4

lndicogii i

parodontite. apicale cronice;

actinomicoze bucale.

Aporatura:

Pentru producerea gi insuflarea iodului in stare gazoasl (imaginati de Fleischmann gi Sicher) este destul de complicat[ iar.rezultatele insufl[rilor inconstante,
ceea ce face ca metoda s[ se intrebuinleze rar.
Mai frecvent, in practici, se folose$te o tehnici de degajare a vaporilor de iod
'[n
direct in canalele radiculare.
acest scopr dupi izolarea si uscarea dintelui, se introlduce in canal un amestec de iodoform gi'glicerini. Se ridici temperatura amestecului
cu aparatul de diatermie (diatermia se aplici dupl tehnica obignuitd). Dup[ terminarea
aplicagiei se introduce in canal o me;l umectate intr-o solugie antiseptic[ (Wall<hoff,
Klumschy) gi se inchide cu plastobtur.

lnsuflarea de aldehidi formici

lndica.tii:

parodontite apicale cronice.

Aparaturo
Se bazeazi pe principiul trecerii unui jet de aer printr-o solugie de formalinl
40%. Se obgine un amestec de formaldehidl gi aer (7,2 volume formald ehide /r).
Acest amestec gazos este canalizat prin tuburi de masl plastic[ gi insuflat cu alutorul
unei canule cu dublu circu it.

I^
I

Tehnica

In prima gedingi:
se efectueazi tratamentul mecanic alternativ cu spillturi cu aspiragie;
se fixeaz[ canula la nivelul dintelui si se inchide ermetic cu dopuri prefabricate d in cauciuc moale ;
administreazd timp de 20-30 secunde amestecul de forrnaldehidI gi aer;
- se
se
indepirteaz| canula, se introduce in canal o me;[ umectatl in tricrezolformalini sau un alt antiseptic pe baz6, de formol ;i se obtureazS, provizoriu cu

4-+!+4'

plastobtu r.

ln ;edinlele urmltoare (la 48 ore), in

funcgie de evolugia clinicl se reperl

insuflaEia 9i pansamentul antiseptic sau se obtureazi canalul radicular

{fil ronoforeza
,\/\\-/
l+

/ tTC

N h+

D*,
/'1 \/
V

t/ (

Este metoda prin care, sub influenga curentului continuu sau redresat, ioni
cu acgiune teEpeutic[ din solugii electrolitice, aplicate intr-o zoni superficialS a
organismului, sint vehiculagi cltre regiuni profunde;i greu accesibile.
Aceasti tehnic[ se bazeazi pe principiul disociagiei electrolitice;i a elect'rolizei.
Trecerea curentului continuu printr-o soluf ie electrolitici, dirijeazS, ionii cu sarcini
electrici pozitivi (cationi) citre electrodul negativ (catod), in timp ce ionii inclrcagl

TRATAMENTUL CU AGENTI FrZrCt

292

negativ (anioni) sint dirijagi spre electrodul pozitiv (anod). in contact cu electrozii,
ionii primesc sau cedeazi electroni; revenind astfel in stare atomic[ iqi pot manifesta
afinititile chimice obisnuite.
*Y5Sgpjg1epg-u,i., o.grnismul este introdus in circuitul electric prin intermediul
celor doi electrozi. Polaritatea electrodului activ se alege in funcgie de ionul care
trebuie si fie mobilizat in profunzime.
in specialitatea noastri, ionoforeza s-a intrebuingat in specig.l pentru mobilizarea !g!ilor an{1ep1!cj (l-, Ct-, OH-, Zn+!,,- Cu++) din solulii electrolitice plasate
in canieraTuila.isair in ianalele radiculare piincipafb qi dirijarea lor in ru;iti..giii.
spa!iului endodontic, in parodon!iul apical sau, in cazuri partic.ulare, cltre porgiunile
inguste, sinuoase sau hipercalcificate ale canalelor principale. in ultirnii ani se intrebuingeaz6. ionoforeza gi ionoforizarea localI pentru accelerarea penetraliei ionilor
de fluor in profunzimea lesuturilor dure dentare. S-a incercat de asemenea ;i dirijarea ionoforetici a unor meCicamente in profunzimea {csuturilor rnoi din cavita-

tea bucal[.

!ndicolii:

t t ._g,t sl,4
I n a r I care ?nsolette retracgiile gingivale, milo,. :>l_lB1 "
"g!
lizele,
?-bT67iunea patologica, tractdfililintare fSrl interesarea cameiei"pulpare etc.
Se recomandI desensibilizarea prin ionoforezd cu solu!ii de fluoruri de s'odiu sau
fluoruri

stanoasS.

P-Lsl1!r

La_ca r i e i d e n_ta r

fi->
folositi penFu-acGE;rea ;f-ar.rit-ara
topice.

G:ntrenS
#>
Yr o
n

pulpari

ic e. Este domeniul

prin fluorizare locali. lonoforeza poate

penetrafiei ionilor de fluor in aplicagii

simLjj* ;i

parodonrire

apicale

major de aplicare al ionoforezei. ih"princlplu, por beneficia

de-tiatament cu ionoforeze toate cazurile in care nu este contraindicati rezolvarea
acestei. afecgiuni. pe cale endodontici.. Deoarece aplicarea metodei ngaggi!A__g4l[_p__

mai?ndelUn8atdecittratam'entulcu.altemijlo.''i"e"z.9I''

indeol;ebi pen!-Lll-usrritoercle situa!ii :

(- egecyri ale tratamentului endodontic cu mijloace terapeutice uzuale (antiseplk, antibiotice, algi agengi fizici);
(A dingi cu canale sinuoase, inguste sau numai pargial cateterizabile, care nu
PofTl dezinfectate prin alte metode. in aceste cazuri, ionii antiseptici pot fi dirijagi
sub acgiunea c?mpului electric si in zonele inaccesibile, unde i;i exerciti efectul 'lor
microbicid, finind cont de faptul ci zonele dezinfectate prin ionoforezl nu por fi
obturate, ceea ce presupune riscul unei viitoare reinfectlri, metoda se recomandi
indeosebilenJi',rr,i
lnoeoseb5pencarenUsepreteaz5uneirezolv6ri
i"!iicl' val@
chirurgiFale
chirureiFale gi
si numai la pacienqi
oacienti care Dot
pot fi ur
urmdri!i in timp.
l n tratamentu l endodontic ionoforeza este contrai nd icatl in u
urmitoarele
rmitoarele .sisituagii:
ruari i :
'
parodontite
apicale acute;
*- cii false la nivelul camerei pulpare, deoarece migrarea ionilor se face prin
calea falsi, cale de miniml rezistenqi electricS, iar prin canalele radiculare ionii
pitrund intr-o misurl neglijabili. in aceste cazuri, ionoforeza se poate efectua numai
dupl obturarea clii false;
- prezenfa unor corpi striini (obturagii de canal incomplete, pivoturi) care
nu pot fi indeplrtagi din canal, deoarece acestia impiedicl migrarea ionilor tocmai
in zona apicalS acolo unde este, de fapt, necesari acfiunea lor terapeuticS;

A.

IONOFOREZA

293

-."canale care secreti abundent, unde se obgin rezultate mai bune prin alte
metode dec?t prin ionoforezd.

-', Aboroturo
/t

ln principiu, un aparat de ionoforezi este compus din:

sursf, de curent electric continuu sau redresat. Majoritatea aparatelor
moderne utilizeazl curentul alternativ de la refea (tensiun& : 220 V, frecvengi :
:50 Hz), redresat cu ajutoruI unor montaje electronice gi transformat la tensiunea
de 30-40 V. Generatorii de curent continuu (baterii), foarte des folosigi inainte,
nu se mai intrebuingeazi decit pentru unele aparate portabile (tip Cariestop) care
sint construite pentru aplicagii pe dinpi vitali, unde se lucreazi cu tensiunigi intensitigi
de curent mici (maximum 9 V ;i 1 mA);
t
- intreruPetor;
- rezistengi reglabild (potengiometru) pentru modificarea inrensirelii din

circuit, conform legii

con t rol)

lui

Ohm

1f

ff);

dispozitiv pentru inversarea polilor;

aParate de mlsur[ (miliampermetru, coulombometru, ceas electric de
;

t'electrod activ; pentru tratamentul endodontic constl dintr-un

dispozitiv
prehensibil, in care se monteaz5 un ac Miller (fig. 196) sau un ac extractor de nerv;
existl;i electrozi speciali previzugi cu sisteme de fixare ?n dinte.
Pentru aplicagii la suprafaga dintelui se intrebuinleazi alte tipuri de electrozi.
^ln cazul
unor aplicagii unidentare se folosesc electrozi prevlzuli cu un sistem de
prindere (electrozi pensl) ?n care se monteazi o buleti de vatl umeziti in solugie
electrolitici. Pentru aplicagii simultane la un grup de dingi sau la intreaga arcadi
s-au construit electrozi in ga (aseminitori unor linguri de amprent5 de dimensiuni
diferite gi deformabili, pentru'" se putea adapta foimei-arcadei);-in acegti electrozi
Ise introduc buregi din masS plasticl imbibagi, in prealabil, ?n solu{ii electrotirice,
care permit o adaptare intiml la dinEi;
- electrodul pasiv conste dintr-un cilindru sau dintr-o pllcug[ metalici 9i
are rolul de a ?nchide circuitul prin tegumente, fiind ginur in rnin[ de cltre pacienr.

ln
trotamentul gndodontic se procedeaz[ in felul urmitor:
_-----..
"ln prima
;edin!1 de tratament:

deschide larg camera pulparS, indepirtindu-se ;i eventualele obturalii

- secare
metalice
vin in contact cu parodongiul marginal, sau coroanele necorespunzitoare;
efectueazi tratamentul mecanic corect al canalelor radiculare pini in
- se apexului.
apropierea
in cazul canalelor care nu sint permeabile decit pe o porliune
a lungimii lor, se face tratamentul mecanic pini la nivelul unde este posibil ;
introduce solu!ia electroliticl in camera pulparl cu ajutorul unei pipere
- se se
capilare;i
pistoneazi in canalele radiculare cu un ac Miller sau Kerr.
ln terapia dingilor infectagi s-au incercat multiple solulii electrolitice, ciutindu-se dirilarea in profunzime a nenumirali ioni terapeutici (l-, Cl-, OH-, Zri*+,
Cu*+, Ag+, EDTA- etc.). [n practica de cabinet se apeleazi, de cele mai multe ori,
la solu!ii iodo-iodurate de potasiu sau de zinc si la soluliile de ioduri de potasiu, de

294

TRATAMENTUL CU AGENTI FIZICI

sodiu sau de zinc, pentru eliberarea ionilor l-; se mai intrebuinleazi ;i solugia de
hidroxid de sodiu sau de potasiu pentru punerea in libertate a ionilor OH-;
; se aplic[ cei doi electrozi; electrodul pasiv (anodul)se fixeaziin mina pacientului,
pr.in intermediul unei comprese umezite in soluqie cloruro-sodici sau in ap[; electrodul activ (catodul) se introduce in canalul radicular pini in treimea apical6 (fig.196);
se fixeazl poten!iometrul aparatului la diviziunea 0;
cupleazi aparatul la regea prin comutatorul
- se
cu care
este Previzut ;
se crette treptat intensitated curentului prin
manevrarea potenf iometru lui , pinI cind pacientu
semnaleazi o senzafie dureroas6 ; in acest moment se
micgoreaz[ foarte pufin intensitatea, pentru ca aplicalia ionoforetici si nu fie dureroasi.
Exist[ o mare variabilitate individualS in privin!a
intensitilii maxime suportate, datoritl reactivitdlii
diferite a paciengilor. De asemenea, intensitatea
maximi suportate este dependenti gi de forma clinicl
a gangrenei. Astfel, in gangrenele parliale, unde in
canale persistl resturi de pulp[ vie, sensibilitatea
dureroas[ apare la intensitigi minime (0,1
0,5 mA),
in timp ce la dingii cu parodontite apicale- cronice se
pot aplica intensit5li mult mai mari (2-4 mA);
Fig.196
Tratament
endodonse continui aplicagia, reimprospitindu-se din
tic- prin ionoforezl.
cind ln cind solugia electrolitic[ (daci se lucreazi,' cu
solu!ie Lugol, in momentul decolo16rii solufiei). De
fiecare dati cind se intrerupe ionoforeza pentru a se schirnba solugia electrolitici, este
necesar ca potenfiometrul si fie adus in pozilia 0, deoarece altfel, reaplicarea electrodului activ in dinte este dureroas[; in timpul aplicaliei ionoforetice se indepirteazicu bulete de vatt spuma care se formeaziin jurul electrodului activ, evitindu-se
contact,ul acesteia cu mucoasa 9i astfel scurtcircuitarea prin gingie;
in momentul in care s-a atins doza prestabilit[, se micgoreazi treptat intensitatea curentului pinI la 0, se indepirteazl electrozii si se decupleazi aparatul.
Deoarece numirul de ioni care sint deplasali spre electrozi sub acgiunea cimpului electric sint direct propor!ionali cu cantitatea de electi'icitate folositi, calculul
se face in decicoulombi sau, mai frecvent, pentru simplificare, in miliamperi-minute.
Un miliamper-minut (rA minut) este echivalentul unei aplicagii ionoforetice cu
durata de 1 minut la o intensitate de 1 miliamper. Daci se aclioneazi cu intensitili
mai mari, de exemplu 2 miliamperi gi aplicalia dureazi tot un minut, valoarea globall
a aplicaliei va fi de 2 miliamperi-minute
Dac[ la aceea;i intensitate de 2 miliamperi timpul de menlinere este de 2 sau
3 minute, vor rezulta valori de 4 sau 6 miliamperi-minute.
Rezult1 deci c6 valoarea aplicagiei mSsurati in miliamperi-minute derivi din
produsul intensitegii (in miliamperi) cu timpul de menginere (in rninute).
in literatur[ exist[ plreri contradictorii asupra cantiti!ii de electricitate care
trebuie administrati. Noi consider[m c[ pentru tratanrentul unul canal radicular
sint necesare cantitifi de electricitate intre 20-30 mA-minute/;edingi;
I

Ji

IONOFOREZA

295

canale me;e umectate

ln canale
T dup[ rerminarea aplicafiei ionoforetice se pun in

in solugii antiseptice uzuale (Wallchoff, Roclcle's etc.) gi se inchide ermetic dintele

cu un material de obturatie Provizorie.
La din!ii pluriradiculari ionoforeza se bxecutl seParat Pentru fiecare canal.
in 5edingele urmitoare (dupn 48 -72 ore), in funcgie de evolugia clinici, se
repet5 ionoforeza sau se efectueazi obturagia de canai.
in timpul tratamentului endodontic cu ionoforezi pot surveni urmltoarele
incidente;

mici. Se datoreazl prezengei unor filete radi-

aparigia durerii la intensiteli

cllare vii ?n treimea apicali a canalului, sau impingerii electrodului activ dincolo

in primul caz se va proceda la extirparea filetului cu un ac extractor de

nerv, in al doilea se retrage electrodul ;

de apex.

dureri insolite de o cre;tere brusci a intensitigii curentului. Poate fi consecinga unei izoliri necorespunzitoare a dintelui, a reflulriidin dinte a spurnei electrolitice neindep[rtati la timp, sau a contactului electrodului activ cu rnucoasa, cu
obturaEii sau cu coroane metalice.
in trotamentql bJpsraSIgZjSL dentinore se procedeazi in felul urmitor :
electrodul activ;in cazul unor aplica;ii unidentare, se alege
-se pregitegte
un electrod
prevlzut cu dispozitiv prehensibil (tip pensl) in care se fixeazi o buleti
de vatl imbibati in solugie electrolitic[ (solulie 4/o fluoruri de sodiu sau 8/ofluorurl
stanoasl). Dac[ este necesar si se faci desensibilizarea la mai mulgi dinli vecini, se
apeleazi la un electrod in ;a de mlrime convenabili, care se adapteaz[ prin indoire
la forma arcadei ; apoi se imbib[ in soluEie electroliticS un burete de dimensiuni
corespunzitoare 9i se introduce in interiorul electrodului ;
cupleazi electrodul activ la polul negativ al aparatului ;
- se
pasiv, cuplat la polul pozitiv al aparatului, se aplic[ in mina
- electrodul
pacientului
prin intermedidl unei compreSe Umezite in solugie cloruro-sodici;
) - se spali gi se periazl dintele sau grupul de dingi respectivi ;
izoleazi si se usucl dintele sau grupul de dinqi la care se efectueazi desen-

-se
sibilizarea;

degreseazi zonele hiperestezice cu o buleti de vati inmuiatiin neofalin[;

-se
se fixeazl la valoarea 0 potentiometrul si apoi se conexeazi aparatul la
re!ea*;

se aplici electrodul activ si prin manipularea poten!iometrului se cregte

treptat intensitatea curentului pinI cind pacientul acuzi o jenl dureroas[. ln acest
moment se rnicgoreaz6. foarte pulin intensitatea pini la disparilia durerii gi se continuS aplicagia pinl la atingerea dozei de 5 mA-minute;
atingerii dozei necesare se reduce intensitatea curentului
- 0,insemomentul
p?ni la
indepirteazi electrodul activ Ei apoi cel pasiv;i se decupleazi aparatul.
Operagiunea se repeti de 2-6 ori la intervale de 3-5 zile, pini la disparilia
simptomatologiei caracteristice hiperesteziei dentinare.
Pentru fluorizdri locale in profiloxia coriei se lucreazi cu aparate identice cu cele
intrebuingate in tratamentul hiperesteziei dentinare. Tehnica de lucru este de asemenea identici, cu diferenqa c[, in acest caz se folosesc electrozi activi in Sa care

'r Fiind vorba de aplicalii pe dinti vitali se folosesc aparate care genereazl un curent continuu sau redresat, cu o tensiune de maximum 9 V si o intensitate de maxi mum 1 mA.

TRATAMENTUL CU AGENTI FIZICI

290

Permit o adrninistrare simultanS a ionoforezei cu solugii de fluoruri laintreaga arcad[.

Mai mult, aparatele fiind dotate cu un cablu bifilar este posibil si se monreze doi
electrozi activi, astfel cl, fluorizarea se poate face concomitent la arnbele arcade.
in acett caz, operaliunea se repetl la fiecare 20-30 zile.

6)
NV

electroterapia folosind curen{i de

inalti frecvenfi

{Oiatermia cu unde medii

t\

Este metoda care folose;te ?n scopuri terapeutice curen!ii de inalti frecven![

cupringi intre 1 000 000
3 000 000 perioade/secundi ;i cu o lungime de undl

intre 300-150

roprietdlile terapeutice
Sint consecinge ale efectului caloric caracteristic tuturor curen{ilor de inaltl
frecvengi, efect care este dirijat proporlional cu intensitatea folositi ;i cu timpul
P

de aplicare.
La intensitilile care se pot intrebuinga in practici, flri a se leza prin supraincilzire gesuturile, acgiunea bactericidl directl a curentului de inalti frecvengi este
neglijabili, dar diatermia poate fi util[ pentru ridicarea temperaturii unor medicamente introduse in canalele radiculare (cloraminl, hipoclorigi, iodoform etc.), c[rora li se miregte astfel puterea microbicidl.
in acela;i timp, prin ridicarea local[ a temperaturii, diatermia determind gi o
vasodilatagie temporari parodontall ;i, prin aceasta, o creltere a troficitiqii.
La intensitili mai mari, care trebuie intiebuin,tate cu prudenli gi pentru scurt
timp, se Poate obgine coagularea lesuturilor care vin in contact cu electrodul.
lndicagii

Diatermia se poate folosi atit in tratamentul endodontic, cit ti pe suprafegele

coroanei dentare sau pe jesuturile moi.
in trotamentul endodontic:
gangrenl gi parodontite apicale cronice. Aplicagiile de diaterrnie se folosesc
ca un -rnijloc suplimentar de proteclie dupi executarea tratamentului rnecanic, inainte
de trepanarea apexului. De asemenea diatermia se poate repeta gi in gedin!ele urmitoare, asociati tratamentului cu antiseptice, pentru gribirea dezinfectirii ;i uscSrii
canalelor radiculare;
parodontite apicale cronice, indeosebi formele granulomatoase la care
secrefia nu poate fi opritl cu ajutorul medicamentelor. uzuale. in acette cazurl se
poate incerca fulguragia tronsapicold ;
pulpite acute, pulpite cronice ;i gangrene pargiale, atunci cind dupi insensibilizarea chimici. sau dupI anestezie, in canalele radiculare persistl resturi pulpare
sensibile. in aceaste situalie se electueazi diotermocooguloreo (electrocoogulareo )

pulpord.

Hiperestezie dentinard. Diatermia se folcse;te in cazurile rebele la tratamentele

uzuale.

Albirea dintilor devitoli, in coloragiile datorate impregnirii qesucurilor dure

dentare cu compuqi organici provenigi din descompunerea hemoglobinei.

+,

ELEcrRorERAptA FoLoslND cuRENTI DE INALTA rnecve ruTA

291

au pitruns in interiorul cavitigilor

Termocauterizareo polipilor gingivoli care

carioase

Aparaturo
Pentru obgineiea curen!ilorde inalti frecvenli cu aceia;i pararnetri, se intrebuingeazl aparate a ciror circuite oscilante generatoare Pot fi.prev[zutefie cu tuburi
electronice, fie cu eclatori. Pacientul este introdus in circuitul rezonator prin intermediu I electrozilor.
in odontologie se folosesc rar aparate prevlzute cu doi electrozi independengi
deoarece se manipuleazi greu;i, in plus, in cazul_unei apliciri.incorecte a eleccrodului pasiv pe regumenre se pot produce arsuri. Se preferi aplicagiile mono_polare,
conracrul cu'electrodulflcindu-se la nivelul dintelui. Aparent, in acest cazar fi vorba
"de un circuit deschis, in realicate circuitul se inchide prin cimpul eleclromagnetic
de inalti frecvengi care incon jurl aparatul in timpul funcgionlrii.

Modificirile de intensitate se fac cu ajutorul unor reostate, care Pentru a

usura munca medicului stomatolog sint gradate in a;a fel, inc?t indici variaqiile de
intensitate ce survin prin manevrarea lor *.
Tehnico

Aplico,tia de diotermie se efectueazi astfel

se izoleazl. ;i se usucl dintele ;

falini;

se degrseazi canalul radicular cu me;e imbibate

in cloroforrn sau neo-

cu ajutorul unei pipete sau pense capilare se introduc in camera pulpari

citeva picituri de cloramine 3/, care se pistoneazl in canalele radiculare cu un ac
Miller. Este preferabil ca solugia de cloramini si fie cit mai proaspiti;i cit mai concentrate. Pentru a realiza aceasta, dupi ce s-a introdus in canalul raCicular solulia
de cloraminl sau chiar apl distilati, se va umezi un ac Miller gi se va introduce in
pulbere de cloramini. Acul inclrcat astfel cu cristale de cloraminl, se va introduce
'in canalul radicular. Deoarece curenlii diatermici acgioneazi numai transversal,
acul Miller care va servi ;i ca electrod trebuie introdus pini in apropierea apexului
se regleazi aparatul la diviziunea co6espunz[toare de 40-60 rnA; se conecteaz6. aparatul la relea ;
atinge acul Miller introdus in canal cu electrodul aparatului timp de
20 secunde, se face o pauzd de 10 secunde gi apoi se repete manevra de incl 3-4 ori
timp de 10 secunde, cu aceea;i pinz5. in .azul in care pacientul semnaleazi o senzagie
nepllcuti de cilduri inainte de consumarea timpului stabilit se intrerupe aplicagia,
Pentru a nu risca lezarea parodonliului prin supraincllzire;
se ?ndeplrteazi electrodul, se introduce in canal o me;i cu solulie anlisePtici (Wall<hoff, Klumsky, Rockle's) gi se inchide ermetic cu un material de obturaqie
;

rovizo rie.

pturiradiculari diatermia se efectueazi separat pe fiecare canal.

in;edingele urmitoare, in funcgie de evolulia clinici, se rePetd aplicaiia de
diatermie 9i pansamentul antiseptic sau se obtureaz5 canalele radiculare.

f.

Fulgurotia tronsapicold se efectueazl astfel

se izaleazl, dintele

'r'La aparatul pe care il avem ?n dctare o Civiziune corespunde la 20 nA

TRATAMENTUL CU AGENTI FIZICI

298

indeplrteazi pansamentul
- se
se introduce in canalul radicular un ac Kerr, urmirindu-se
si deplgeascn
pugin apexul
;

ca virful acului

se regleazl aparatul de diatermie la o intensitate de 160-190 mA ;i se

cupleazl aparatul la regea;
pentru o fracliune de secundi se atinge acul, plasat in canal, cu electrodul
aparatului de diatermie ;
se decupleazi aparatul ;i se ?ndeplrteaz6" acul din canal.
-Profitindu-se
de oprirea temporari a secre!iei se obtureazi canalul radicular.
Elect,ocoagularea pulpord (diatermocoagularea) se execute

izoleazl ;i se usuci dintele;

-semanopera
fiind dureroasi, se instileazi in canalele
operaliei, soluEii anesfeZice de contact (Bonain, Dentocalmin);

in felul urrnitor:

radiculare, inaintea

introduce electrodul (un ac Kerr nr. 1 sau 2) pine la nivelul zonei sensibile, declangindu-se curentul numai pentru o fracqiune de secundi la o intensitate
de 160-180 mA. Uneori, cind nu se obgine insensibilizarea pe intreg traiectul canalului, se repetl operagia introducind acul Kerr din aproape in aProaPe pini la aPex;
dupl efectuarea electrocoagulirii se indepirteazi acul Kerr ;i se extirpe
pulpa astfel insensibilizatd prin tehnica obi;nuiti.

Pentru tratomentul hiperesteziei dentinare.

se izoleazi gi se usucl dintele;
regleazi aparatul de diatermie la intensitatea de 10-20 mA
- se
cupleazl aparatul la relea;
- se
se plimb[ pentru citeva secunde electrodul aparatului pe zona hiperestezic;,
atingerea parodon!iului marginal. Dupi o pauzl de 20 secunde se Poate
evitindu-se
repeta de 3-4 ori manopera, crescindu-se eventual intensitatea la 30 mA.
De obicei se observi o scidere a sensibilite{ii chiar dupi prima gedingi. in
' caz contrar, se Va repeta operafia, dupi un interval de B-15 zile.
;

Albirea dintilor
Decolorarea dinlilor devitali cu ajutorul diatermiei trebuie incercatE numai
dupi obturarea corect; a canalelor radiculare.
Se procedeazi in felul urmitor :
indepirteaz6in totalitate obturagia coronari 5i se spali bine cu ap6 caldi
-se
cavltatea;
se izoleazia se usuci dintele ;
- se introduce;i in cavitate o buleti de vatd imbibati in perhidrol ;
- se regleazd aparatul de diatermie la intensitatea de 50 mA si se conecteazi
la regea;
atinge buleta introdusl in cavitate cu electrodul aparatului de diatermie;
- se se
elecrrodul
men!ine pine cind cildura produsi devine supiritoare Pentru pacient;
se repete manoPera de ciceva ori, schimbindu-se buleta.
-Prin descompunerea rapidi a perhidrolului incilzit cu ajutorul diatermiei se
pune in libertate oxigenul atomic care modificl compusii organici provenigi din desfacerea hemoglobinei, infiltragi in !esuturile dure dentare.
Penrru obqin.r*r unor rezultate satisfdcitoat'e trebuie efectuate mai rn u lte
sedinte la un interval de 2-3 zile.

6.,

ELECTROTERAPIA FOLOSIND CURENTI DE iNALTA TNTCVEI'ITA

299

Dupi obginerea decoloririi se reobtureazd. dintele cu un material de obtura!ie

fizionom ic.

Metoda nu dl rezultate in cazul modificlrilor de culoare dentare datorate

materialelor de obturagie coronard sau de canal.
Termoiouterizoreo polipilor gingivoli se face in felul urnritor:
se insensibilizeazi- mucoasa cu un anestezic de suprafagi in solugie sau spray
(solugie cocaini lIyo,solugie Bonain, solugie Dentclcalmin, Gingicain, Stornacain,
Xylestezyn)

regiunea resPective;

usucl
-sese regleazl aparatul
160 mA si se cornuEeazd" Ia relea;
la o intensitate de 150
- se atinge s.uprafaga
polipului timp de 10-15 secunde cu electrodul
, aparatului
cind se inllturl polipul
- se repete operalia pini
izoleaza" qi se

\f Undele ultrascurte
/ \ Sint oscilatii electrice cu frecvengi intre
secundi
P

;i

cu lungirnea de undi intre 10 gi 1

30 000 000
m.

9i

300 000 000 perioade/

rop r i etd,ti teropeuti ce

Principalul efect al undelor ultrascurte este cel caloric. Ace;ti curen!i de inalti
frecvengiau o putere mare de penetrafie, ac!ion?nd in profunzimea gesuturilor, unde
temperatura se ridici mai mult decit la nivelul tegumentelor. Jncilzirea gesuturilor
este persistenti, prelungindu-se citeva ore dupi terminarea aplica!iei. In zona expusl
acfiunii undelor ultrascurte se produce o vasodilatalie capilarl puternici si o accelerare a circulafiei arteriale, favorizindu-se astfel schimburile metabolice gi eliminarea deseurilor.
lndi catii:
apicale acute medicamentoase, consecutive obturatiei de canal
- parodontite
cu depl;ire.
Se recomandel_2;edinge zilnic timp de 4-6zile, cu doze oligorerme;
parodontite apicale acute hiperemice : dup[ executarea drenaju lui endodontic, se- pot efectua 3-4;edinge a 10 minute, cu doze oligoterme, pentru a se favoriza retrocedarea fenomenelor inflamatorii.
Aparotura

Undele ultrascurte se oblin cu ajutorul circuitelor oscilante care, in acest caz,

sint dotate cu tuburi electronice cu trei electrozi. Gama de frecvengl;i lungime de
unda a acestor aparate este fixd.
Bolnavul este introdus in circuitul rezonator al celor doi electrozi. in stornatologie se folosesc electrozi metalici ?n formS de disc, imbrdcagi in capsule de sticld.
Aceasti tehnici de aplicare denumiti < in cimp condensator )) (deoarece intre electrozi si tegumente se glsegte un dielectric reprezentat de sticli si aerul interpus),
este foarte comod[;i are avantajul ci, daci in prealabil s-au indepirtat corpurile
metalice, pericolul de arsuri este minim.
Pentru ca aplicagia si fie eficientl, este necesar ca circuitul bolnavului si fie
pus in rezonan!i cu circuitul generator; acest lucru se realizeaz6, cu ajutorul unui
condensator .rariabil.
Aplicagiile de unde ultrascurte se efectueazS numai in cabinete de fizioterapie.

TRATAMENTUL CU AGENTI FIZICI

,JULI

I6

Actinoterapia

tf>f"diaf ii re infrarogi i
Sint radiagii cuprinse in banda de spectru a luminii de la 0,78 1,5 microni
- centimetri.
care pot pStrunde in straturile subepidernrice pinl la o adtncime de ciEiva
Sint denumite;i raze infrarogii A spre a se deosebi de razele infrarogii B (cu lungime
de und[ intre 3 ;i 50 microni), care sint oprite de straturile superficiale ale pielii.
Pr

opr

iefdli

ter apeuti ce

Principalul efect al acestor radiagii este cel caloric si se manifestl, in special,

la suprafala lesuturilor, producind o vasodilatafie propor!ionall cu durata gi intensitatea iradiagiei. Prin aceasta se realizeaz6 o activare a schimburilor metabolice si,
in consecin!i, o favorizare a procesului de vindecare.
lndica.tii:

parodontite apicale acute medicamentoase consecutive

cu dep[;ire. Se recomande 4-6 gedinge a 15 minute zilnic

obturaEiei de canal

parodontitele apicale acute hiperemice gi seroase unde asociate drenajului

endodontic, favorizeazi retrocedarea fenomenelor inflamatorii. De asemenea, se mai

pot folosi gi in cazurile in care este necesar si se gribeasci evolu{ia citre colectare
a formelor purulente in vederea inciziei. Se recomandS,2-4 sedinge a 15 minute,
't
zilnic sau chiar de doui ori pe zi
Aparaturd
Razele infrar:ogii se obgin artificial, sursele radiante fiind filarnente metalice
sau de cirbune aduse la incandescenli cu ajutorul curentului electl-ic intr-o atmosferi de gazinert. Cel mai des se intrebuingeazl limpile tip <SoluxD; pentru sromatologie sint suficiente limpi mici prev[zute cu becuri de 500 W ;i care emit radiagii
de la 0,5 la 50 microni. ln iurul becului, lampa este prevlzutl cu o oglindi metalicl
concavi, care reflecti gi concentreazi radia,t"iile. Atunci cind este necesari selec!ionarea razelor cu o anumitS lungime de undl se folosesc filtre de sticll, care au incorporate in compozilia lor siruri de cobalt, iod, mangan.
Aplicagiile de infrarogii se efectueazi numai in cabinete de fizioterapie.

lle ultraviolete .-,

'7-_ '

Sint radiatii cu lungime de und5. intre 4 000

;i

2 800 milimicroni.

etd,ti ter apeuti ce

Razele ultraviolete au capacitatea de a accelera descompunerea unor substanle
de
a
favoriza desfi;urarea unor reacgii chimice, proprietlgi pentru care, dealtfel,
;i
sint intrebuingate in odontofogie. De asemenea, razele ultraviolete au o intensi
activitate biologici. Ele favorizeaz\ transformarea ergosterolului din piele in vitantina D, activeazS, metabolismul qi au un efect hipereniant. Puterea lor de penetrafie este foarte mici, acfionind strict la nivelul tegumentelor pe care le incilzesc
qi le pigmenteazi; ( in vitro )) au o acfiune bactericidi.
P

rop

ri

Ind tcat,ii

-.- albirea dingilor devitali

(in coloratiile

consecutive impregnirii gesucurilor

6"
a'
ROENTGENTERAPIA

301

dure dentare cu cornpu;i organici rezultapi din descompunerea hemoglobinei);

pentru polimerizarea unor materiale fizionomice de obturatie din categoria

- compozite (Nuva-System).
ri;inilor

Aporoturd
Radiagiile ultraviolete se obgin artificial cu ajutorul unor limpi cu vapori de
mercur. Deoarece sticla obignuit[ absoarbe ultravioletele, becurile sint confecpionate din sticli de cuar!, de unde gi denumirea de < limpi de cuar! ).
Pentru aplicalii in cabinetul stomatologic s-au confec{ionat lirn pi previzute
cu ventilatoare care permit o apropiere a l5mpii de pacient gi cu filtre;i localizatoare
fine (tije de cuarl), care dau posibilitatea medicului sI dirijeze fasciculul de raze
ulcraviolete in zona unde este necesar sf, acgioneze.
Tehnico

Albirea dingilor devitali se bazeazi pe descompunerea rapidl a perhidrolului

sub acgiunea radiagiilor ultraviolete, cu eliberarea de oxigen atomic. Decolorarea
se realizeazi prin oiidarea compugilor hemoglobinei care au impregnat lesuturile
dure dentare. Metoda nu di rezultat in cazul modificirilor de culoare datorate materialelor de obturafie coronarL sau de canal.
Acest procedeu trebuie incercat numai dupi obturarea corecti a canalelor
rad ic u lare

Se procedeazi' astfel:
se ?ndeplrteazi obturagia coronar[

de dentini
alterati

;i

se face exereza eventualelor resturi

qi se usuci dintele ;
- se izoleazl,
introduce in cavitate o bulet[ imbibati ?n perhidrol ;
'- se dirijeazi asupra cavitlgii fasciculul de raze ultraviolete, folosindu-se
localizatori speciali.. Pentru ca lampa si funcgioneze cu un regim optim, este ndtdsar
si fie aprinsi (pusi in funcliune) cu 6-10 minute inainte de aplicagie;
unei gedinge terapeutice care dureazi 10-15 minute, buleta de
-in timpul
vate imbibati
in perhidrol trebuie schimbatl de 4-5 ori ;
dup[ terminarea aplicagiei se obtureazi provizoriu dintele cu gutaperci.
-Pentru
obginerea rezultatului dorit sint necesare 4-5;edinge, la interval de
2-3 zile. Dupi decolorarea dintelui se reobtureazi cavitatea cu un material de obturatie fizionomic.

t@*oentgenterapia
Y

sint unde electromagnetice cu lungimea de undi intre 0,06

!rin frinarea brusci a unui flux de electroni aflat in migcare

Radiagiile roentgen

gi 5

A;i

acce

iau na;tere

ratl.

roP r i etd+i ter opeuti ce

Razele X au o putere de penetratie deosebitd in profunzimea lesuturilor vii,

unde exerciti un efect distrurctiv in special asupra celulelor tinere aflatein plini activitate mitotici (efect cancericid) ;in doze foarte mici insi, prin stimularea mecabolismului local ;i prin activarea circula!iei au o ac!iune antiinflamatorie. in specialitatea noastri se exploateazi efectul antiflogistic;i antialgic.

302

TRATAMENTUL CU AGENTT FtZtCt

lndicagii:

parodontite apicale acute (in formele rebele la alte tratamenre;

seroase, dacl sint folosite dup[ drenajul endodontic, razele

in formele

X pot determina o rezorbgie rapidd a exsudatului gi o calmare a durerii), in formele purulente roentgenterapia ac!ioneaz[ in sensul delimitlrii ;i colectirii rapide a abcesului ;
parodontite apicale acute consecutive obturagiei de canal cu depiqire (in
forme Srave insolite de dureri atroce;i rebele la,mijloacele uzuale de tratamenQ;
in aceste cazuri se intrebuinfeazi dcze de 20-50 r.
Roentgenterapia se folosegte numai intr-o str?nsi colaborare cu medicul radioteraPeut, care individ ualizeazS, tratamentul, alcituind planul, metoda curente de
administrare si urmlre;te pacientul.
n
'\.1
'r\7.

- Terapia cu ultrasunete

\\

\.

Ultrasunetele sint vibralii mecanice cu o frecvengi mai mare decit cea care poate
fi. perceputi de urechea omului sub forml de sunet (16 000 Hz). Spre deosebire de

alte domenii de activitate in care se folosesc uitrrsunute cu frecven!e intre

stomatologie se intrebuingeazi frecvenle mai mici, intre

500
800 kHz, in
25 000
30 000 Hz.

Efectele.teraPeutice
ale ultrasunetelor nu s?nt inc[ bine cunoscute. Se consideri ci au capacitatea de a imbunitipi circula!ia locall;i de a accelera metabolismul.
ln acela;i timp exerciti;i un masaj al zonelor asupra cirora sint aplicate. Unii autori
atribuie
,*f:ii;::';'Jii;11':r:iT'::':'Jcomandi mai pufin pentru acliunea ror
asuPra tesuturilor, folosindu-se pentru actionarea prin vibragie a unor instrumente.
lndicagii:

detartraj ;
u$urarea tratamentului mecanic al canalelor radiculare;
condensarea materialelor de obtura!ie in cavitate.

Aparatura

Obginerea ultrasunetelor se poate face fie folosindu-se proprietdgile piezoelectrice ale cristalelor de cuarg (care intrl in vibralie etunci cind la'rrpruirg, lor actioneazl un curent de inalti frecveng[), fie prin efectul de magnetostricgiune (care
constl din variaqii.ale lungimii unor materiale feromagnetice in functie'de c?mpul
electromagnetic). Aparatele intrebuingate in specialitrt"" noastri p.odu. ultrasunetele prin magnetostricfiune. in mare, un astfel de aparat se compune din:
generator de ultrasunete ;
- piesi de minl,
prevlzuti cu o manta izolatoare, cu un sistem de ricire cu
ap[ ;i un dispozitiv de prindere al insrrumentelor $g. 1g7);
instrumente adecvate fiecirei manopere (inserturi) previzute de asemenea
cu un- circuit de dirijare a jetului de api pentru r[cire si care se prind in piesa de
mini printr-un rniez de lamele metalice fine.
. Aparatele sint prevlzute cu un sistem de prindere a piesei de minS;i bucoane
de reglaj a frecvengei si a debitului jetului de r[cire; la ultimele ripuri de aparare
reglajul este automatic. Cuplarea;i decuplarea aparatului la relea se face cu ajutorul

-+'t\

TRATAMENTUL CU AGENTI FIZICI

3ri+

se aplici aspiratorul de salivl;

se actioneazi pedala aparatului gi se aplici virful instrumentului pe faga orali
a dintelui, efectu?ndu-se 5-6 mi;clri verticale, flr[ presiune (de pensulare) in sens
cervico-ocluzal. in acest timp zona pe care ac!ioneazi instrumentul trebuie s[ fie
in permanengi ricitl de jetul de api pulverizat5. Apoi se executi 5-6 migclri
orizontale, pentru indepirtarea resturilor de tartru, de pe acesti fagi. Se procedeazl
identic $i pe fala vestibular5, dupi care se trece la un alt dinte;
se schimbi insertul, montindu-se ?n piesa de mini instrumentul universal ;
- se
din nou in funcgiune aparatul prin manevrarea pedalei ;i se executi
- pune
detartrajul
pe felele aproximale, prin mi;ciri verticale, acEionindu-se supra-;i

su

bgingival

din nou instrumentul cu cel fin, cu care se efectueazi detartrajul

subgingival de finete, prin 5-6 migciri verticale, fir'[ presiune, pe fiecare zoni;
se schimb[

terminarea detartrajului cu ultrasunete se exploreazi suprafegele

- dup[
coronare;i
radiculare cu instrumentar de mini gi daci se constate ci sint netede se
badijoneazi cu solugie cloruri de zinc
-?07",,
Avanta je:

utu reazl. accivicatea practicianului

este bine suportat de pacient.

Dezavantojei
manoPera trebuie intreruptd des daroriti acumul6rii in cavitatea bucali a
apei (acest inconvenient se poate compensa prin plasarea unui aspirator);
este greu de suportat, provocTnd dureri la nivelul zonelor hiperestezice;
- dupi
folosirea acestei tehnici, pe suprafaga de smalg persisri rugozitili,
- pe fegele
in special
aproximale gi subgingival, ceea ce implic[ necesitatea unui finisaj
prin periaj.
lnstrumentele ult.rasonice nu elimin6 complet folosirea instrumentelor de mini,
dar le inlocuiesc ?ntr-un mod avantajos pentru cea mai mare parte din manopere.-

'

b*\*J*.o-^^* J^ t\c*^,^^ cr-\ FGK*[I" P

a\'"Ni. ((e , \ , d*,)l') Ls* ys\T-,\n\

R:K
,,K

-\ 5:]::'

*:iil J$l-T

-S"-Ji \ur**E\cGJ"
-

,o \;K^.\-^.,t \^- ^J

*-\

cof:''^c 5uv-dp"

"tti -h*\\,l-r J*=.**ff'

uv . _-.a**..

{t^*^*o;J -

^;4"J"

..

n-"h)"'"f*L'

-^{0

-yf,t ^*q.-

,,-"^

otL*o^*jft

;j
+

**6"--o-,2:

**flo
\"Slco^^d'
\f";1
"\*t
,

(7**'*QJf
\qt^$**iF"^
-

t["'t

t---'*-'5**^t)

oPo '^';

'