel de spatiu care ar fi destinat strict fumatorilor s-ar raspandi si in spatiile
in care se afla nefumatorii.
6. Este

indubitabil demonstrat c nici o masura destinata ventilaiei spaiilor


n care se fumeaz (inclusiv crearea unei presiuni negative) nu este
complet eficienta;
Samet JM, et al ASHRAE's Environmental Tobacco Smoke Position Document Committee. ASHRAE position document on
environmental tobacco smoke. Atlanta, GA. American Society of Heating Refrigeration and Air Conditioning, 2005.

7. De retinut: Legea 15/2016 NU restrictioneaza accesul fumatorilor in nici un spatiu ci

doar le impune sa nu fumeze in aceste spatii.

74

Al treilea amendament al domnului Fenechiu


Permisiunea ca fumtorii s se cons0tute n asociaii sau cluburi de
fumtori care pot amenaja spaii speciale des0nate exclusiv fumatului i
ac0vitilor asociate fumatului.

Rspuns:
Decizia Curtii Constitutionale nr. 29 / 27.01.2016
Nu poate fi reinut nici pretinsa nclcare a dreptului de asociere, ntruct nu este
prevzut nicio interdicie pentru nicio persoan, dup criteriul opiunii de a fuma,
de a se asocia, n condiiile art. 40 alin. (1) din Constituie, n partide politice, n
sindicate, n patronate i n alte forme de asociere.
De altfel, dreptul constituional invocat nu are inciden n cauz; obiceiul de a fuma
sau dorina de a degusta produse din tutun (sens n care sesizarea face vorbire de
iniiativa constituirii unor spaii pentru degustarea produselor din tutun*) nu este
de natur s determine calificarea persoanelor care fumeaz ca alctuind o
asociaie.
75

Critica amendamentelor propuse de Domnul Senator


Sorin Bota
Amendamentul nr. 1.Permisiunea de a se fuma n cazinouri

Raspuns:
Cazinoul este un spatiu public inchis in care accesul este neingradit. El este
accesibil, deci, si nefumatorilor. Atat acestia cat si personalul cazinoului vor fi siliti la
fumat pasiv. Se incalca dreptul constitutional la apararea sanatatii. Practic aceleasi
comentarii ca cele formulate la amendamentele domnului Fenechiu
Marturia unui fost lucrator intr-un cazinou:
Am lucrat mai multi ani intr-un mare cazinou din sudul Floridei-US.Desi compania a
facut eforturi deosebite pentru limitarea efectelor nocive ale fumatului in spatiul de
joc unde aveam si eu local de munc,am avut nesansa unei operatii pe cord
deschis,medicii implantndu-mi patru bypass-uri ca sa-mi salveze viata..
76

Critica amendamentelor propuse de Domnul Senator


Sorin Bota

Amendamentul nr. 2.Permisiunea de a se fuma pe terase

Raspuns:
A se vedea comentariile de la amendamentele domnului Fenechiu

77

IX. PerspecVve ale implementarii


legii anVfumat.

78

Experienta primelor 30 de zile de la intrarea in vigoare a


Legii nr. 15/2015 este optimista. Legea este implementata fara
probleme semnificative si nu a fost inregistrat impactul economic
negativ anticipat de adversarii ei
h#p://s(rileprotv.ro/s(ri/social/bucurestenii-au-luat-cu-asalt-
aseara-centrul-vechi-au-asteptat-si-cate-o-jumatate-de-ora-
pentru-a-prinde-un-loc-la-masa.html?ref=yfp
h#p://m.adevarul.ro/economie/s(ri-economice/bilanT-legea-
an(fumat-nu-avut-efectele-scontate-patronii-restaurante-
vigoare-1_571656cb5ab6550cb8267de3/index.html

79

Experienta altor tari demonstreaza faptul ca popularitatea Legii antifumat


creste pe masura implementarii ei. Astfel:
Irlanda: daca in 2004, an in care a fost adoptata legea antifumat, 67% din populatie
sprijinea aceasta lege in 2005 legea avea sprijinul a 93% dintre cetateni
Office of Tobacco Control. Smoke-Free Workplaces in Ireland; A One-Year Review. Clane: Office of Tobacco Control, 2005. .

Uruguay: legea antifumat era sprijinita inca din 2009 de 8 din 10 cetateni, incluzand si
2/3 dintre fumatori
World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic: Implementing smoke-free environments. Geneva:
World Health Organization, 2009. ).

Kenya: 95% din populatia adulta sprijinea aceasta lege inca din 2007
Ministry of Health Kenya. Press Release. New poll: Kenyans express overwhelming support for tobacco control
measures. Nairobi: Ministry of Health Kenya, 2007.

80

X. Impactul benec major si rapid


asupra starii de sanatate a populaVei
generale

81

Efectele politicilor antifumat asupra concentratiilor de


nicotina la locul de munca
Doar interzicerea completa
a fumatului la locul de munca
a condus la reducerea
nivelelor de nicotina pana la
disparitie

Permis Restrictionat Interzis Permis Restrictionat Interzis


Birouri deschise
Alte locuri de munca

82
Hammond, SK, Environ Health Perspect 1999; 107:329.

Efectele implementarii legilor antifumat apar rapid si


sunt majore !!!
USA:
Numarul internarilor pentru boli cardiace s-a redus cu 39% dupa primul an si cu 47%
dupa trei ani de la intrarea in vigoare a legii antifumat
Huder SA, Milz S, Jordan T, Price J, Silvestri K, Butler P.Prev Med. 2007 Jul;45(1):3-8. Epub 2007 Apr 4

O metaanaliza a 11 studii publicate intre anii 2004 si 2009 a demonstrat faptul ca


interzicerea fumatului a fost urmata de o reducere cu 17% a riscului de infarct de
miocard in populatia generala
Meyers DG, Neuberger JS, He J.J Am Coll Cardiol. 2009 Sep;54(14):1249-55.

SCOTIA: atat nefumatorii cat si fumatorii au beneficiat de pe urma adoptarii legii


antifumat in 2006. In primul an numarul internarilor pentru infarct s-a redus deja cu
14% pentru fumatori, cu 19% pentru fostii fumatori si cu 21% pentru nefumatori

Pell JP, et al. N Engl J Med. 2008;359(5):482.

ITALIA (Roma): dupa adoptarea legii antifumat incidenta infarctelor s-a


redus cu 11,2% - 15,3% la populatia generala cu varste intre 35 si 74 ani.
Cesaroni G, Circulation. 2008;117(9):1183.

83

Efectele implementarii legilor antifumat apar rapid si


sunt majore !!!

AMERICA DE NORD si EUROPA:


Interzicerea fumatului a fost urmata de reducerea semnificativa a
numarului de nasteri premature si a crizelor de astm bronsic la copii
-Been JV, et al, Lancet. 2014 May;383(9928):1549-60. Epub 2014 Mar 28.
-Kabir Z,et al, PLoS One. 2013;8(3):e57441. Epub 2013 3 26.
-Cheng KW, et al, Am J Prev Med. 2011 Dec;41(6):566-72.
-Lee JT,et al, PLoS One. 2011;6(6):e20933. Epub 2011 Jun 15.

84

XI. Concluzii nale

85

Concluzii nale (1):


1. Fumatul are un impact major asupra starii de samatate a fumatoului
si a nefumatorului in special prin provocarea aparitiei de cancer si/
sau a bolilor cardiovasculare.
2. Expunerea chiar aparent minora la fumul de tutun este periculoasa.
3. Speranta de viata a fumatorilor este cu 10 ani mai redusa comparativ
cu a nefumatorilor.
4. Fumatul pasiv / involuntar are efecte severe asupra copiilor
86

Concluzii nale (2):


5. singura modalitate de a asigura protecia fa de efectele fumatului
este ca fumatorii s fumeze n aer liber, n spaii complet deschise, aflate
la distan de intrarea n cldiri. In oricare alta situatie (crearea de spatii
semideschise pa terase, cu mai multi de doi pereti si un acoperis, crearea
de spatii destinate exclusiv fumatului, etc) se creeaza conditii
inacceptabile pentru fumatul pasiv / involuntar al nefumatorilor si pentru
fumat excesiv a fumatorilor cu consecinte severe asupra starii de
sanatate a ambelor categorii.

87

Concluzii nale (3):


6. Legea nr. 15/2016 este un mare pas inainte in aparare sanatatii
nefumatorilor si in reducerea expunerii fumatorilor la efectele nocive ale
fumatului. Aceasta lege nu este cea mai dura din Europa ci este
semnificativ mai permisiva comparativ cu legislatia existenta in alte tari.
7. Experienta tarilor care au adoptat o lege asemanatoare inaintea
Romaniei a demonstrat ca implementarea acesteia are efecte benefice
rapide si semnificative
8. Initiativele actuale de modificare a Legii nr. 15/2016 reprezinta un
atentat la adresa sanatatii intregii populatii, atat a nefumatorilor (carora li
se creeaza conditiile fumatului pasiv sau involuntar) cat si a fumatorilor
(carora li se creeaza conditii pentru fumat excesiv)
88

XII. Comentarii nale

89

Comentarii nale
1.Dreptul la sanatate este un drept fundamental. Acest drept nu este negociabil si
se afla inaintea oricaror interese individuale sau de grup. In consecinta este
inadmisibil s fie prevzute norme juridice n vederea manifestrii unui obicei
particular al unor ceteni, care, n plus, contravine i prevederilor constitutionale
care obliga Statul de a asigura protejarea sntii cetenilor si.
2. Eforturile intregii comunitati (si in special al Parlamentarilor Romaniei) trebuie
sa fie indreptatea spre educatie care sa conduca la descurajarea fumatului, in
special in randul tinerilor (si nu spre incurajarea fumatului prin crearea de
stabilimente specifice).
3.Reducerea numarului celor care consuma acest drog nu poate avea decat
efecte benefice asupra starii de sanatate a intregii populatii precum si efecte
economice benefice majore prin reducerea substantiala de imbolnaviri datorarte
tutunului si, prin aceasta, reducerea enormului efort bugetar destinat, in prezent,
ingrijirii victimelor fumatului.
90

91