GRUPA 793 B

Facultatea de Medicin Veterinar

Ion Ionescu de la Brad din

Iasi

HRNIREA VACILOR NALT PRODUCTIVE

Managementul sntii rumegtoarelor

INTRODUCERE
Alimentaia omului este foarte diversificat n ziua de astzi, iar printre cele mai
rspndite produse consumate , daca nu chiar pe primul loc, se situeaz laptele.
Lapte ,n alimentaie, este vzut ca un important produs, necesar a fi administrat
mai ales in alimentaia copiilor, datorita compoziiei chimice complexe, datorita
valorii sale biologice si datorita unui grad de digestibilitate nalt si nu in ultimul
rnd datorita gustului sau apreciat deopotriv de copii si aduli, att proaspt sau
prelucrat, ca atare sau in diverse combinaii.
In compoziia laptelui avem mai mult de 100 de substan e care intervin in buna
funcionare a organismului uman, toi cei 20 de aminoacizi, zece acizi grai,
minerale si vitamine.
Conine noua nutriment eseniali ce ajuta la meninerea sntii oamenilor:
calciu, pentru oase, dini, proteina- o sursa de energie si ajuta la repararea esutului
muscular, potasiu- pstreaz tensiunea arterial in imite normale, fosfor se ocupa
cu ntrirea oaselor si cu gerarea de energie, vitamina D- favorizeaz meninerea
sntii oaselor, vitamina B12 ce are un rol important in formarea globulelor
roii si in meninerea sntii esutului nervos, vitamina A- care susine sistemul
imunitar, sntatea ochilor si a pielii, riboflavina ce transforma alimentele in
energie, naici metabolizeaz zaharurile in acizi grai.
Un litru de lapte, caloric, ar nsemna carne de porc- 400g, carne de vi el- 750g, 7-8
oua, peste- 500 g, varza 2 kg jumtate sau pine- 125g.
Taurinele intra in categoria celor mai mari animale de ferma de pe suprafa a
globului, avnd un rol decisive in alimentaie. Creterea taurinelor ocupa si va
ocupa un loc prioritar in economia produciei animale. Importanta creterii vacilor
este data de diversitatea de produse furnizate: produse principale lapte, carne,
produse secundare: piei, gunoi de grajd, subproduse de abator: unghii, coarne ,
snge, par.
1

Un factor important in creterea vacilor, si ne vom referi in continuare la vacile

cu producii crescute de lapte, li reprezint alimentaia acestora.
PRODUCIA DE LAPTE
Avnd o compoziie biochimica complexa, laptele de vaca este un excelent
aliment, de nenlocuit, important in alimentaia omului, in special in alimenta ia
copiilor.
Cu o paleta ridicata de caracteristici, cum ar fi gradul ridicat de digestibilitate
sau a substanelor nutritive regsite in compoziia sa, este recomandat in
alimentaia copiilor, femeilor gravide, btrnilor, etc.
Exploatarea raionala a vacilor de lapte asigura o rentabilitate ridicata, fiind
valorificate in mod superior si economic furajele si fiind nevoie doar de cantit i
reduse de concentrate, cu proteina reduse, comparativ cu alte specii. Pot fi ob inute
producii mari de lapte doar din furaje de volum, dar de o calitate foarte buna a
acestora. De exemplu, rasa Holsten-Friza realizeze producii ridicate de lapte, peste
3000kg pe lactaie, doar cu furaje de volum.
Producia individuala de lapte, att sub raport calitativ , cat si cantitativ este
rezultatul funcionarii ntregului organism, sub influenta unor factori diver i,
interni, externi, de mediu, etc. Este important ca aceti factori sa fie bine cunoscu i
si dirijai in aa msura nct producia de lapte sa fie una favorabila.
Factorii interni sunt reprezentai de : factorii genetici (specie, tip fiziologic, rasa,
varietate, individualitate), factori fiziologici (vrsta, stadiul lactaiei, gestaia,
dezvoltarea

corporala,

vrsta

la

prima

ftare,

conformaie,

constituie,

temperament, longevitatea productive, starea de sntate).Factorii externi sunt

reprezentai de : factorii de exploatare (hrnirea, subnutriia, supra furajarea,
adparea, mulgerea, intervalul dintre ftri, pregtirea vacilor gestante, condiia,
micarea, odihna), factorii de mediu ambient (sezonul ftrilor, factori climatici).
Cu toate ca fiecare factor ce influeneaz producia de lapte este important, nu
toi reprezint obiectul de studio al prezentului referat, motiv pentru care va fi
2

analizat in detaliu doar un factor extern, ce intra in categoria factorilor de

exploatare, si anume , hrnirea.

HRNIREA VACILOR NALT PRODUCTIVE

Genetica vacilor a atins in ziua de astzi standard nalte, produc ia de lapte
avnd intre 9000 11.000 kg de lapte per lactaie, chiar mai mult, motiv pentru
care este necesara o atenie deosebita la furajarea acestora.
Furajarea reprezint cel mai important factor de exploatare care condi ioneaz
producia de lapte. O furajare raionala, in raport cu dezvoltarea corporala, vrsta si
nivel de producie duce la punerea in valoare a potenialului genetic al vacii. Ra ia
trebuie sa fie suficienta cantitativ i a aib structura corespunztoare, respectiv sa
asigure toate elementele nutritive necesare organismului energie, proteina, sruri
minerale si vitamina, iar furajele administrate sa fie de cea mai buna calitate.
O alimentaie deficitara ar avea un puternic efect depresiv asupra cantitii de
lapte, fie e ape perioade scurte, caci o revenire pana si in acest caz la o produc ie
iniiala sa fie lenta, dar de cele mai multe ori imposibila, mai ales daca deficientele
nutritive au avut loc in a doua parte a lactaiei.
Pe de alta parte, supra furajarea duce doar la o cre tere a consumului specific si
nu la o cretere a produciei de lapte. Exista si posibilitatea ca, in urm ngr rii
vacilor, sa fie dereglat sistemul reproductiv. Raiile bogate duc si la o scdere a
procentului de grsime din lapte, lucru nedorit, datorita formarii aedului acetic din
rumen.
Cerinele de hrana la vacile nalt productive : au fost evacuate din punct de
vedere nutritive furajele prin analiza compoziiei chimice, pentru a fi stabilit
necesarul zilnic. Astfel s-a analizat: coninutul in substana uscata (SU), proteina
bruta (PB), grsimea bruta (GB), celuloza bruta (GB), cenua bruta (Cin B),
substanele minerale (Ca, P), substanele ne azotate (SEN).
Cerinele de hrana pentru vacile de lapte cu producii ridicate se refera la
necesarul zilnic de nutrimente, proteine, substane energetice (glucide si lipide),
3

fibra (polizaharide nonamidonice: celuloza, hemiceluloza, pectine, lignina), sruri

minerale, macroelemente (calciu, fosfor, magneziu) si microelemente (fier,
mangan, cobalt, seleniu, zinc) si vitamine corespunztor nivelului productiv propus
a se obine.
Cerinele de hrana trebuie sa se exprime in acelai mod, adic uniti de msura
in care este exprimata si valoarea nutritiva a nutreurilor: cerin ele de fibra in
substana uscata (SU), cerinele de energie in uniti furajere lapte (UFL), proteina
digestibila intestinala de origine microbiana permisa de coninutul in azot a ra iei
(PDIN), cerinele in proteina digestibila intestinala de origine microbiana permisa
de coninutul in energie a raiei (PDIE).
Cerinele organismului in diferii nutrimente sunt mpr ite in cerin e pentru
ntreinere si respectiv producie si reproducie.
In calculul cerinelor in diferii nutrimente s-au respectat normele de hrana in
vigoare cu privire la urmtoarele:
-capacitatea de ingerare s-a asigurat intre 1,30 -1,60 (in medie 1,50) kg SU/ 100 kg
greutate vie pentru ntreinere si 0,46 kg SU / l lapte, astfel ca pentru o vaca cu o
producie de 8000 l lapte / lactaie normala si o greutate de 650 Kg au revenit
22,17 kg SU din care 9,75 kg SU pentru ntreinere si respectiv 12,42 kg SU pentru
lapte;
-necesarul de energie s-a asigurat intre 0,85-1,20 (in medie 1,02) UFL/ 100kg
greutate vie pentru ntreinere si 0,44 UFL / l lapte, astfel ca pentru o vaca cu o
producie de 8000 l lapte / lactaie normala si o greutate de 650 Kg au revenit
19,70 UFL din care 7,80 UFL pentru ntreinere si respectiv 11,90 kg UFL pentru
lapte;
-necesarul de proteina s-a asigurat intre 60-90 g PDIN /100 kg greutate vie pentru
ntreinere si 50 g PDIN/ l lapte, astfel ca pentru o vaca cu o produc ie de 8000 l
lapte / lactaie normala si o greutate de 650 Kg au revenit in medie 1935 g PDIN
din care 585 g PDIN pentru ntreinere si respectiv 1350 g PDIN pentru lapte;
necesarul de elementele minerale la vacile de lapte la calciu, fosfor si sare s-au
4

stabilit: pentru funciile vitale: 6- 10 g calciu / 100 kg greutate vie, 4-5 g fosfor/
100 kg greutate vie si 5 sare / 100 kg greutate vie;
Pentru o vaca cu o producie de 8000 l lapte / lacta ie normala si o greutate de
650 Kg au revenit in medie 153 g calciu si 82,50 g fosfor, pentru un litru lapte: 3,5
g calciu; 2,1 g fosfor si 2 g sare.
Necesarul de furaje apreciat pentru obinerea unei producii anuale nu mai mica
de 4000 kg de lapte de la fiecare vaca:
- Pentru 4400 kg lapte, anual: Fan 953kg
Frnaj 358 kg
Siloz 4086 kg
Sfecla furajera 3337 kg
Furaje verzi- 10169 kg
Concentrate 1664 kg
- Pentru 6000 kg lapte ,anual : Fan 891 kg
Frnaj 195 kg
Siloz 3566 kg
Sfecla furajera 5200 kg
Furaje verzi 8667 kg
Concentrate 2212 kg.
Pe msura sporirii produciei de lapte de la 4000 la 6000 kg lapte, in ra ia
anuala a bovinelor restei cota furajelor concentrate si a sfeclei furajere, dar se
reduce cea a furajelor verzi si a silozului de porumb. Astfel, pentru 4400 kg lapte
anual, structura raiei va fi de % din valoare nutritiva : 7 %fan, 2% frnaj, 20 %
siloz, 7%sfecla furajera, 32% furaje verzi si 32 % concentrate, nct la 6000 kg
lapte anual se ajunge la : 6% fan, 1% frnaj, 16 % siloz, 10 % sfecla furajera, 25 %
furaje verzi si 39 % concentrate.
Un rol important in sporirea produciei de lapte revine creterii tineretului
pentru reproduciei cercetrile realizate de Chilimbar S., s-a estimat ca normativele
necesarului de furaje in natura pentru a creste o viica de la natere la 16 luni ar fi :
Pentru 0-6 luni : 320 kg lapte integral
350 kg lapte degresat
5

235 kg concentrate
210 kg fan
50 kg semifin
310 kg siloz de porumb
210 kg sfecla furajera
2,7 kg sare de buctrie
2,1 kg fosfat monociclic
Pentru 6-12 luni : 420 kg concentrate
513 kg frnaj
1017 kg siloz de porumb
279 kg sfecla furajera
171 kg paie
3,1 kg sare de buctrie
3,0 of fosfat de mono calciu
Pentru 12-16 luni : 270 kg concentrate
261 kg frnaj
1000 kg siloz de porumb
615 kg furaje verzi
87 kg paie
4,6 kg sare de buctrie
4,5 kg fosfat monociclic.
Alimentaia vacilor aflate in repaus mamar : perioada de repaus mamar este
perioada in care vaca nu produce lapte si dureaz in medie 60 de zile. Perioada este
necesare restabilirii pierderilor de substane nutritive ale vii, pierderi suferite in
urma lactaiei intensive. Reeta nutreului combinat pentru vacile din aceasta
perioada este : 35 % porumb, 15 % orz, 10 % gru, 20 % tarate de gru, 15 % rot
de floarea soarelui, 2 % fosfat monociclic, 2 % sare de buctrie si 1 % premia
INZMV.
6

Alimentaia vacilor de lapte in primele zile de lactaie: se iau in considerare

pierderile la ftare (lichide fetale, snge), ce determina dreea. Compensarea se
face prin administraia a cate 8 10 l apa calda cu 300-500 g zahar si 0,5-0,8 kg
tarate, ape fetale 3-5 litri. In timpul zilei fan la discreie.
In ziua a 2a dup ftare, fan la discreie si 1,0-1,5 kg tarate, ovz, orz, rot.
A 3a zi: fan la discreie si 1,5- 2, 0 kg concentrate si 3 kg frnaj.
In zilele 4-5 se administreaz 6-8 kg fan, coceni de porumb la discre ie, 1,5-2,5
kg concentrate 5 kg frnaj; in zilele 6-8 se dau 5-6 kg fan, coceni la discre ie, 2,53,5 kg concentrate si 7 kg frnaj (la fel se vor va si in zilele 9-10, 11-12, 13-14), iar
in zilele 9-10: 5-6 kg fan , coceni la discreie (la fel si in zilele 11-12 si 13-14).
In zilele 11-12 si 13-14 se vor da doar cate 5 kg fan, 4,0 4,5 kg , respective 4,5
5,5 kg concentrate , 5 kg siloz, respective 8-10 kg siloz in zilele 13-14 si 3 kg
sfecla furajera in zilele 11-12, respective 5-8 kg sfecla furajera in zilele 13-14.
Hrana vacilor in prima perioada de lactaie , att in perioada de vara, cat si in
timpul iernii, este reprezentata in tabelul 6:

Ca reguli generale, ordinea de administrare a furajelor este importanta pentru

buna digestie. Primul furaj administrat iarna trebuie sa fie fanul, dup care urmeaz
primul tain de nutreuri concentrate. Dup primul muls se faun sfecla furajera (sau
gulie furajera), porumbul nsilozat sau semifinul. Pentru vacile care primesc mai
multe tainuri de concentrate, acestea se administreaz la intervale egale in cursul
zilei. Este bine ca un tain de concentrate sa nu dep easc 2-2,5 kg. Ra ia si in
special nutreurile de baza trebuie administrate un timp cat mai ndelungat fr a fi
schimbate. Orice schimbare produce tulburri ale digestiei. Introducerea unui nou
sortiment de nutreuri trebuie sa se fac treptat. La fel si cnd se scoate un furaj din
raie. Aceasta este necesara mai ales cnd se face trecerea de la hrnirea de iarna la
cea de vara si invers.
Particulariti ale hrnirii in relaie cu mrimea fermei in relaie cu numrul de
vaci dintr-o exploataie, hrnirea acestora are unele particulariti. Astfel, in
exploataiile cu efective mici de sub 10 vaci, este greu sa se utilizeze nutre ul
nsilozat, deoarece in silozurile mici se produc pierderi mari att la nsilozare cat,
mai ales, la utilizare. Pentru asigurarea suculentelor din raie, la fermele cu efective
mici este de preferat sa se utilizeze sfecla furajera sau guliile furajere. La fermele
cu efective mari, porumbul nsilozat trebuie sa constituie ra ia de baza pentru toate
zonele tarii.
Diferitele particulariti climatice si de relief impun o hrnire adaptata
condiiilor locale. Astfel, in zonele de cmpie din sudul tarii, condi iile climatice
sunt mai puin favorabile pentru creterea vacilor de lapte. Din acest motiv,
asigurarea furajelor, in special in perioada de vara, trebuie fcut cu mai multa
atenie. In zona de cmpie, in perioada de stabulaie din timpul iernii, sunt
recomandate urmtoarele nutreuri: porumb nsilozat sau sfecla furajera, fanul de
lucerna sau amestec de graminee si leguminoase perene. In zonele de deal sau
depresiuni intramontane, in perioada de iarna, hrnirea vacilor se bazeaz pe fan
natural completat cu fan de trifoi si sfecla furajera sau porumb nsilozat. Pentru
zonele preoreneti, indiferent de zona climatica in care se afla, o parte din
8

nutreul verde poate fi asigurat cu subproduse ale industriei alimentare sau din
grdinile de legume, cum ar fi: tulpini de mazre, frunze de varza sau de conopida
si resturi de la fabricile de conserve. Toamna si iarna, tieei umezi de sfecla,
borhoturi de la fabricile de spirt, melasa.
Reeta de furaj pentru vacile de lapte :
Reeta este adecvata vacilor de lapte si conine microelemente eseniale ale gamei
Availa4, avnd si compui ce previn acidoza ruminala. Printre avantaje se mai pot
enumera: Scderea numrului de celule somatice din lapte, scderea incidentei
chiopturilor la vaci. Este o reeta propusa de Zi pro.

Ingrediente:

1
Porumb

48 %
2
Gru
-

12 %
3
Tre de gru
9

5%
4
rot de soia

10 %
5
rot de floarea-soarelui
20 %
6
Premia Vita mineral 50
5%
Parametrii furajului :

1.
Substan uscat
88.90 %
2.
Protein brut
18,01 %
3.
10

Grsime brut
2.85 %
4.
Celuloz brut
4.90 %
5.
Calciu

0.91 %
6.
Fosfor
0.60 %
7.
Energie NE/l
6.76 Mj/kg
8.
Vitamina A NE/kg
11

22.500.00
9.
Vitamina D3 NE/kg
4.500.00
10.
Vitamina E mg/kg
60.00
11.
Sare

0.63 %
12.
Potasiu
0.63 %
13.
Magneziu
0.26 %
14.
Zinc
mg/kg
12

257.00
15.
Fier
mg/kg
67.38
16.
Cupru mg/kg
56.10
17.
Mangan mg/kg
229.84
18.
Cobalt mg/kg
1.80
19.
Iod mg/kg
1.77
13

20.
Seleniu mg/kg
0.64

CONCEPTE ACTUALE N HRNIREA VACILOR NALT PRODUCTIVE

Unifeed. Conceptul nutriiei Unifeed sau pe romnete furaj unic nseamn

hrnirea cu raii echilibrate alctuite in principiu din cteva sortimente (mixate)
amestecate in remorca tehnologica pe ntreg anul. in general pentru o vaca lactata
se folosete: 25-30 kg siloz porumb, 3-4 kg de fan mcinat mare 3-4 cm, 5-8 kg
semifin de leguminoase, 6-7 kg de furaj concentrat. toate acestea se amesteca in
remorca tehnologica si se administreaz in doua tainuri pe zi, urmrind-se volumul
de consum al furajului. acest model de furajare s-a constatat ca are o serie de
avantaje asupra meninerii unor lactaii performante fapt ce se explica prin modul
de a menine constant numrul de microorganisme ruminale, care pot in acest fel sa
menin un echilibru in rumen.
Bineneles ca acest tip de hrnire se integreaz aproape perfect din punct de
vedere tehnologic in sistemul de ntreinere libera, muls centralizat unde vacile
sunt grupate pe loturi productive, aproximativ in 3-4 loturi, ideal fiind ca fiecare
lot sa nu depeasc 50 de capete pentru a nu se produce stresul prin
supraaglomerare.
AfiMilk. pe lng toate considerentele si principiile amintite se impune o
observare si monitorizare continua a tuturor aspectelor si modificrilor de
diminuare productiva a fiecrei vaci pe ntreaga curba de lactaie. in practica
curenta exista o tehnologie de altfel cea mai avansata. Este vorba despre un soft pe
plan mondial pentru gestiunea fermelor de vaci cu lapte. acesta se conecteaz la
principalele sale module de lucru, culegnd si elabornd informaiile necesare
fermierului modern pentru a optimiza productivitatea fermei.
Conceptele nutritive Sano. Suplimentarea raiilor pentru vacile record din punct
de vedere a produciei de lapte, se realizeaz prin suplimentarea cu premia. de
hrana din perioada repausului mamar depinde si fertilitatea vacilor de lapte. orice
ferma de vaci de lapte tinde sa obin producii cat mai mari, cat mai eficiente, cu
costuri cat mai reduse. pentru asta exista conceptele nutritive sni care s-au
dezvoltat in funcie de perioada de viat si de performantele productive ale
14

animalelor. Este calea care asigura maximizarea veniturilor unei ferme de vaci de
lapte.

CONCLUZII
Laptele este un produs biologic cu o compoziie chimic complex i este
sintetizat la nivelul glandei mamare pe baza hidrailor de carbon, a proteinelor,
vitaminelor si srurilor minerale prezente in sngele circulant si care in esutul
glandular al mamelei sunt transformate in substane specific.
Principalii factori care contribuie la obinerea de profit in fermele de vaci de
lapte sunt : nutriia, producia de lapte si reproducia vacilor. Ace ti factori sunt
ntr-o strns corelaie, motiv pentru care fiecare trebuie cunoscut si tratat conform
cerinelor sale.
Hrnirea corecta a vacilor, lund-se in calcul to i factorii care pot influenta
modul si cantitatea de hrana administrate, asigura producii mari de lapte, in
funcie de rasa vacilor, costuri sczute ale produciei obinute, vitei sntoi si bine
dezvoltai, vaci sntoase (este meninuta starea de sntate), este asigurata
pregtirea corespunztoare a vacilor pentru o lactaie viitoare si nu in ultimul rnd
creste rentabilitatea fermei. Precizam ca hrana trebuie sa fie mereu de cea mai buna
calitate, att pentru sntatea vacii, cat si in scop economic, fiind astfel prevenite
eventuale pierderi ce pot surveni in urma unui furaj depreciate.

15

BIBLIOGRAFIE:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Note de curs Prof.univ.dr. Gheorghe Solcan

Produciile bovinelor Stelian Aca ncai, Editura Euromit, Timioara, 2004
Tehnologia creterii bovinelor Lupan V., S.Chilimar, V.Ujica, 1997
Tehnologii de cretere a tineretului taurine - Chilimar S., ACSA, 2003
www.banatnova.ro
www.sano-online.ro
www.alltech.com

CUPRINS

Introducere.................................................................................................................1
Producia de lapte......................................................................................................2
Hrnirea vacilor nalt productive...............................................................................3
Concepte actuale n hrnirea vacilor nalt productive............................................10
Concluzii..................................................................................................................11
Bibliografie..............................................................................................................11

16