Sucul de ardei gras

Sucul de ardei gras contine o mare cantitate de siliciu necesar unghiilor, parului si glandelor sebacee. Ajuta la
curatarea pielii de petele inchise la culoare. Este bun in colici intestinale, crampe, meteorism. Sucul este mai
eficient daca este combinat cu suc de morcov si de spanac, in proportie de 1:2:2. Se bea cu inghitituri mici, cu
30 de minute inainte de mesele principale.
Sucul de cartofi
Sucul de cartofi contine hidrati de carbon, protide, lipide, saruri minerale, vitamine (B1, B6, C, K). Este
hranitor, diuretic, energizant, cicatrizant, antispasmodic, antiulceros. Este indicat in gastrite, ulcere gastrice si
duodenale, diabet, litiaza biliara, constipatie. Se bea cite 1/2 pahar de 3-4 ori pe zi, timp de o luna in diabet sau
ulcere gastroduodenale. In caz de litiaza biliara, obezitate, constipatie sau hemoroizi, se bea cite 1/2 pahar de 12 ori pe zi. Daca nu poate fi suportat simplu, se poate amesteca cu miere, suc de morcovi, cu citeva picaturi de
suc de lamiie sau de catina.
Sucul de castravete
Sucul de castraveti contine vitamine (A, B, C), oxid de calciu, magneziu, sulf. Este racoritor, depurativ, diuretic.
Se recomanda in stari subfebrile, intoxicatii, in reumatism sau guta. Fiind cam fad se foloseste cu suc de telina,
de mar sau de morcov. Se foloseste cu succes in cosmetica pentru tratarea ridurilor.
Sucul de ceapa
Contine vitamine (A, B, C), saruri minerale. Este un bun stimulent al sistemului nervos, hepatic, renal, diuretic
puternic, antiseptic, antiinfectios, antisclerotic, antireumatismal. Se utilizeaza in astenii, surmenaj intelectual,
reumatism, afectiuni respiratorii (guturai, bronsita, astm), gripa, diabet, ateroscleroza, obezitate, impotenta,
prostatite, edeme. Se poate amesteca cu putin suc de telina sau de morcovi, sau cu citeva picaturi de lamiie; se
poate bea de asemenea diluat cu apa (cite 1/2 pahar de 2 ori pe zi).
Sucul de fasole verde
Contine vitamine: A, B, C, saruri minerale, hidrati de carbon, oligoelemente. Este diuretic, depurativ,
antiinfectios, tonic hepatic. Se foloseste in reumatism, guta, diabet, litiaza renala. Se administreaza cite 1/2
pahar pe zi.
Sucul de ridiche neagra
Contine vitaminele B si C. Este colecistochinetic, aperitiv si digestiv, diuretic, antialergic, sedativ nervos. Este
indicat in litiaze biliare, colecistite, insuficienta hepatica, afectiuni pulmonare, bronsite cronice, astm,
reumatism, guta, rahitism, alergii, eczeme. Pentru a obtine sucul, se foloseste ridichea cu tot cu frunze. Se beau
20-50 de grame pe zi, deoarece este foarte puternic. In cazurile de litiaza biliara se beau zilnic cite 200-400 ml
de suc. Se administreaza de obicei in combinatie cu suc de morcovi, in acest fel ajutind la refacerea mucoaselor
din organism.
Sucul de sfecla rosie
Contine zaharuri, saruri minerale, oligoelemente, vitamine: A, B, C, PP. Este racoritor, foarte nutritiv si
energetic. Se recomanda in anemii, demineralizare, TBC si chiar si in cancer. Este foarte folositor in cazul
epidemiilor de gripa. Este contraindicat diabeticilor. Nu este indicat sa se consume prea mult suc de sfecla,
deoarece da stari de voma si greturi, ca urmare a efectului de epurare rapida a substantelor toxice din ficat. Se
recomanda un pahar de suc de sfecla pe zi, repartizat in trei reprize.
Combinatia dintre sucul de lamiie, morcov, sfecla si castraveti ajuta la curatirea ficatului, a rinichilor si vezicii
biliare si in general a organismului de toxine. In perioada folosirii acestor sucuri este indicat sa se renunte la
carne, amidon, zaharuri.
Sucul de spanac
Contine saruri minerale, oligoelemente, vitamine. Este remineralizant, antianemic, antiscorbutic, cardiac tonic.
Este recomandat in anemii, convalescenta, scorbut, rahitism, astenie fizica si nervoasa, arsuri. Este foarte bun
pentru curatarea intregului traiect digestiv. Consumat in cantitate de 500 ml pe zi a vindecat constipatii cronice.

Sucul de varza
Contine saruri minerale, oligoelemente, vitamine: A, B1, B2, C, PP. Este diuretic, remineralizant. Sucul de varza
cruda se recomanda in gastrite, ulcer gastric si duodenal, bronsite, in eruptii cutanate. Pentru a evita balonarile,
este bine sa se inceapa cu suc de morcov sau de spanac timp de 2-3 saptamini, dupa care se trece la sucul de
varza. Se beau 1-2 pahare de suc de varza pe zi
.
Sucul de telina
Contine saruri minerale, oligoelemente, vitamine. Este aperitiv, tonic al sistemului nervos si general,
remineralizant, diuretic, depurativ, antireumatismal. Se foloseste in inapetenta, astenie, surmenaj, convalescenta,
demineralizare, reumatism, guta, afectiuni pulmonare, litiaza urinara, impotenta. Se administreaza cite 1-2
lingurite de 3 ori pe zi inainte de mese, sau cite 1/2 pahar pe zi timp de 15-20 de zile in cure intensive.
Favorizind eliminarea excesului de apa din tesuturi, poate fi folosit in cure de slabire.

Suc cu sfecla rosie, mere si morcovi

O bautura cu proprietati anticancerigene.
* Merele protejeaza stomacul de bacteriile daunatoare si plamanii de efectele nocive ale fumului de tigara;
Sfecla rosie stimuleaza formarea globulelelor rosii si curata ficatul;
* Si sa nu uitam de beneficiile miraculoase oferite de lamaie: elimina toxinele din ficat, imbunatateste
functionarea bilei, favorizeaza absorbtia mineralelor si purifica sangele.
Ingrediente
2 mere
3 morcovi
1/2 sfecla rosie
1/2 lamaie
Fibrele alimentare
Un remediu - miracol?
Vitaminele si sarurile minerale nu constituie singurele elemente vitale necesare omului. Fibrele vegetale
continute de fructe si legume au, n felul lor, un rol salutar. Din nefericire, de o jumatate de secol, alimentatia
noastra este considerabil saracita n fibre vegetale, consecintele fiind cunoscute: un numar mare de oameni care
sufera de constipatie, de colita, de diabet, de hipercolesterolemie sau de cancer al colonului.
Toate studiile demonstreaza ca populatiile al caror regim alimentar este sarac n fibre vegetale sunt mult mai
afectate de aceste boli degenerative, dect altele.
Fibrele vegetale, de trei tipuri, si au, fiecare, propria identitate":
Celuloza: constituie principalul nostru aport n fibre vegetale. Foarte rezistenta la sucurile digestive, ea este
prea putin degradata de flora intestinala. Cerealele contin mai multa celuloza dect fructele si legumele. In
fructele si legumele timpurii, celuloza se numeste hemiceluloza, pentru ca este foarte frageda.
Pectina: lucrarile de specialitate au aratat ca aceasta fibra vegetala gelatinoasa este arma cea mai eficienta n
lupta mpotriva colesterolului. O gasim n proportie mare n mar, dar si n alte fructe, n cantitate mai mica.
Pectina, ca si celuloza, este degradata doar partial de bacteriile din colon.
Lignina: absorbita, ea se elimina intacta pe cale naturala si poate irita intestinul. Lignina este nlaturata de
obicei n timpul decojirii legumelor, taria ei fiind binecunoscuta (ata fasolei verzi, atele sparanghelului).
Actiunea asupra tranzitului intestinal si a constipatiei
Persoanele care consuma regulat fructe, legume, pine integrala sau chiar cereale, sufera rareori de constipatie.
Procesul este firesc: mbibndu-se cu apa, fjbrele vegetale formeaza o masa care matura", fara a agresa, peretii
intestinali, ca si miile de vilozitati care i captusesc.

La capatul traseului, materiile fecale sunt mai voluminoase, pentru ca aceasta operatie de curatare a obligat
muschii intestinului ia contractii mai eficiente, eliberndu-l mai rapid si mai bine de resturile alimentare.
Actiunea asupra colesterolului si a bolilor cardiovasculare
In tarile industrializate, alimentatia cu multa carne, bogata n grasimi animale si n produse rafinate, este unul
din factorii raspunzatori de cresterea valorii colesterolului. Or, de multa vreme s-a demonstrat ca reducnd
consumul de carne rosie, grasimi animale, alimente preparate (nghetate, produse de patiserie, biscuiti) si
introducnd n meniul zilnic fibrele vegetale, valoarea colesterolului sangvin
scade vizibil.
Fixnd colesterolul, fibrele vegetale mpiedica difuzarea lui n
snge.
Recomandarile care urmeaza - dintre care cele mai multe sunt prevazute si de organizatii internationale de
cardiologie - va vor permite sa va micsorati colesterolul, prevenind astfel accidentele cardiovasculare:
Consumati fructe, legume si cereale n fiecare zi: regimul dumneavoastra alimentar zilnic trebuie sa contina
cel putin 30 g de fibre alimentare (echivalentul unui fel de mncare compus din legume fierte, cu un fruct crud
la fiecare masa. In timpul zilei, mncati uneori fructe uscate: smochine, curmale, caise, prune uscate). Inlocuiti
pinea alba cu pine integrala.
Beti 1-1,5 litri de apa zilnic, pentru a face ca fibrele alimentare sa-si mareasca volumul si sa actioneze n
mod eficient.
Mncati mai putina carne rosie si preferati carnea slaba (fara grasime).
Nu depasiti cantitatea de doua-trei pahare de vin pe zi.
Consumati peste ct mai des posibil. Scrumbia, sardeaua, somonul sunt ceie mai potrivite pentru a preveni
tulburarile cardiovasculare (chiar daca au carnea grasa).
Folositi uleiurile nesaturate nehidrogenate, obtinute prin presare la rece: de floarea soarelui, de porumb, de
soia, de in, si... pretiosul ulei de masline (mononesaturat).
Reduceti consumul de galbenus de ou, de lapte nedegresat, de brnzeturi fermentate si de alimente
industriale care contin ulei de palmier sau de cocos.
Consumati lecitina de soia: acest produs natural previne depunerea colesterolului pe peretii arterelor. In
Germania a fost oficializata folosirea ei n combaterea colesterolului.
Suprimati tutunul.
Faceti sport (chiar si mers pe jos).
Actiunea asupra diabetului
Diabetul face parte din grupa bolilor cauzate de civilizatie. Alimentele bogate n zaharuri rafinate si
supraalimentatia sunt principalele sale cauze.
n Statele Unite, studiile paralele asupra diabeticilor obezi si slabi, facute de prof. James Anderson, de la
Universitatea din Kentucky, au condus la concluzii relevante: bolnavii supusi unui regim bogat n fibre
alimentare si-au redus dozele de insulina dupa numai cteva saptamni.
Printr-o a'ctiune mecanica foarte simpla, fibrele alimentare au mpiedicat zaharul sa treaca prea repede prin
peretele intestinal, ducnd la o scadere a glucozei n snge. Pancreasul, producnd mai putina insulina, deci
lucrnd mult mai putin, si-a pastrat toata capacitatea de actiune.
Actiunea mpotriva cancerului de colon
n tarile occidentale, cancerul de colon este mai raspndit, deoarece dezechilibrele alimentare sunt aici
frecvente. Cresterea secretiei biliare, modificarea florei intestinale, aparitia polipilor si a substantelor
cancerigene sunt consecintele unei alimentatii sarace n fibre alimentare si bogate n grasimi.
Cercetatorii au avut n vedere doua tari cu acelasi standard de viata si cu aceeasi clima: Danemarca si Finlanda.
In prima dintre ele se semnaleaza o rata a cancerului de colon de trei ori mai mare dect n cealalta. Finlandezii
si asigura nevoile de fibre vegetale printr-o hrana mult mai bogata n legume si pine integrala dect aceea a
danezilor.
n America de Sud, Africa, India si Orient, cancerul de colon este aproape inexistent, datorita faptului ca n
meniul acestor populatii intra n principal cereale, fructe si legume.

Fibrele vegetale au deci un rol incontestabil n prevenirea cancerului de colon, aparndu-ne de aparitia lui n
diverse moduri:
accelernd tranzitul intestinal, substantele cancerigene ramn mai putin timp n intestin;
dilund aceste substante toxice prin scaune voluminoase, le fac astfel mai putin nocive;
provocnd eliminarea sarurilor biliare prin materiile fecale (factor de risc pentru acest tip de cancer);
modificnd favorabil flora intestinala.
Fibrele alimentare sunt, printre altele, deosebit de importante n prevenirea inflamatiilor colonului si a colitelor.
Calitatile fructelor si legumelor
Profita la maxim de ele
Prin oxidare, ncalzire si fierbere vitaminele, sarurile minerale si enzimele se distrug. Vitamina C este cea mai
fragila dintre toate. Pentru ca nu ntotdeauna anumite vegetale se consuma n stare cruda, trebuie sa fim atenti ca
acesti factori distructivi sa elimine ct mai putin posibil din substantele benefice continute n plante. In paginile
care urmeaza, vom vedea cum se poate realiza acest lucru. Dar, mai nti, sa-i dam cuvntul lui H.-C. Geffroy,
n legatura cu enzimele. Intr-adevar, daca oamenii cunosc mai mult sau mai putin vitaminele si sarurile
minerale, ei au auzit rareori vorbindu-se despre enzime si mai ales despre rolul lor n organismul nostru, lata,
deci, ce afirma dl. Geffroy:
Enzimele sau diastazele sunt un fel de fermenti care se gasesc n compozitia legumelor si a fructelor proaspete.
Ele intervin n digerarea alimentului, printr-un proces de fermentatie. Daca ele au fost distruse prin fierbere,
oxidare sau printr-un conservant chimic, organismul este obligat, pentru a digera alimentul, sa recurga la
propriile sale rezerve de enzime. Acest efort oboseste organismul, rezultatul fiind o stare de somnolenta dupa
masa si o ncetinire a digestiei."
Pastrarea fructelor si legumelor
Nu trebuie sa pierdem niciodata din vedere faptul ca fructele si legumele trebuie consumate ct mai repede
posibil dupa cumpararea lor. Pastrati-le n frigider sau, n lipsa acestuia, ntr-un loc racoros si ntunecat. La rece
si la adapost de lumina, vitaminele, sarurile minerale si enzimele vor rezista mai mult.
Stiind ca un fruct sau o leguma nceputa pierde o parte din substantele sale nutritive prin oxidare, deci n contact
cu aerul, obisnuiti-va sa-l nveliti, pentru a evita acest lucru.
Decojirea
Cea mai mare parte a vitaminelor fiind ntotdeauna sub coaja fructelor si a majoritatii legumelor, trebuie evitata
curatarea adnca a acestora. Ideal ar fi sa le consumam pe toate cu coaja lor, dupa ce le-am spalat cu grija sub
jet puternic de apa, stiut fiind ca legume ca morcovul, cartoful, napul si altele se curata usor prin spalare cu
peria.
Nu le lasati niciodata sa stea n apa ore ntregi, pentru ca numeroase componente, printre care si anumite
vitamine, ar fi iremediabil distruse.
Daca multe legume se preteaza la prepararea unor delicioase salate, acestora li se pot adauga,dupa gustul
fiecaruia, si anumite fructe ca marul sau avocado. Fie ca sunt rase sau taiate felii, ele trebuie pregatite doar
nainte de a le servi. Cteva picaturi de lamie vor spori aportul de vitamina C si le vor proteja mpotriva
oxidarii.
Fructele crude se pot combina ntre ele, rezultnd deserturi savuroase. Se aleg dupa preferinta fiecaruia si n
functie de anotimp. Daca sunt bine coapte, este inutil sa li se adauge zahar.
Fierberea pe abur
Adeptii acestui mod de preparare sunt din ce n ce mai numerosi, pentru ca el se dovedeste excelent pentru
sanatate, prin pastrarea vitaminelor, a oligoelementelor si a enzimelor. In plus, alimentele si pastreaza ntreaga
savoare.
Recipientul care permite realizarea acestui tip de fierbere este dintre cele mai simple. E vorba de o oala cu doua
sau trei etaje: vasul de dedesubt se umple cu apa, iar al doilea si al treilea, avnd fundul prevazut cu gauri mici,
sunt cele n care se pun legumele.

Fierberea pe abur este o metoda sanatoasa si usor de realizat, care nu necesita supraveghere. Legumele si
fructele se preteaza bine la acest tip de fierbere.
Fierberea nabusita
Nici n acest caz, alimentele nu fierb n apa. Legumele taiate cubulete sau rondele subtiri se pun n putin ulei de
masline, ntr-un vas nchis ermetic.
Pentru a evita orice risc de prindere", se pun pe fundul vasului legumele zemoase: rosiile, vinetele, salata,
ceapa, iar deasupra legumele uscate precum cartoful, napul, varza, morcovul.
Ca si fierberea pe abur, fierberea nabusita nu necesita supraveghere. Gospodina se poate ocupa cu alte treburi,
ct timp dureaza fierberea. Mai mult chiar, fierberea facndu-se la foc mic, economia de energie este
apreciabila.
n concluzie, aceste doua moduri de fierbere evita pierderea vitaminelor si a sarurilor minerale prin fierberi
interminabile sau pastrare ndelungata n apa.
In cartea sa Alimentatia sanatoasa, H.-C. Geffroy recomanda, pentru fierberea legumelor si a fructelor, folosirea
unei cratite din fonta, preferabila celei din aluminiu, pentru ca:
Vasele din aluminiu sau din aliaje ale acestui metal sunt daunatoare. In contact cu acidul legumelor si al
fructelor puse la fiert sau lasate n aceste vase, se formeaza saruri de alumina. Aceste saruri au proprietatea de a
se depune pe peretii interni ai organelor aparatului digestiv, de a reduce secretiile glandelor si de a provoca
ulcer. Numerosi autori mentioneaza acest lucru. Unii merg chiar pna la a afirma ca aluminiul faciliteaza
aparitia si proliferarea celulelor canceroase. Folositi, mai bine, cratite din fonta emailata."
Raymond Dextreit atrage si el atentia asupra acestui lucru:
Evitati ustensilele de bucatarie din aluminiu, acesta elibernd n mod constant saruri de alumina, al caror efect
asupra organismului este cel putin ndoielnic. Preferati fonta neagra, pe cea emailata, sau otelul inoxidabil.
Totusi, puteti procura vase din aluminiu garantat inoxidabil."