IMPACTUL ECONOMIC AL TURISMISMULUI INTERNAIONAL

Comertul exterior al unei tari cuprinde ntreaga activitate economica de import

si export nregistrata ntr-o perioada determinata. Balanta comerciala tine
evidenta importului si exportului si a corelarii intrarilor si iesirilor de marfuri pe
o perioada determinata de timp. Comertul invizibil este format din tranzactiile
invizibile si alcatuieste balanta invizibila, parte a balantei de plati externe. n
balanta invizibila se regasesc platile si veniturismile ce provin din: servicii
prestate n legaturisma cu comertul de marfuri; transporturismi; operatiuni de
asigurari si reasigurari; turismismul international; comertul cu licente; servicii
bancare; investitii etc. Turismismul international este parte a comertului invizibil
si deci a balantei de plati externe. Volumul turismismului international se poate
compara cu volumul comertului exterior, datorita urmatoarelor motive: modul de
provenienta a devizelor straine n industria turismistica este acelasi ca si n cazul
sumelor provenite din exporturismile de marfuri; pentru o serie de tari,
turismismul international a devenit una din principalele industrii de export;
Impactul economic total al unui volum de cheltuieli turismistice poate fi masurat
prin trei elemente: impactul direct- masoara efectele primului val de cheltuieli,
dat de raportul dintre cheltuielile facute de turismisti si utilizarea lor de catre
agentii economice (de ex: banii pe care un turismist i cheltuieste ntr-un
restaurant vor fi utilizati pentru plata materiilor prime etc. de catre restaurator);
impactul indirect- masoara efectele derivate ale primului val de cheltuieli. n
exemplul de mai sus, furnizorii de materii prime pentru restaurant vor utiliza
banii primiti pe acestea pentru plata furnizorilor lor, a chiriilor, dobnzilor etc.
impactul indus (stimulat)- masoara efectele derivate cauzate de angajatii unei
firme turistice care si cheltuiesc o parte din salarii n alte sectoare de afaceri. n
exemplul dat, angajatii restaurantului si vor cheltui o parte din salarii pentru
achizitionarea de obiecte de uz caznic, servicii medicale etc. Impactul economic
total va fi egal cu efectele impactului direct, plus impactul indirect, plus
impactul indus al cheltuielilor turismului. Efectul multiplicator al turismului (K)
este urmatorul: K = (impactul direct + impactul indirect + impactul indus) /
impactul direct
INDICATORI DE MSURARE A APORTULUI TURISMISMULUI LA
DEZVOLTAREA ECONOMIEI NAIONALE A)Indicatori globali ai cons.
turismistic 1.Sosiri de turismisti internationali la 100 locuitori (sosiri
turismisti/populatie. tarii de dest)x100 2.Calatoriile n strainatate la 100 locuitori
(calatoriile n strainatate/populatie. tarii de origine)x100 3. Destinatia
circulatiei turismistice (2 moduri) a. (sosiri turismisti internat./populatie. tarii
de dest.)x100 b.(sosiri turisti internat./suprafata tarii de dest.)x100 - arata
pragul de toleranta al populatiei si al teritoriului 4. Preferinta pentru o anumita
destinatie =(numarul de plecari spre o anumita destinatie /numarul total de
plecari) x100 5. Intensitatea neta =(numarul de plecari n strainatate

/populatieulatia tarii emitente) x100 6. Intensitatea bruta =(numarul de

voiaje/populatieulatia tarii emitente) x100 7.Nr. mediu de turismisti =(numarul
de turismisti/numarul de zile dintr-o perioada) - arata intensitatea circulatiei
turismistice ntr-un anumit interval. 8.Durata medie a sejurului: nr. zile
turismist/nr. turismisti B) Indicatori ai structurismii de cazare 1.Gradul de
ocupare al hotelului:[nr. de noptari/(nr. de locuri x nr. zile ale ofertei)]x100 2.
Ponderea activit. hoteliere n total act.de cazare: (activ. hoteliera/activ. de
cazare)x100 C) Ind. ce reflecta bugetul turismistic 1.Ven. din turismismul
international pe vizitatori sositi: total veniturismi din turismismul
international/sosiri din turismismul international 2. Ven. din turismismul
international pe cap de locuitor: total veniturismi din turismismul
international/populatieulatia tarii receptoare. 3.Chelt. din turismismul internat
pe calatorii nafara tarii: total cheltuieli din turismismul international/nr.
calatorii n strainatate 4. Chelt. din turismismul international pe cap d elocuitor:
total chelt. din turismismul internat/populatieulatia tarii de origine. 5.Cheltuiala
medie pe turismist: total chelt. din turismismul international/nr. de turismisti
dintr-o anumita perioada. 6. Indicele participarii turismismului la ncasarile
valutare ale tarii: (ncasari valutare din turismism/ncasari valutare totale) x100
7.Indicele de acoperire a importurismilor totale prin ncasari din turismism
=(ncasari din turismism /import total)x100 8.Raportul dintre soldul turismistic
si soldul balantei comerciale de plati =(soldul turismistic /soldul balantei
comerciale)x100 sau =(soldul turismistic /soldul balantei comerciale-soldul
turismistic)x100
TENDINTE PRIVIND DEZV TURISMISMULUI. In 1994 OMT a publicat
un studiu privind dezvoltarea viitoare a turismismului international care
identifica tendinte care se manifesta si azi. Aceste tendinte au fost det de o serie
de factori impartiti in variabile exogene si endogene a pietei turism.
VARIABILE EXOGENE vin din exteriorul pietei turismismului. 1) Trendul
demografic. In tarile dezvoltate din punct de vedere economic s-a constatat o
crestere a ponderii populatie de varsta a III-a in timp ce in tarile in curs de
dezvoltare a crescut ponderea populatie tinere. S-a intensificat fenomenul de
emigrare a populatiei din tari sarace spre cele bogate. Se inregistreaza o crestere
a nivelului de instruire a turismistilor, o modif a stilului de viata si o crestere a nr
femeilor in randul populatie active. Se inregistreaza o tendinta de crestere a
turism de afaceri prin noile forme de turism. 2) Reconfigurarea hartii politice
a lumii. Transf majore de ordin ec si pol intervenite in EU-C si EU-E au permis
circulatia libera a cetatenilor acestor tari. Desi niv de trai al majorit cetateni din
aceste tari e unul mediu sau scazut, totusi EU-E se anunta a fi un generator
important de fluxuri de turismisti. 3) Dezv transportului. Intotd dezv transp a
stat la baza dezv turism. In urmatorii ani dezv tehno va spori f mult eficienta
transport aeriene. Acest lucru se va realiza in 1 rand prin reducerea consum de
combustibil ceea ce va duce la scaderea tarifelr. Fact cu impact neg: incalzirea

globala a Terrei care duce la inundarea zonelor, disparitia unei parti imp din
flora si fauna, raspandirea unei boli in anumite teritorii. VARIABILE
ENDOGENE 1) Pe masura maturismizarii pietei s-a creat un nou tip de turism
mai experimentat, sofisticat si exigent 2) Se inregistreaza un fen de fractionare
a vacantelor in care se calatoreste spre destinatii dif si se cauta activit cat mai
diversif. 3) Intensificarea luptei de concurenta. In cadrul pietei interne si
international a turism se inregistreaza o crestere f mare a nr oepratorilor ceea ce
duce la sporirea concurentei cu efecte benefice asupra calitatii produsului. 4)
Accelerarea procesului de patrundere a corporatiilor multinationale pe
piata turism. Procesul globalizarii se va accentua in viitor constituind una din
tendintele majore care vor marca evolutia industriei mondiale.
ROLUL STATULUI IN TURISMISM Motivele pt care statul intervine in dezv
turism sunt: turism paote deveni o ramura strategica a ec, turism are nevoie de
interv stat aferent in competitia international, desf activit opreatorilor de turism
tre sa se incadreze in pol turism nationala a tarii resp. In domeniul turism,
statului ii revin urm functii: 1) Functia promotionala. Statul a inceput sa aiba o
functie de promovare a ofertei nationale incepand cu 1960. Cu ocazia
investitiilor pe pietele turism international s-au deschis birouri de promvoare a
turism pe langa ambasadele si reprezentantele consulare ale statelor. Fct promo a
stat se exercita printr-un organism guvernamental. 2) Functia de stimulare. Pp
interventia statului prin stimularea invest in domeniul turism in special in
infrastruct. Statul face invest considerabile in infrastr generala pt a facilita
accesul la oferta turism (aeroporturismi, cai ferate, retea electricitate, restaurare
obiective) 3) Functia de interventie. Se manif prin interv stat pt protectia
consumat de turism si protejarea propriilor operat de turism in competitia
international. Se realizeaza prin reglementari legislative emise cu privire la
functionarea unitatilor, conducerea lor, stabilirea tarifelor, clasif unitatilor. 4)
Functia de coordonare. Integrarea turism intr-o strategie ec nationala se explica
prin sensibilit industriei turism care e infl usor de evenim ec, pol, nat, soc.
Integrarea turism in strategia ec nat permite colaborarea intre state in domeniile
turism international. Domenii de colaborare: dezv si promov unor zone comune,
prot mediu inconj, schimburi de info turism
ORGANIZAREA ACTIVITATII TURISM IN ROM La nivel macroec turism
e controlat coord si stimulat de Autoritatea Nationala de Turismism care
functioneaza in interiorul Min. Constructiilor, Transport si Turismismului. In
cadrul ANT functioneaza 3 directii: 1) Dir. Gen. de Promovare - org si
realizeaza activit de promov a ROM atat in tara cat si in strainatate; realiz pol de
promov turism pe baza progr de mk si promovare; propune si realiz modificari si
completari la actele normative din domeniul promov turism; elaboreaza
materialele publicitare, le diversifica, repartiz, se ocupa de pagina web etc. 2)
Dir. Gen. de Dezv. - initiaza, propune si urmareste aplicarea strateg nat si a pol

nat in domeniul turism; initiaza si coord progr de dezv turism si urmareste

implementarea lui; coord activit de invatamant si cercetare in dom turism; reprez
si sustine interesele asociatiilor profes din turisml; colabor cu organism
international si reprez autorit nat de turism in rel cu acestea. 3) Dir Gen. de
Autorizare si Control - clasifica structurismile de cazare, elibereaza brevete si
licente de turism, verif periodic cdt de function a unit de turism
TEORIILE SPECIALIZARII INTERNATIONAL. IN TURISMISM. este
rezultatul unui proces obiectiv desfasurat in timp de agentii unei tari. Turism int.
este o componenta a specializarii internationale. O cdt esentiala a specializ
international in turism este existenta unei cereri interne f mari de turism. Cant si
calit adica exigenta acestei cereri interne creeaza cdt specializarii international.
Acest lucru are loc pt ca se creeaza o infrastructurisma turism care va
corespunde si exigentelor international. Specializ international are ca baza 3
teorii: 1) Teoria cererii: o tara se poate specializa pe turism international dupa
ce si-a creat o oferta care sa coresp exigentelor pietei interne. Cererea turism
poate fi structurismata in cereri: interna, intraregionala si international. 2) Teoria
dotarilor factoriale: factorii din turism reprez resursele unei tari utilizate pt a
satisface consumul turismistic: potentialul naturismal si antropic, personalul din
turism, infrastruct generala si specifica turism, res de capital. a) Potentialul nat
se refera la elem de relief, clima, vegetatie, hidrografie, fauna; pot antropic se
ref la obiectivele turism culturismale, relig, arhitect, tehnice, la obiceiuri, traditii,
adica tot ce e creat de om si a primit valente turism. Res nat si antropice ale unei
tari devin res turism daca coresp criteriilor de atractivitate, accesibilitate si
posibilit de valorif. Turism international e sg ramura ec care valorifica aceste res
fara sa-l distruga. Infrastr specifica turism se ref la struct de primire care tre sa
coresp asteptarilor cantitativ si calitativ. b) Forta de munca din turism: tre
analizata cantitativ si calitativ. In tarile dezv dpdv turism populatie ocupata in
turism in totalul populatie active are o pondere 5-7%. Pe langa aspectul cant se
urmareste si aspectul calit adica pregatirea, calificarea si competenta
profesionala a celor care lucreazain turism. 3) Teoria costurismilor
comparative: are la baza o alta teorie, cea emisa de David Ricardo "o tara e
interesata sa se specializeze in productia acelor bunuri a caror cost de productie
e m mic decat in alte tari". Se pot specializa in turism international si tarile care
produc cu un consum ridicat toate prod dar prod turism sunt prod la cm mici
costurismi.
CEREREA TURISMISTIC MONDIAL cunoaste evolutii cantitative si
calitative considerabile, ce influenteaza direct piata mondiala. Circulatia
turismistica internationala este nteleasa ca "totalitatea tranzactiilor comerciale
(cu servicii si marfuri) care premerg, nsotesc si decurg din calatoriile
turismistice internationale". Fr. Vellas, a identificat trasaturismi ale fluxurilor
turismistice internationale: -Fluxurile turismistice internationale sunt deosebit de

concentrate; Concentrarea puternica a fluxurilor turismistice este rezultatul

caracteristicilor cererii turismistice internationale, ct si ale sectorului turismistic
ce solicita mobilizarea de investitii considerabile. Aceasta concentrare a scazut
pentru Europa si America, o noua regiune nregistrnd cresteri semnificative.
Este vorba despre Asia de Est si Pacific. -Pe lnga concentrare, fluxurile
turismistice internationale nregistreaza o regionalizare accentuata; Spre
exemplu, n Europa aproape 3/4 din turism international corespunde deplasarilor
de rezidenti dintr-o tara n alta a aceleasi regiuni. -n privinta deplasarii, se
constata tendinta pierderii n timp a suprematiei transportului rutier n favoarea
celui aerian. n aceasta tendinta mondiala se nscrie si Romnia, unde deplasarea
pe calea aeriana, att la sosiri ct si la plecari, a crescut n timp ajungnd la
15,74% n 2005 din totalul sosirilor si 12,34% din totalul plecarilor. n 1993
ponderea transportului aerian n otalul plecarilor era de 1,49%. -ncasarile din
turismismul international au un ritm de crestere mai accentuat dect sosirile de
turismisti. Ponderea ncasarilor din turismism n comertul international este n
continua crestere.
EVOLUTIA IN DINAMICA A CIRCULATIEI TURISM. Desi in timp
turism international a cunoscut multe impedimente el ramane unul din sect econ
cu cm dinamica dezv pozitiva. In intervalul 1995-2005 se obs cresteri si
descresteri ale variatiilor anuale la sosirile de turismisti cu extreme importante
ce merg de la -1,7 la 11,01. Val poz si neg ale var anuale dovedesc sensibilit f
ridicata a turism international. la evenim de ordin ec, pol, soc. Ritmul sau
variatia anuala a incasarilor este m mare k cea a sosirilor in sens poz sau neg.
Din analiza mediilor variatiilor anuale la sosiri de turism se obs: 1950-59 :
media variatiilor a fost 11,7%, 1960-69: 8,3%, 1970-79: 6,1%, 1980-89: 4%
1990-99: 4,17%. Se obs o descrestere a variatiilro anuale. In privinta incasarilor
mediile variatiilor anuale nu sunt elocvente pt a stabili o tendinta cresc sau
descresc. Principalii factori care au contribuit la dezv turism: 1) Fact poz de
stimulare: relansarea ec a unor regiuni m slab dezv, nteresul crescut al tarilor
dezv pt populatie si cult tarilor in curs de dezv iar in EU pt tarile din C si E, o
mare capacitate a populatie dpdv al V si al t liber de a efectua calatorii in
strainat, cresterea nr de consumat care dispun de mijl financiare suficiente pt a
calatori in strain, cresterea imp legaturismilor etnice intre populatie din diverse
reg, sporirea schimb comerciale intrareg si interreg stimulate de pol orientate
spre privatizare, influenta crescatoare a informaticii asupra sistde distributie. 2)
Fact negativi de infranare: lipsa fonduri pt finantarea infrastr, a echipam
necesare exploatarii optime a res turism din reg, riscul de conflict intre operat
turism si populatie gazda datorita unor actiuni ce afecteaza mediul. In concl se
poate afirma k ritmul de crestere relativa a turism international din ultimul
deceniu al sec XX nu a avut nivelul atins in deceniul 9 al sec XX. Cu toate astea
turism continua sa se dezv in ciuda nr influente negative de ordin pol, ec si soc.

EVOLUTIA IN SPATIU A CIRCULATIEI TURISM. In conditia cresterii

constante la nivel mondial a turism locul ocupat de diverse destinatii in ierarhia
mondiala a cunoscut modif permanente. Au aparut noi destin cu potential mare
atractiv pt recenta deschidere spre lume. Distributia spatiala a circ turism este
inegala. Aceasta e rezultatul m multor factori combinati: repartizarea
potentialului turism, dimensiuniea si promovarea ofertei turism, traditia unor
destinatii, dezv ec-soc, etc. Dinamica permanenta pe plan ec si manifestata de
anumite zone se oglindeste si in turismism. In privinta sosirilor in anul 1970 EU
detinea suprematia impreuna cu AM aveau peste 90% din tot mond. In timp
ponderea a scazut ajungand in 2003 la 75%. Beneficiara a fost AS-E si Pacific
care in 2003 au inregistreaza o crestere cu cca. 16%. Fata de 1950 AFR a
inregistreazaistreaza o crestere nesemnif in timp ce Orient. Mijl. arata un
potential de crestere. In privinta incasarilor se pastreaza pozitia secundara in
ierarhia mondiala a AM pt 2003. Daca in 1960 EU si AM aveau o pondere in
incasari de peste 90% aceasta a scazut pana la 75% in 2003. Statisticile OMT
din 2006 ne prezinta urm harta a ierarhiei mondiale: primele destinatii din
lume la sosiri: FRA, ESP, USA, CHN, ITA; UK, MEX, GER, TURISM, AUT;
primele destinatii din lume la ncasari: USA, ESP, FRA, ITA, UK, CHN,
GER, TURISM, MEX, AUT, AUS zonele cu cea mai mare dezvoltare
turismistica din ultimul timp: CHN, MEX, RUS, THA, ARG, KOR, TURISM,
BRA, CZE, EGY
EVOLUTIA CIRCULATIEI TURISM IN STRUCTURISMA. Intre dezv ecsoc si dezv turism dintr-o tara exista o leg directa asa cum exista o leg intre dezv
ec-soc dezv serv. O alta leg e intre dezv ec unei tari si ponderea sa in vol valoric
al turism international. Pe masura ce o tara e m dezv dpdv ec ponderea sa in
vol valoric al turism international tinde sa depaseasca ponderea sa in vol
fizic. Cm mare dif intre ponderea in vol valoric si ponderea in vol fizic e in
cazul tarilor exp de petrol iar cm mare dif neg in cazul tarilor din EU-E
DEZVOLTAREA IN ETALARE A TURISM. Sezonalitatea activit turism e
una din particularit unui sect ec. Sezonal act turism decurge din sezonalit cererii
turism si din dependenta ofertei de factori nat. Pt majorit tarilor fluxurile turism
se concentreaza in trim al II-lea al anului, Masurarea sezonalit flux turism prez
importanta in stabilirea eficientei infrastruct turism. Acesta e motivul pt care se
rap nr innoptari hoteliere din luna de maxima cerere la nr innopt hoteliere din
luna de minima cerere (luna de min. e Febr, / max. e Iulie). Cm put sezonalit e
inregistreazaistreaza in tari care sunt dezv dpdv turism: AUT, SUI, POR, ITA.
Cm mica sezonalit in tarile Scandinave si in GER, JPN sau AUS. In ceste zone
oferta turism nu e dependenta de fact nat fiind orientata pe turism de afaceri,
congrese si de weekend. ESP care e dep de clima inregistreazaistreaza totusi o
sezonalit scazuta datorita masurilor luatede autorit pt prelung sez.

PREZENTAREA EUROPEI TURISMISTICE. EUROPA A fost si va ramane

cm vizitata destinatie dp glob ea adunand peste jum din sosirile de turism
international. In 2005 fata de 90 sos de turism international au crescut de la
398,9 mil la 441,6 mil. Ponderea ocupata de EU n tot mond s-a mentinut la
54,3%. Acelasi lucru e si la incasari in tot mond. Anul 1991 - anul de criza in
turism mond si-a pus amprenta si asupra EU inregistreazaistreaza ritmuri anuale
neg la sosiri si incasari. E utila realizarea unei delimitari in cadrul EU a tarilor
cu m traditie in turism si care inregistreazaistreaza cm mari sosiri si incasari fara
de tarile care abia si-au deschis portile spre tarile lumii. Flux turism cu destinatia
EU se indreapta spre EU-E si EU-S. In 2003 in totalul sosirilor: EU de 1.V
34,1% 2.S 32,8% 3.C si E 17% 4.N 11,9% 5. Est-Mediteraniana 4,2%
(CYP,ISR,TURISM). Ca pondere in incasar in 2003: V 36,3 S 35,1 N 14,7 C si
E 7,8 Est-Medit 7,1%. In cadrul EU putem face unele delimitari: exista tari dezv
ec cu un pot turism emitent dar cu o oferta turism m saraca: GER, BEL, NED,
UK, tari dezv ec cu un pot turism mare si cu o oferta turism bogata: FRA, ITA,
ESP, AUT, tari in curs de dezv cu pot turism mediu dar cu oferta turism
compensatorie si bine valorif: POL, TURISM, HUN, CRO; ROMs-ar incadra
intro a 4a grupa de tari in curs de dezv cu un pot turism nat si antropic bogat.
POZITIA ROMANIEI IN EUROPA Datele statistice care prezinta situatia
turism straini care au venit in ROM si a celor care au plecat din ROM inaintede
90 sunt marcate de controlul si amprenta vechiului regim. In 90 s-a obtinut un
record absolut atat la sosiri cat si la plecari. Acesta a fost un bun moment pentru
Romnia de a se impune pe piata turismistica, dar din pacate nu era pregatita sa
raspunda cerintelor unui public selectiv.
La sosiri de vizit str s-ua
inregistreazaistreaza 6,5 mil nr depasit in 2004 6,6 mil. La plecari in 90 au
plecat 11,2 mil si in 2004 6 mil. In privinta mijl de transport utilizate se
inregistreaza un regres pt majoritatea cu exceptia transport aerian care a
inregistreaza cresteri. In privinta motivatiilor care stau la baza plecarii si
sosirilor s-au inregistreaza mutatii: a crescut ponderea turism straini veniti pt
odihna vacante si afaceri, a scazut nr vizit in tranzit si care fac micul trafic de
frontiera. In privinta romanilor a scazut nr celor care pleaca pt odihna, recreere
si vacante precum si micul trafic de front in timp ce afacerile si motivele
profesionale sunt in crestere. In privinta tarilor de origine ale vizit str in ROM in
2005: 5,83 mil vizit str din care: MLD 1,4 mil, HUN 1,52 BUL 0,39 USA
119000 AFR 11000 ASIA 142000 ISR 58000 ITA 280000
PROFILUL PIETEI TURISMISTICE: FRANTA Anul 2003 a fost un an
dificil pt. turismismul mondial, lucru resimtit si de turism. francezi,
evenimentele gen razboiul din Irak, actele teroriste sau gripa aviara au afectat
negative turismul mondial. In anul 2003 Franta a inr. cca 75 mil de sosiri de
vizitatori straini, fata de anul 2002 inregistreaza o scadere cu cca 2%. De
asemenea s-a inregistreaza o scadere si a nr. noptilor petrecute de turisti straini

in Franta. Principalele tari emitente pt. Franta pt. 2003 au fost: GB si Irlanda
cu 14,8 mil sosiri, Ger 14 mil, Tarile de jos cu 12 mil, BEL, LUX, GRE, ITA,
POR, ESP, JPN. Anul 2003 confirma tendintele deja manifestate in Franta de
repliere a turistilor francezi in propia tara astfel aproape 90%din turistii francezi
si-au petrecut sejurul in propria tara.de asemenea s-au inregistrat o usoara
crestere a turismului organizat prin apelarea in proportie de 6,9% de touroperator si ag.de turism. In privinta plecarilor in strainatate francezii au realizat
in anul 2003 24 mil de sejururi in strainatate otusi ele sunt in scadere fata de
anul 2002. Principalele destunatii pt turismistii francezii au fost: ESP 7,7 mil;
ITA 3,1 mil; UK 3 mil. Alte tari BEL, MAR, GER, GRE, USA. In concluzie,
preferintele francezilor se indrepta spre Mediterana, adica ESP, ITA, TUN, MAR
precum si alte tari Europene, iar in afara Europei ei au ales si tarile zonei Asia si
Pacific. In privinta incasarilor din turismismul international remarca o scadere
fata de anul 2002. Astfel s-au inregistreazaistrat in 2003 incasari cca 32 mld
euro si cheltuieli de cca 20 mld euro. Scaderea cea mai pronuntata a
inregistreazaistrat in Fr din partea turismistilor din USA pt 2 ani consecutive
turismistii britanici au depasit chelt facute in franta de turismistii din USA.
Motivatia principala de consul turismistic a turismistilor francezi este motivatia
hedonista adica ei consuma pt a-si face o placere. Pe locul 2 in alegerea unei
destinatii sta primul impuls iar pe locul 3 este pretul. Romania ca destinatie
turismistica pt francezi conform informatiilor obtinute in urma unui studio
facut in randl unor tour-operatori in turismismul organizat a scazut durata medie
sa sejurului este de 10 zile iar chelt medie pe sejur/turism pt prestatiile turismst
este 400 euro la care se adauga transport aerian 250 euro deci in jur de 650
euro /tir in ROM. Fata de anul 1998 nr turismst francezi in ROM a crescut
constant ajungand in 2003 cca 100000 fata de 60000 in '98. Romania pierde in
competitia cu tarile vecine datorita calitatilor scazute a serviciilor si tarifelor
ridicate. Profilul turismistic francez care vin in Ro este inte 55 si 70 ani are
veniturismi medii si face parte din clasa de mijloc. Un studiu facut in randul
FRA a aratat faptul ca ei considera ca Ro nu beneficiaza de o mediatizare
corecta realitatile romanesti fiind mai putine negative decat informatiile despre
Ro.
PROFILUL PIETEI TURISMISTICE: SPANIA In ESP administratia de stat
in domeniul turismismului este reprezentata de 3 organisme - secretariatul de
stat; directia generala de turismism; institutul de turismism. La nivel local ESP
este impartita in 17 comunitati autonome care se ocupa de coordonarea si
promovarea turism. Fiecare comunitate autonoma se ocupa de reglementarea
turism si cere propriile legislatii. Cm intalnite sunt: hotelurile, hostelurile si
pensiunile, iar ca structurisma extrahoteliera sunt ff raspandite apartamentele
turismistice, capingurile, vilele de vacanta. La nivelul anului 2002 ESP detinea
cca 9 mil de locuri de cazare. Dintre acestea aproape 60% sunt hosteluri si
pensiuni. Si in ESP predomina hotelurile de 2,3 stele. Prin excelenta ESP este o

tara primitoare de turismisti. ESP are o cota de piata de cca 13 % din sectorul si
aprox 15 % din venit inregistreazaistrate in Europa. Sindromul 11 sept a deplasat
fluxurle turism spre EU conjuncturisma din care ESP a avut de castigat. Din cei
cca 51 mil turismisti care au vizitat ESP in 2003 peste 90% au fost europeni ,
cca 2% americani , 1% japonezi.Principalele piete emitatoate pt ESP sunt: 1 UK
15.4 mil turism. 2 GER, 3 FRA, Benelux, ITA. Cheltuiala medie zilnica pe
turismist a fost de 160 euro din cei 15.4 mil turismisti Britanici care au vizitat
ESP aprox 13% sunt proprietar de locuinte in aceasta tara durata medie a
sejurului depasind 4 zile. In privinta plecarilor in strainatate din cei 3.2 mil
Spanioli , 70 % au ales Europa cu FRA ITA POR, tari ale EU Est ; 27% au ales
AMC, Caralibe iar restul Asia. Cele mai mari bazine emitatoare de turismisti
dinESP sunt: Catalunya, Madrid si Valencia. Catalunya e cm indrustializata parte
a Spaniei iar locuitorii au V peste medie. Cei ce calatoresc cel mai mul in
strainatate sunt pers intre 25-40 ani care calatoresc indiferent de sezon si care
prefera localurile, discotecile si loisir. Pers de varsta a 3 calatoresc putin in
strainatate. Tipul de vacanta preferat de turismistul spaniol este 1 cu aproape
50% voiajul culturismal; 2 turismismul de litoral 3 turismismul alternativ: sport
si aventurisma; 4 si alte genuri intr-o proportie mai mica. La turismisti spanioli
se remarca tendinta de a calatorii pe cont propriu datorita libertatii de miscare.
Peste 70% din Spanioli care calatoresc in strainat au V medii si cauta serv de
buna calitate la tarife rezonabile. Romania ca destinatie turismistica pt
spanioli. Ro a inregistreazaistrat in anul 2003 cc 21000 de vizitatori spanioli,
acest nr reprezentand o crestere fata de anii anteriori. Dintre programele
culturismale cele mai bine vandute spaniolilor sunt : Programul Ro completa pt
manastiri din bucovina si partidele de vanatoare.

PROFILUL PIETEI TURISMISTICE: GERMANIA In cadrul UE

populatieorul german este populatieorul care calatoreste cel mai mult,In anul
2003 80% din populatie au cel putin o calatorie pe o durata de 4 nopti ,adica 66
mil de loc.Cu toate acestea intr-un studio facut in anul 2003 s-a observat ca in
anul 2004 germanii nu mai vor sa calatoreasca atat de mult din mai multe
motive: dorinta de a mai sta pea casa ;situaita economica cu usoare
probleme;teama de atacuri teroriste ;lipsa banilor. Calatoriile in familie isi
pastreaza o importanta .Germanii raman fideli la destinatiile lor preferate si
anume ESP, ITA, GER. In preferintele GER Turismcia a revenit in forta si vor
urma si HUN, BUL, EGY. Celebrul tour-operator TUI prefigureaza viitorul
turismismului individual,prin care turismistii individuali pot sa faca rezervari
on-line la diferiti tour-operator turismistici. De asemenea s-a observat o tendinta
de a face rtezervari in ultimul moment. Romania ca destinatie turismistica pt
Germania In ultimii ani interesul germanilor pt ROM a fost in crestere. In anul
2003 au sosit in rom aprox 380 mii de nemti. Principalele perioade de consum

turismistic in rom sunt:martie ,mai, septembrie cand se desfasoara turismismul

de cura,circuite turismistice,iar cei care fac turismism au peste 60 de ani;iunieseptembrie cand are loc turismismul de litoral practicat de familiile cu copii la
care se adauga camping,vacante active; noiembrie-decembrie pana in
martie,cand se practica turismismul montan. Principalele atractii in rom sunt
Transilvania si Bucovina, circuitele turismistice, litoralul, Delta Dunarii,
croazierele pe Dunare. Cheltuielile turismistilor germani sunt in medie de 67
euro/zi pe turismist iar barbatii cheltuie pe sejur cca 1050 in timp ce femeile
doar 950. Mijlocul de transport preferat a turismistului german este automobilul.
Inspre ROM pe primul loc se afla autoturismismul propriu apoi autocarul si apoi
avionul Probleme de imagine ale ROM in randul germanilor ROM este
perceputa ca o tare cu probleme economice si politice cu caini vagabonzi,copii
ai strazii, tigani. Alte probleme inregistreazaistrate ar fi: calitatea proasta a
infrastructurismii ; lipsa de profesionalism a personalului; lipsa vb de limbi
germane
PROFITUL PIETEI TURISMISTICE: ITALIA Cele mai recente studii arata
ca turismsitul Italian prefera sa-si petreaca vacanta in propria tara. In ultimii ani
multi italieni cauta stiluri de viata nu pun accent pe confort si cauta sa locuiasca
in localitati linistite de mici dimensiuni. De asemea ei redescopera zonele rurale,
produsele naturismale si aceentul cade pe activitatile fizice. Toate acestea se
reflecta si in alegerea destinatiilor turismstice astfel ei cauta atractii unice,
contactul cu naturisma, experiente alternative, felul preferintelor in alegerea
vacantelor este: vacanta la mare, vacante culturismale, vacante la munte,
agroturismismul, vacante pt practicarea unor sporturismi, vacante etno
gastronomice. Mijlocul de transport preferat al italienilor pentru calatorii este
automobilul, urmat de avion si de tren. O concluzie a acestui fapt este ca
majoritatea prefera vacantele pe distante scurte si medii. n evaluarea calitatii
unei vacante italienii tin cont de urmatoarele (n ordinea preferintelor): 1.
calitatea structurismii receptive 2. politetea si amabilitatea lucratorilor din
turismism 3. mediul nconjurator 4. informatiile turismistice si calitatea lor 5.
siguranta personala 6. posibilitatea pentru shopping 7. calitatea hranei 8.
preturismile 9. culturisma. ROMNIA PE PIAA TURISMISTIC ITALIAN
Evolutia sosirilor de turismisti italieni n Romania ntre 1998-2003 arata ca
puncte de inters ale italienilor n Romania: - orasele medievale din Transilvania;
- manastirile pictate, punctele culturismale si religioase; - Bucurestiul; - Delta
Dunarii; - Litoralul. Problemele de imagine ale Romniei pentru turismistii
italieni tin de: - nesiguranta destinatiei; - probleme de infrastructurisma; atitudinea neprofesionista a unor functionari; - asistenta sanitara; - tiganii.
Turismistii italieni care au vizitat Romania au apreciat astfel calitatea serviciilor
in Romania: -calitatea hotelurilor 1*; -amabilitatea lucratorilor 2*; -mediul
nconjurator 1*; -calitatea informatiilor turismistice 1*; -siguranta 1*; -shopping

1*; -calitatea mncarii 3*; -preturismi 4*; -grija autoritatilor pentru

monumentele de arta 1* .
PROFILUL PIETEI TURISM: MAREA BRITANIE si IRLANDA DE
NORD In anul 2003 au calatorit in stainatate aprox 62 mil de britanici
inregistreazaistrandu-se o crester fata de anul precedent. Brit acorda
imp.deosebita turism din motive: 1.moneda puternica 2.in timp turismismul in
UK s-a transf intr-un turism de masa. Motivatiile de deplasare: 1. 70%
petrecerea vacantei, 2. vizite la rude si prieteni. 3.concediul platit. Brit
beneficiaza de 4-6 sapt de concediu platit pe an + 8 zile de sarbatori legale. 4.de
foarte mult timp s-a pastrat traditia existentei unui an liber intre colegiul de
facultate Profilul turismistului britanic. Turismistul UK este experimentat,
pretentios si relativ bogat. In alegerea unei destinatii el ia in calcul in aprox 50%
din cazuri vremea, iar pe locul 2 se afla descoperirea de culturisme si destinatii
inedite; pretul alcool sa fie mic, bucataria locala, plaje neaglom, transport
convenabil, viata de noapte. Turism brit este speriat de boli de acte teroriste de
lipsa igienei. Desi este relativa bogat turism. br este atent la raportul cal/pret.
Caracteristicile pietei. 1.Sezonalitate Brit calat in special trim 3 al anului iuniesept. In trim 2 si 4 calat pt. afaceri. 2.Transportul In strainatate brit. calatoresc in
proportie de 77% cu avionul. Acest lucru dezavantajeaza ROM ca dest turism
din mai multe motive: tarife mari in sezon; exista curse mai ieftine de la LondraNY, Dubai decat Londra -Buc. 3.Cazarea. Britanicii prefera structurismi de
cazare de categorie superioara 4.Durata medie a sejurului Este de 10 zile cu o
tendinta de crestere 5.Cheltuieli turismistice UK nu este doar o receptoare de
turismisti ci si o campioana la cheltuieli turismistice. Ea se afla pe locul 3 dupa
SUA si Japonia. 6.Varsta si situatia familiala. Grupele de varsta care fac cmm
turismism sunt: 25-34 de ani, 35-44,45-54. Cu toate aceste se considera ca
turismistii peste 50 de ani sunt cei care ch cm mult. In UK 20 mil de persoane
cheltuie 80% din bogatia tarii.7.Destinatia. Europa detine inca ponderea
principala ca destinatie turismistica, peste 80 % pe locul 2 USA .S-a obs o
crestere a interesului pt TUN, EGY, CRO, TURISM. Romania ca destinatie
turismistica pt. britanici. In anul 2003 in ROM au venit apox 68 de mii de brit.
Cresterea nr acestuia fata de 2002 a fost det de:teama de atacurile
teroriste,Teama de a merge cu avionul pe distante lungi, teama de gripa aviara,
cele 2 meciuri de fotbal din ROM. Se considera ca in anul 2004 circulatia
turismistica in rom a fost infl neg de facilitatile cu privire la zborurile aeriene
oferite de alte state est-europene si competitia din aceasta zona geogr care defav
ROM la rap calit/pret. Destin preferate sunt ca la ITA
POZITIA AMERICII IN TURISM INTERNATIONAL. Daca in 1950
America detine locul second in turismismul mondial la incasari si sosiri,in
present ea isi pastreaza pozitia dar cu ponderi mai mici.Situatia si evolutia
turismismului int. al americii se explica prin situatia si evolutia economica a

SUA si Canadei. Aceste 2 state detin peste jumatate din sosirile inter. de
turismisti din regiune .In anul 2003 America de nord si sud detineau 16,35% din
sosirile mondiale si 21,81% din incasarile mondiale. Principalele tari emitente
pt.America sunt: 1.SUA cea mai mare parte; 2.CAN; 3.MEX; 4.JPN; 5.UK
6.ARG; 7.GER, FRA. Observam si aici o dezvoltare a turismismului
intraregional, adica americanii se viziteaza intre ei. Principalele destinatii ale
americii sunt: 1.AMN; 2. reg M. Caraibelor si apoi AMS. Sosirile de turismisti
provenind din tarile europene au crescut usor comparativ cu cele din Asia de Est
si Pacific. n 1991, din Europa au venit 12 %, din Asia de Est si Pacific 8,2 %
fata de 6,6 % n 1985. Originea fluxurilor este extrem de concentrata, primele
cinci tari emitatoare de turismisti internationali catre America reprezinta 71 %
din sosirile turismistice n regiune. Ponderea regiunii "America" n totalul
ncasarilor din turismismul mondial este superioara ponderii sosirilor de
turismisti internationali. n 1998, ponderea n totalul ncasarilor pentru America
a fost de 27, 2 %, respectiv 121, 2 mld. $ S.U.A. n ncasarile mondiale
ponderea Americii a scazut fata de 1950, dupa 1990 sesizandu-se totusi o
crestere.
PROFILUL PIETEI TURISMISTICE: SUA SUA devanseaza categoric la
chel. turismistice pe ocupantele locurilor 2, 3 adica UK si GER. EU este si va
ramane probabil destinatia preferata pt americani.Peste 45% dintre americanii
care calatoresc in strainatate aleg ca destinatie EU. Totusi in ultimii 15 ani Asia
de sud-est si pacific a castigat 5% in preferintele americanilor. Piata Americana
e una din cm dinamice si imprevizibile. Competitia pt atentia turismistilor
americanisi pt bugetele lor pt calatorie este foarte puternica. Romania ca
destinatie turismistica pt americani. In anul 2003 au sosit in ROM peste
90000 de vizitatori am. in ultima decada nr turism am sositi in rom a cunoscut
un trend crescator. Evenimentele care au influentat circulatia turismistica catre
europa si catre rom au fost:razboiul din SER, atacurile teroriste din America;
razboiul din Irak, nivelul scazut record al ratei de schimb $/E. Principalele
puncte de atractie in rom sunt: orasele medirvale din TRN, arta culturisma si
orasul Buc, satele traditionale, turismui Dracula, croaziere pe dunare.
Particularitati ale vizitatorilor americani: Accent mare pe securitatea
personala in deplasare; doresc sa poata comunica direct si eficient atat in
perioada de pregatire a calatoriei cat si in timpul desfasurarii acesteia.; durata
medie a vacantelor e d 2 ori mm decat a EU; cmm am interesati de ROM prefera
sa calat in grupuri mici sau indep; majoritatea amer. care vin in rom sunt calatori
satisfacuti care nu se afla pentru 1 data in EU; perceptia ca americanii sunt naivi
sau nerealisti este gresita si se datoreaza modului prietenos, direct si sincer in
care se manifesta cei mai multi dintre americani. Cele mai populatieulare
activitati desfasurate de americanii care calatoresc in strainatate sunt: servirea
mesei la restaurant, 89% ; cumparaturismi 78%; vizite in orase istorice 69%;
vizite in zone rurale autentice. Probleme de imagine ale Romaniei ROM este

vazuta ca o destinatie nesigura cu probleme economice si de infrastructurisma.

Unii dintre functionarii care intra in contact cu vizitatorii straini au o atitudine
neprofesionista, chiar nepoliticoasa. Sistemul de asistenta medicala se afla mult
sub standardele occidentale. Preturismile si tarifele sunt nejustificat de mari
raportate la calitatea produselor
PONDEREA AFRICII IN TURISM INTERNATIONAL. Ponderea in
incasarile si sosirile mondiale s-au pastrat in mare masura .In 1950 africa avea o
pondere de 2,1% la sosiri iar in anul 2003 a ajuns la 4,4 % in privinta incas a
avut in 1950 4,2% din totalul mondial iar in 2003 detinea 2,7%. Pozitia modesta
pe care A o are in turism mond se dat situatiei ei ec, totusi AFR are o serie de
atuuri in turismismul mondial:un impresionant patrimoniu nat si antropic;
situarea in apropierea principalului emitator, care e EU; tarile tropicale din AFR
se situeaza pe aceleasi fuse orare ca si tarile eu. Spre deosebire de princip reg
turism ale lumii, AFR detine doar aprox.30% din sosirile de turismisti care
provin din alte tari africane. Cererea majoritara pt AFR provine din randul eu
apoi din AFR, AM si orientul mijlociu. Principalele destinatii ale Africii sunt:
1.AFR deN. 2.afr orientala. 3.afr australa. 4.afr occ 5.AFR-C
ASIA DE SUD EST SI PACIFIC In AS-SE se situeaza noile tari turismistice:
H-K; Singapore; THA; Malayesia; KOR; Indonezia si THW. Formele de
turismism cele mai prielnice pt. aceste regiuni sunt: 1 turismismul de afaceri .2
turismismul de loisir. 3 turismismul de shoping. Diversif motivatiilor de vizitare
a acestor reg duce la scaderea vulnerab dpdv al sezonalit turism. Oferta turisma
din zona pune accentul pe calit serv si utilizarea unei infrastr de cazare de inalta
calit si tehnicitate. Una dintre prob zonei este scaderea perioadei de vacanta
.Tarile cu cel mai mare potential emitator sunt: KPN, KOR, THW. Aceasta zona
e una din cm dinamice in per 1980-93 aspect care se mentine pana in present.In
anul 2000 s-au inregistreaza. 111 mil de vizitatori. Ca dovada a cresterii sale
spectaculoase in anul 2004 asia a devansat America la sosiri de turismisti. Spre
deosebire de Africa si incasarile din turismism au o pondere importanta insa au o
pondere mica in totalul exporturismilor. Principalele destinatii in zona sunt: 1
CHN; 2 HK; 3 Malaisia; 4 Thailanda si altele
PROFILUL PIETEI TURISMISTICE: CHINA In prezent China se afla in
primele 10 destinatii ale lumii sub aspectul nr de sosiri. China a inregistreaza. o
crestere spectaculoasa a nr de turismisti nu doar ca sosiri in china ci si ca plecari
in strainatate. Astfel in 2003 peste 20 mil de chinezi au plecat in strainatate. In
perioada 1994-2003 plecarile in strainatate a chinezilor a crescut cu 1 mil. n
concordanta cu datele furnizate de catre Administratia Nationala pentru
Turismism a Chinei, aceasta tara poate fi prima care va crea un precedent n
recentele statistici pentru turismismul global prin nregistrarea a peste 30
milioane deplasari n strainatate pna la sfarsitul anului 2004. Remarcabila este

cresterea de 7 milioane, timp de un an, doar n perioada 2003-2004. Tendinta

generala de crestere a nr de calatori chinezi este determinata de mbunatatirea
standardului de viata al acestora, mbunatatire determinata de dezvoltarea
economica si sociala din ultimii ani. Cauze ale fluxului mare de personae care
pleaca in strainatate sunt: 1 cresterea economica deosebita inregistreaza in zona.
Astfel in 2003 fata de 2002 PIB a crescut cu 9%; 2 un alt factor essential in
stimularea plecarilor a fost inlesnirea deplasarilor peste hotare. In urma cu cativa
ani chinezii nu aveau voie sa plece in strainatate cid oar in Hong-Kong, Macao,
Thailanda. Ei puteau beneficia fie de pasapoarte de grup fie de pasapoarte
diplomatice care se obtineau f greu.Incepand cu anii 1990 s-au acceptat treptat si
alte destinatii.In anul 2004 s-a ajuns la 57 de tari, iar guvernul ROM a incheiat
un accord cu china in acest sens; 3 chinezii vin in nr. mare in europa deoarece ei
considera ca europa tre vazuta cel putin o data. Cei care si permit sa
calatoreasca la mare distanta, n special n strainatate, sunt: - proprietarii
propriilor afaceri private, - personalul care lucreaza pentru companii straine sau
joint venturismes,- juristi, ingineri si alte functii de nivel mediu, - cei care
lucreaza n domeniul media si sport. cu potentialul cm mare: Shanghai Beijing
Guangzhou. Nevoi speciale ale turismistilor chinezi Ghid limba chineza
Mncare chinezeasca. Ce nu se stie despre Romnia Dupa 1989, Romnia a
devenit slab mediatizata n China. Chinezii cunosc Romania doar atasata de
personalitati si nu stiu nimic despre de ar fi de vizitat. O mare parte a chinezilor
nu sunt siguri daca Romania este un stat socialist sau democratic, categoria de
peste 35 de ani si amintesc de personalitati, n afara celor redate de filme, cum
ar fi Ceausescu, Nadia Comaneci, Gheorghe Zamfir si Dinu Lipati. Cei sub 35
de ani si amintesc de Hagi si Nadia Comaneci.
CARACTERISTICILE SI PARTICULARITATILE PIETEI Piata
turismistica internationala este sfera economica de intalnire dintre produsul
turismistic ca oferta turismistica si cererea turismstica reprez de nevoile turism.
Piata turismistica are un caracter complex, datorita faptului ca oferta si cererea
vizeaza concomitent att serviciile ct si marfurile solicitate de turismist.
Datorita acestui continut complex, piata turism are o serie de interferente si este
conditionata de dimens si dinamismul pietei de servsi de marfuri asupra carora
va exercita o serie de influente. n turism international distributia n timp si
spatiu a consumului turismistic, conduce la realizarea lui pe pietele apartinnd
mai multor tari. O parte a acestui consum se va realiza n cadrul pietei interne a
tarii de resedinta iar o alta parte se va realiza pe piata pe care turismistul o
tranziteaza si o ultima parte n cadrul pietei tarii de destinatie. In componenta
pietei turism se include: cererea nesatisfacuta, cererea n curs de formare,
cererea fara obiect si oferta fara subiect. n cadrul pietei turismistice pot aparea
situatii de dezechilibru dintre oferta si cerere, respectiv piata fara oferta dar cu
cerere sau invers. Piata turism comporta urm acceptiuni: -piata efectiva (reala); piata potentiala; - piata teoretica. Dupa sfera de cuprindere exista: -piata

nationala si -piata internationala. Piata nationala este piata n cadrul careia

cererea si oferta se confrunta si se realizeaza n interiorul granitelor unei tari.
Cererea poate fi internationala, dar oferta ramne nationala. Extinderea cererii
turism va implica masuri de crestere a ofertei turism n principal a bazei tehnicomateriale de producere si de servire. Piata turismistica are urm particularitati:
este o piata cu finalitate specifica- consumatorii de produse turism urmaresc
realizarea unor actiuni specifice, fara a avea ca scop final achizitionarea
produsului turism ca marfa; este o piata puternic segmentata si cererea si oferta
fiind individualizate; achizitia si consumul sunt separate n timp si spatiu; este o
piata multidimensionala, de multe ori consumatoru nu coincide cu initiatorul, cu
decidentul, cu influentatorul si cu achizitionatorul; piata cu risc mai accentuat.
STRUCTURISMA PIEEI TURISMISTICE n evolutia sa, piata turism
nregistreaza o serie de modificari care vizeaza att dimensiunile ct si
structurisma sa. Poate avea loc o largire a pietei turism ca urmare a cresterii
ofertei si a cererii solvabile iar pe de alta parte la diversif structi acesteia. Rap
dintre consumat efectivi si nonconsumatori nu are un caracter static ci se
modifica pe masura ce conditiile economice si sociale ale populatie evolueaza si
favoriz consumul turism. Categoria nonconsumatorilor e m eterogena dect cea
a consumatorilor si poate fi delimitata n nonconsumatori efectivi si
nonconsumatori relativi. Nonconsumatorii relativi, cuprind acea parte a
populatieulatiei care nu consuma produsul turism pt ca: nu dispun de mijloacele
necesare pentru practicarea turism; nu prefera aceasta forma de petrecere a
timpului liber, alegnd alte modalitati sau practica turism dar pe cont personal n
totalitate Nonconsumatori absoluti sau efectivi, sunt cei care nu vor putea
deveni niciodata consumat ai produsului turism dat unor factori care au un
caracter de permanenta si care se opun posibilitatii de a calatori: diferite boli;
Piata actuala, denumita si reala sau efectiva cuprinde cercul de indivizi care
consuma ntr-o anumita per data prod turism pentru a-si satisface nevoia turisma
de recreere sau tratament. Piata potentiala are o sfera mai larga, ncorpornd
piata actuala si o parte din consumatorii potentiali ai produsului turism, respectiv
nonconsumatorii relativi interni si externi. Piata teoretica are limite mult mai
largi, pentru ca presupune ca toti nonconsumatorii sa devina consumat de prod
turism. 1.Capacitatea pietei turism- este data de necesitatea ptr un produs
turism, fara a se lua n considerare nivelul V consumatorilor sau al preturismilor
prod. 2. Potentialul pietei turism- cererea tuturismor consumat pt un anumit
produs turism n fct de V lor si de preturismile acelui produs. 3. Volumul pietei
produsului turism- totalitatea tranzactiilor ncheiate pentru un anumit produs
turism pe o piata data, ntr-un anumit interval de timp. Se poate vorbi despre
saturismarea pietei atunci cnd volumul pietei este egal cu potentialul ei. 4.
Locul pe piata al unui anumit produs turism- acea parte a volumului pietei
acoperita prin vnzarile realizate pentru respectivul produs.