Vitaminele.Ce sunt ele?

Vitaminele sunt substante chimice complexe care indeplinesc un rol esential in functionarea normala a
organismului omenesc si care, cu cateva exceptii, nu pot fi sintetizate de catre acesta. Acestea se gasesc in
majoritatea alimentelor de provenienta naturala si sunt absolut necesare pentru cresterea, mentinerea vitalitatii
si bunastarea generala a organismului nostru. Acestea pot fi obtinute din ratia zilnica alimentara sau din ratiile
suplimentare de nutrienti. Aceste suplimente, care se pot prezenta sub diverse forme - pilule, tablete, etc, sunt
de obicei extrase din surse naturale. Vitaminele nu pot fi inlocuitori ai hranei zilnice si nu trebuiesc confundate
cu medicamentele clasice. Acestea ajuta la buna functionare a mecanismelor organismului, in stransa legatura
cu alte elemte nutritive precum minerale, grasimi, carbohidrati, apa
Vitaminele se impart in: liposolubile(solubile in grasimi) si hidrosolubile(solubile in apa). Dintre primele fac
parte vitaminele A (si provitamina A -carotenul- care in organismul omului se transforma in vitamina A), D, E,
K iar dinre ultimile vitamin C,B1,B2 ,PP,B12.
Vitaminele joaca un rol important in schimbul de substante. Multe din ele intra in constitutia fermentilor. O
cantitate insuficienta dintr-o vitamina sau alta, duce la tulburarea schimbului de substante,s cade rezistenta
organismului la infectii, provoaca lipsa cresterii la copii. Un grad de insuficienta vitaminica mai pronuntata sau
lipsa totala a vitaminelor in organism duce la imbolnaviri grave, avitaminozele, de exemplu scorbutul in cazul
lipsei vitminei C.

Vitamina nu este un aliment cu toate ca este de obicei prezenta in produsele alimentare pe care le consumam.
De asemenea, nici un supliment alimentar. Vitaminele nu ofera energie, desi nici un om nu poate trai fara
vitamine. Multe dintre vitamine sunt necesare in cantitati foarte mici, dar vitaminele joaca un rol foarte

important in cele mai multe reactii chimice in organism. Multe dintre aceste reactii de celule sunt transportate
prin enzime, fiecare alt fel de enzima fiind responsabia pentru desfasurarea unor reactii chimice speciale in
cadrul corpului. Enzimele sunt formate dintr-o combinatie de vitamine si minerale, toate alaturate impreuna
intr-o maniera extrem de complexa. In cazul in care o singura vitamina se intampla sa lipseasca, acea enzima nu
poate fi formata si anumite functii importante ale organismului nu pot fi indeplinite.
Vitamine lucreaza in diverse moduri, de multe ori si sunt strans legate reciproc, in reactiile lor in organism.
Vitaminele sunt larg distribuite in natura, atat in regnul animal cat si cel vegetal. Aproape toate produsele
alimentare comune, contin mai mult de o vitamina.

Vitaminele isi fac efectul in cantitati foarte mici. Prin urmare, cerinta totala zilnica este de obicei foarte mica.
Nevoia de zi cu zi a oricarei vitamine pentru orice persoana, nu este o cantitate fixa. Aceasta variaza in functie
de rata metabolismului. La persoanele care efecueaza munci grele musculare, femeile insarcinate, in timpul
lactatiei, la copiii in crestere, cerinta de vitamine este mare. In general, un om care depune un efort obisnuit
poate obtine destule vitamine din diete echilibrate mixte.
Vitaminele pot fi stocate in organism intr-o oarecare masura, de exemplu, vitaminele liposolubile sunt
stocate in ficat si tesutul subcutanat, vitamina C in cortexul suprarenal, etc.Vitaminele sunt partial distruse si
partial secretate de catre organism. Insa sunt inlocuite in momentul in care organismul simte nevoia de
vitamine.Unele vitamine sunt sintetizate in organism. Unele dintre vitamine ale complexului B sunt sintetizate
de microorganisme la nivelul tractului intestinal.Vitaminele nu sunt distruse in procesul digestiv si sunt, prin
urmare, a absorbite ca atare. De aceea toate vitaminele sunt eficiente atunci cand sunt administrate pe cale
orala.Desi acestea sunt esentiale pentru viata, nu toate vitaminele sunt necesare pentru toate speciile de animale.
Cerintele fiziologice pentru o anumita vitamina, este egala cu sinteza unei vitamine speciale in organism.

Modul de actiune al vitaminelor nu este in mod clar cunoscut. Unele dintre ele s-au dovedit a actiona in
calitate de coenzima fata de alte enzime metabolice. Deoarece sistemul enzimatic al unui tesut este specific,
este destul de rezonabil ca, o anumita vitamina actioneaza selectiv asupra tesutului respectiv. Acest lucru ne
ajuta sa explice de ce unui deficit deo anumita vitamina, afecteaza in special anumite tesuturi si sisteme si lasa
alte persoane mai mult sau mai putin neatinse.
Acum, daca toti am fost perfect sanatosi, si am continuat sa avem o alimentatie corecta, am ramane,
probabil, puternici si energici in toate zilele. Dar celi mai multi dintre noi nu sunt atat de acest norocosi. Ci totii
am mostenit toate anumite puncte slabe, si nici unii dintre noi nu au o sanatate perfecta. In consecinta, trebuie
sa fim siguri ca dieta noastra contine toate elementele necesare pentru o buna sanatate, acestea incluzand
minerale si vitamine.

Clasificarea vitaminelor.
Rolurile si functiile lor.
Fiecare vitamina are anumite roluri bine stabilite in economia organismului.

Vitamina A - este un nutrient esential si se gaseste in natura sub mai multe forme chimice, in functie de
compozitie si structura indeplinind anumite functii. In general, se considera ca vitamina A intra in structura
pigmentilor retinieni responsabili de vederea la lumina slaba si distingerea culorilor. Este esentiala pentru
mentinerea integritatii si sanatatii tegumentelor si mucoaselor, dar are si importanta in mentinerea sanatatii
oaselor, dintilor (mai ales in perioada de crestere). Studii recente au demonstrat ca are roluri trofice genitale.

Vitamina B6 - se prezinta sub 3 forme: piridoxina, piridoxal, piridoxamina, insa specialistii au integrat
toate formele sub denumirea de piridoxina. Vitamina B6 face parte din complexe enzimatice implicate in
metabolismul proteinelor si aminoacizilor (deci, cu cat consumul de proteine va fi mai ridicat, cu atat necesarul
va fi mai mare). Alte roluri asociate vitaminei B6 sunt stimularea cresterii si dezvoltarii, cresterea capacitatii de
aparare impotriva infectiilor, favorizarea activitatiicerebrale.

Vitamina B12 - se mai numeste ciancobalamina si, ca si restul vitaminelor din grupul B, indeplineste roluri
in complexele enzimatice asociate diverselor metabolisme. De asemenea, promoveaza reepitelizarea mucoasei
digestive (rol important in ulcer), stimuleaza dezvoltarea si intretine activitatea maduvei hematoformatoare.

Vitamina C - acidul ascorbic este un antioxidant cu importanta in dezvoltarea normala a dintilor si

gingiilor, in procesul de mineralizare a scheletului. Ea promoveaza vindecarea si cicatrizareaplagilor si ranilor
tegumentare (prin sinteza de colagen), fortifica sistemul imun, asigurand astfel protectie impotriva infectiilor
microbiene si virale. Este implicata in facilitarea absorbtiei fierului si in cresterea rezistentei organismului fata
de diverse substante toxice din mediu.

Vitamina D - forma naturala a vitaminei apare prin actiunea razelor ultraviolete asupra unui constituent al
sebumului secretat de piele. Expertii sunt de parere ca expunerea de 3 ori/saptamana la soare timp de 10-15
minute, este suficienta pentru a stimula sinteza acestei vitamine, cu asigurarea cantitatii necesare organismului.
Vitamina D faciliteaza absorbtia calciului si depunerea sa in oase si dinti (asigurand astfel o rezistenta crescuta
acestor structuri) si intervine in homeostazia fosforului.

Vitamina E - sau tocoferol, este o substanta cu importante proprietati antioxidante. Este o vitamina cu
roluri in mentinerea structurii si functiei normale a organelor de reproducere, in asigurarea troficitatii sistemului
muscular. Are dovedit efect hepatoprotector (prin sinteza unor produsi), rol de a stimula proliferarea celulara si
de a forma hematiile, si faciliteaza utilizarea vitaminei K in organism.

Vitamina K - desi nu este o vitamina esentiala, rolurile sale in procesul coagularii (efecte procoagulante)
o fac indispensabila organismului. Studii recente demonstreaza ca vitamina K este implicata si in mentinerea
rezistentei si integritatii structurilor osoase la persoanele in varsta.

Biotina - sau vitamina B7, face parte din grupul vitaminelor B si are rol esential in metabolismul
proteinelor si carbohidratilor, in procesul de gluconeogeneza, precum si in producerea unor hormoni si sinteza
de colesterol si acizi grasi. Alte functii importante ale biotinei sunt: mentinerea in limite normale a glicemiei si
promovarea sanatatii fanerelor (par si unghii).

Niacina - sau vitamina PP (B3) apartine complexului B. Apartenenta la familia vitaminelor B explica
functiile ei in procesele metabolice, avand rol esential in eliberarea energiei din moleculele de glucide, lipide si
proteine. Printre alte functii se numara: scaderea nivelului colesterolului din sange, mentinerea sanatatii pielii si
promovarea functionalitatii la randament maxim a structurilor nervoase.

Acidul folic - folatul functioneaza in organism in stransa legatura cu vitamina B12, fiind implicat in
formarea hematiilor. Prezenta lui este necesara si sintezei de AND (iar prin aceasta, acidul folic este implicat in
procesul de crestere si dezvoltare tisulara, pe care il controleaza strict). Acidul folic are roluri protectoare pentru
fat, pe care il protejeaza impotriva aparitiei diverselor anomalii congenitale, de aceea femeile insarcinate ar
trebui sa fie foarte atente la nivelul acestei vitamine. Printre cele mai frecvente malformatiii legate de
insuficienta acidului folic se numara si spina bifida.

Acidul pantotenic - sau vitamina B5, este o vitamina hidrosolubila esentiala, implicata in metabolismul
si sinteza carbohidratilor, proteinelor, lipidelor, in special colesterolului (prin intermediul unei coenzime la a
carei formare contribuie, coenzima A). Prezenta lui este importanta in sarcina, acesta promovand evolutia
normala a gestatiei.

Riboflavina (vitamina B2) - este o vitamina hidrosolubila ce se inactiveaza rapid la lumina. Este parte
constitutiva a unor enzime cu rol in eliberarea energiei necesare fiecarei celule. Acest lucru o face
indispensabila organismului. Este implicata in cresterea somatica si in formarea hematiilor.

Tiamina (vitamina B1) - este o vitamina hidrosolubila instabila termic (se descompune la caldura). Ea se
combina cu diferite proteine si formeaza astfel, enzime ce metabolizeaza glucidele (cu eliberare consecutiva de
energie). Este esentiala pentru procesul fiziologic de crestere si participa la mentinerea functionalitatii optime a
sistemului cardiovascular, nervos dar si digestiv.

Surse alimentare de vitamine

Vitamine liposolubile

Vitamina A: oua, carne, lapte, branza, smantana, viscere (ficat, rinichi), peste (cod), ulei de peste.
Vitamina D: branza, unt, margarina, lapte fortificat, peste, stridii, cereale.

Vitamina E: grau, cereale (seminte), porumb, nuci, masline spanac si alte legume frunze, uleiuri vegetale
(din germeni de porumb, floarea soarelui, soia), paine neagra, fasolea uscata, mazarea.
Vitamina K: legume verzi (salata verde, spanac, ceapa verde, ierburi-marar, patrunjel, leustean), cereale,
galbenus de ou.

Vitamine hidrosolubile

Folat: legume frunze verzi, alimente suplimentate, viscere (ficat), carne, paine neagra.
Niacina: produse lactate, carne de pasare, peste si preparate din peste, oua, legume, nuci, cereale
imbogatite cu B3.
Acidul pantotenic si biotina: oua, peste, lactate, cereale integrale, legume, drojdie, broccoli si alte legume din
aceasta familie: varza, salata.
Tiamina: cereale, paste, paine neagra si intermediara, preparate din carne de porc, fasole uscata, mazare,
peste, soia, produse lactate, fructe (mai ales banane), drojdie de bere.
Vitamina B2: cereale pentru micul dejun, paste, branzeturi, lactate fortificate, sucuri de fructe, bauturi
energizante.
Vitamina B12: carne, in special viscere (ficat), produse de origine animala (oua, lapte, carne de pasare si
peste).
Vitamina B6: vegetale, in special avocado, nuci, drojdie, fasole verde, produse animale- carne de pui, peste
si ficat.
Vitamina C: citrice (in stare bruta, dar si in sucuri, desi mai putin), capsuni, rosii, broccoli, napi, ceapa
verde, cartofi. Principala sursa este reprezentata de fructe si legume, continutul vitaminic al acestora
depinzand in functie de specie si de partea consumata (frunze, radacina, tubercul).

Excesul de vitamine

Asimilarea vitaminelor si a mineralelor este esentiala pentru un organism sanatos, insa ca in orice alt
domeniu, excesul poate provoca anumite probleme de sanatate. In mod normal, suplimentele de vitamine si
minerale trebuie sa fie luate la recomandarea medicului, in urma efectuarii unor analize de sange. Totusi, foarte
putine persoane respecta aceasta regula si de multe ori merg la farmacie pentru a cumpara multivitamine atunci
cand se simt slabiti.
Iata insa care sunt efectele negative asupra organismului, in conditiile unui exces de vitamine si minerale:
Excesul de vitamina A
Daca o cantitate potrivita de vitamina A ajuta la indepartarea radicalilor liberi si neutralizeaza efectele nocive
provocate de acestia, consumata in exces vitamina A poate duce la intoxicatii care se manifesta printr-o stare de
slabiciune generala, scadere in greutate, caderea parului, eruptii cutanate si stari febrile. Mai mult decat atat,
excesul de vitamina A se poate simti prin dureri la nivelul ficatului, al oaselor, al splinei, dar si prin dureri de
cap.
Excesul de vitamina C
Esentiala pentru un sistem imunitar puternic si pentru a evita racelile din timpul iernii, excesul de vitamina C
impiedica eliminarea urinei si chiar duce la formarea pietrelor la rinichi si la aparitia problemelor bilei.
Totodata, vitamina C consumata in exces poate duce la pierderea calciului din corp, la sangerari nazale si chiar
diaree.
Excesul de vitamina D
De mare ajutor in absorbtia calciului in organism, vitamina D administrata in exces duce la demineralizarea
oaselor si la aparitia calculilor renali. Mai mult decat atat, excesul de vitamina D duce la simptome precum sete
excesiva , urinari frecvente sau depresie psihica.
Excesul de vitamina E
Vitamina E este un antioxidant excelent si consumat in doze mici este foarte benefic organismului. Totusi,
excesul poate creste riscul bolilor de inima. Mai mult decat atat, vitamina e in cantitate prea mare poate
produce tulburari de spermatogeneza, involutia ovarelor si tulburari menstruale .
Excesul de vitamina K
Vitamina K este esentiala pentru o circulatie sanguina buna, insa daca este consumata fara limita, poate avea si
anumite efecte negative. Printre acestea se numara anemia din cauza distrugerii globulelor rosii din organism,
dar si intoxicatii ale ficatului.

Deficitul de vitamine
Deficitul unei singure vitamine poate provoca tulburri sau chiar afeciuni medicale. Carenele
de vitamine apar nu numai din cauza unei alimentaii incorecte, ci i din cauze cum ar fi: preparea termic care
distruge vitaminele, anorexia, dezechilibrele de la nivelul florei intestinale (flora sintetizeaz vitamine),
dereglarea absorbiei vitaminelor pe tractul gastro-intestinal, parazitozele (invadarea organismului cu parazii
patogeni) sau stri fiziologice precum perioada alptrii, sarcina, creterea.
Pielea uscat, semnul deficitului de vitamina A

Denumit si retinol, vitamina A este implicat n multe procese din organism, astfel influeneaz vederea, dar
i sntatea pielii au a oaselor. Ea este indispensabil ochilor, mai ales pentru vederea crepuscular, are un rol
important n diferenierea celular i n meninerea structurii normale a celulelor, deci este esenial n
procesele de reparare, vindecare i de regenerare celular.Tot vitamina A rspunde de tonusul pielii tale, lipsa
acestei vitamine fiind vizibil la exterior prin uscciune, cojire i risc sporit de infecii cutanate. n plus prin
uscarea mucoaselor se poate produce si scderea puterii de protecie a sistemului imunitar.
Deficit de vitamina D rahitism (la copii i tineri) i osteomalacie (decalcifiere a oaselor, la adulti)
Fr vitamina soarelui sistemul osos devine mai puin rezistent, iar sistemul imunitar slbit. Sinteza
vitaminei D se produce prin transformarea colesterolului, sub influena razelor ultraviolete ale
soarelui.Vitamina D susine procesul de absorbie al calciului de ctre organism, fr vitamina D calciul nu se
poate fixa n oase. Deficitul de vitamina D se confund uor cu deficitul de calciu-fosfor.
Carene de vitamina B8 (biotina) mtrea
Din cauza implicrii n metabolismul grsimilor i aminoacizilor ce pstreaz sntatea prului i a pielii,
carena de vitamina B8 se manifest prin uscarea pielii, ulceraii, mncrimi i apariia mtreii la nivelul
scalpului.n cazul vitaminei B8, deficitul poate fi determinat de tratament cu antibiotic administrat pe termen
lung sau de consumul excesiv de ou (conin avidin, un antagonist al biotinei).
Lipsa de acid folic (vitamina B9) anemie
Organismul produce globule roii cu ajutorul acidului folic, iar n cazul gravidelor deficitul de acid folic este
foarte periculos. Studiile arat c acest deficit determin la nou-nscut o greutate mic la natere, poate conduce
la anomalii congenitale i crete riscul de boli.
Carena de vitamina C - oboseal, gingivit, hemoragii, scade rezistena la infecii, reumatisme
Carena de vitamina C este cu att mai riscant n cazul n care fumezi, te expui polurii, consumi cafea, eti
stresat, vrsta avnd i ea un cuvnt important de spus (peste 55 de ani).Carena grav de vitamina C se poate
manifesta i prin apariia unor boli cum ar fi scorbut (la rndul ei caracterizat prin oboseal de intensitate
mare, pete livide pe piele, gingii moi, sngerri ale tuturor membranelor mucoase), afectarea grav a gingiilor i
dureri osteoarticulare (artrit reumatoid, neoplaziile oaselor i articulaiilor, guta).Vital pentru buna
funcionare a organismului, vitamina C este un sprijin n timpul sarcinii i pentru dezvoltarea corect a ftului.
Implicat n procesul de formare a colagenului, oaselor, cartilajelor, sistemului nervos al ftului, gingiilor,
vitamina C este un antioxidant puternic. Asimilat nainte de natere, crete nivelul de fier din organism,
esenial avnd n vedere c n timpul naterii femeia pierde o cantitate nsemnat de snge.Consumul constant
de vitamina C ntrete placenta i crete ansa de a nate un copil sntos i puternic.

Carena de vitamina E - scade fertilitatea, provoac anemie, tulburri ale sistemului nervos central,
tulburri neuromusculare, alterarea retinei
Foarte rar, carena de vitamina E apare, n special, n contexte aparte - copil prematur, boala lui Crohn
(malabsorbie digestiv cronic), boli genetice (tulburare a metabolismului lipidelor, de exemplu).Antioxidant
puternic, vitamina E contribuie la echilibrul sistemului vacular i nervos, membranelor celulare i ofer
protecie vitaminei A.

Boli sau simptome grave care

pot fi
provocate de lipsa de
vitamine
Scorbut
Aceast boal a fost nregistrat prima dat n rndul oamenilor care triau pe mare. Ambarcaiunile aveau
doar alimente non perisabile sau carne srat i cereale uscate, aa c marinarii consumau fructe i legume
foarte puine spre deloc. Scorbutul presupune stare de letargie, apariia de pete pe piele, sngerri gingivale,
pierderea dinilor, febr i chiar deces. Civilizaiile antice tratau scorbutul cu ajutorul plantelor. Cu timpul, ns
civilizaiile ulterioare n-au mai inut cont de valoarea acestor plante i nu le-au mai folosit. Abia n secolul al
XVIII-lea, s-a descoperit c citricele i carnea de cal vindec scorbutul, cauzat de lipsa vitaminei C.
Rahitism
Aceast boal duce la nmuirerea oaselor i a muchilor, ceea ce conduce la deformarea definitiv a acestora.
Aceast boal a fost eradicat, ns mai sunt supui riscului bebeluii alptai de mame care nu stau suficient de
mult la soare sau a cror alimentaie nu este corespunztoare. Formulele de lapte sunt mbuntite astfel nct
vitamina D i Calciul s nu lipseasc din hrana bebeluilor. Specialitii avertizeaz c boala poate reaprea din
cauza faptului c foarte muli copii petrec majoritatea timpului n cas.
Ariboflavinoz
Aceast boal este ntlnit n rndul persoanelor malnutrite sau alcoolice. Cei care sufer de ariboflavinoz
au limba roz deschis sau buze crpate, li se umfl gtul, au ochii roii i le scade numrul globulelor roii. n
cele mai grave cazuri se poate ajunge la com i deces. Boala este cauzat de lipsa vitamine B2 (riboflavin) i
poate fi contracarat prin consumul de carne, ou, lapte, ciuperci, legume cu frunze verzi
Lipsa de vitamina K
Jumtate dintre nou-nscui prezint aceast deficien. n cazurile severe, carena de vitamina K se
manifest prin hemoragii necontrolabile i subdezvoltarea feei i a oaselor. n majoritatea spitalelor se
injecteaz bebeluilor vitamina K pentru a preveni formele grave ale bolii. Cei mai predispui riscului sunt
copiii nscui n afara spitalelor. Alte categorii care mai pot prezenta carene de vitamina K sunt alcoolicii,
bulimicii, persoanele care in diete stricte sau cei care sufer de fibroz chistic.
Anemia prin deficit de vitamina B12
Aceast boal a fost identificat pentru prima dat ca simptom al bolilor autoimune. Ea duce la deteriorarea
progresiv a mduvei spinrii i a creierului, ceea ce conduce la deficiene motrice i senzoriale. Odat aprute
aceste afeciuni cauzate de carena de vitamina B12, boala este ireversibil. Cei mai supui riscului sunt
vegetarienii ntruct nicio legum nu produce suficient vitamina B12. Bebeluii alptai sunt i ei inclui n
categoria de risc dac mama are chiar i o uoar caren.
Parestezia
Vitamina B5 se gsete n aproape toate alimentele i deficienele se ntlnesc doar n rndul persoanelor
care se nfometeaz, voluntarilor anumitor studii medicale i celor cu diet strict i mnnc doar puine

alimente. Parestezia implic senzaie de amoreal sau stri legate de aceasta, precum furnicturi sau redoare.
Pentru c n zilele noastre este rar ntlnit, suplimentele vitaminice nu conin B5.
Cei care au observat aceast afeciune sunt grecii i egiptenii antici. Ei au descris boala ca nictalopie sau
orbire de noapte. Cei care sufer de aceast boala nu pot vedea pe lumin slab i orbesc pe timp de noapte.
Egiptenii au observat c persoanele care mnnc mult ficat se pot vindeca. Aa s-a ajuns la concluzia c
nictalopia este cauzat de lipsa vitaminei A. Totui, suplimentele vitaminice obinute ficat sunt periculoase dac
sunt consumate timp ndelungat. Vitamina A care se gsete n morcovi este uor modificat i nu este toxic n
doze mari. i poate colora, ns pielea, n armiu.

Recomandarile specialistilor

Necesarul vitaminic depinde de varsta, stare metabolica si activitate desfasurata si poate fi asigurat printro dieta mixta ce este alcatuita respectand piramida alimentara (cereale, fructe si legume, proteine animale si
vegetale, produse lactate, lipide). Recomandarile expertilor in ceea ce priveste necesarul de vitamine sunt:

De stiut !!!
IU-nseamn uniti internaionale, unde o unitate e
echivalentul a 40 de miligrame.
Necesarul de vitamine la femei
n dieta unei femei sunt eseniale doze mari din anumite vitamine. Spre exemplu, vitamina D e necesar
n proporie de 600 IU zilnic. Pe lng cele 15 minute de soare, cosumai 100 de grame de pete gras sau 3
ou pe sptmn.Zilnic, avei nevoie de 1,3 miligrame de vitamina B6, 2,4 micrograme de vitamina B12
(2,6 pentru femeile nsrcinate i 2,8 pentru cele care alpteaz), 15 miligrame de vitamina E. Le luai dintro porie de cereale integrale. Vitamina A e necesar n proporie de 2.300 IU zilnic, adic dintr-o lingur de
ulei i o lingur de fructe oleaginoase.

Necesarul de vitamine la barbati

Cercettorii de la Universitatea de Stat Louisiana din Statele Unite au demonstrat c brbaii care
consum o salat zilnic i acoper necesarul de vitamine. Doar 60 de grame de legume zilnic crete sperana
de via cu 2 ani.Brbaii au nevoie de 1,3 miligrame de vitamina B6 i de 2,4 micrograme de B12. 100 de

grame de friptur de vit ofer aceste cantiti. Vitamina C e necesar n proporie de 75 de miligrame. Un
ardei rou asigur tot necesarul zilnic.Vitamina D e util n proporie de 200 de IU, ceea ce nseamn 100 de
grame de pete gras. Cantitatea zilnic recomandat de vitamina E este 22,5 IU (15 mg), ceea ce nseamn
60 de grame de fructe oleaginoase diferite.

Necesarul de vitamine la copii

Vitamin D: 400 UI (15 minute expunere la soare).Vitamina C: sugari 0-6 luni 40 mg/zi, sugari 7-12 luni
50, copii 1-3 ani 15, copii 4-8 ani 25, biei 9-13 ani 45 i 14-18 ani 75, fete 9-13 ani 45 i 14-18
ani 65. Cantitile se obin dintr-o salat de fructe diferite.Vitamina E: sugari 0-6 luni 4 mg/zi, sugari 712 luni 5, copii 1-3 ani 6, 4-8 ani 7, biei 9-13 ani 11 i 14-18 ani 15, fete 9-13 ani 11 i 14-18
ani 15.Vitamina A: sugari 0-6 luni 400 mg/zi, 7-12 luni 500, copii 1-3 ani 300, 4-8 ani 400, biei
9-13 ani 600 i 14-18 ani 900, fete 9-13 ani 600 i 14-18 ani 700.

Concluzie

Organismul are nevoie de vitamin pentru a ramine sanatos si a functiona normal si asta pentru ca ele au
multimple roluri biochimice,participind la reactiile metabolismului( glucidic,proteic si lipidic).Corpul uman
se regenereaza zilnic,avind nevoie de materie prima; dieta echilibrata este cheia pentru aportul soficient de
vitamine,deci implicit pentru o viata sanatoasa.Desi importanta vitaminelor pentru organismal uman este de
necontestat,trebuie luat in considerare faptul camai mult nu inseamna neaparat mai bine.Asa cum
hipovitaminozele fac rau organismului la fel fac si hipervitaminozele,dozele prea mari devenind
toxice.Suplimentele alimentare pe baza de vitamin trebuie luate numai prin recomandarea medicului si in
doza prescrisa de acesta.